2,329 matches
-
sau umărul. Totuși, În dorința de a asigura pe toată lumea că nu era deloc interesat de el, sau de oricare alt bărbat, erau momente când se purta destul de distant cu caricaturistul, denigrându-i din senin părerile. Era o poveste complicată. — Plictiseala, a remarcat Caricaturistul Alcoolic după ce a trântit la loc pe masă cafeaua latte. Plictiseala e lucrul la care se rezumă viețile noastre. Zi după zi ne bălăcim În plictiseală. De ce? Pentru că nu suntem În stare să abandonăm această vizuină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
interesat de el, sau de oricare alt bărbat, erau momente când se purta destul de distant cu caricaturistul, denigrându-i din senin părerile. Era o poveste complicată. — Plictiseala, a remarcat Caricaturistul Alcoolic după ce a trântit la loc pe masă cafeaua latte. Plictiseala e lucrul la care se rezumă viețile noastre. Zi după zi ne bălăcim În plictiseală. De ce? Pentru că nu suntem În stare să abandonăm această vizuină de iepure de teama unei ciocniri traumatice cu propria noastră cultură. Politicienii din Vest presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu caricaturistul, denigrându-i din senin părerile. Era o poveste complicată. — Plictiseala, a remarcat Caricaturistul Alcoolic după ce a trântit la loc pe masă cafeaua latte. Plictiseala e lucrul la care se rezumă viețile noastre. Zi după zi ne bălăcim În plictiseală. De ce? Pentru că nu suntem În stare să abandonăm această vizuină de iepure de teama unei ciocniri traumatice cu propria noastră cultură. Politicienii din Vest presupun că există o prăpastie culturală Între Civilizația Estică și cea Vestică. Dac-ar fi atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a Scenaristului Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste. — Ieri mi-am făcut un tatuaj. Cuvintele erau atât de desprinse de context, Încât Armanoush nu și-a dat seama imediat dacă erau adresate cuiva, cu atât mai puțin ei. Totuși, fie din pură plictiseală, fie din dorința de a se Împrieteni cu cealaltă achiziție recentă a grupului, noua prietenă a Scenaristului Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste i se adresa ei: Vrei să-l vezi? Era o orhidee sălbatică, roșie ca focul iadului, ce se Încolăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
din felul în care ele îi întoarseră privirea îi sugera că încălcase unul dintre tabuurile casei. Nu văzu în ochii lor decădere, ci doar detașare, singurul lucru pe care îl aveau în comun. În rest, fiecare ascundea altceva în spatele fardului: plictiseală, frică, stupoare sau disperare, precum și un plus de licențiozitate mecanică. Îi era clar că Lilia ar fi fost cea mai tânră și mai drăguță dintre toate. ă Acestea sunt toate? întrebă Porfiri dând drumul la fum. ă Toate care sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fi putut spune chiar că era surprinsă. Ar fi fost imposibil ca un bărbat ca Matthew să nu aibă prietenă. Oare avea doar o prietenă? — E americancă și trăiește la Paris. Deci era o relație cu jumătate de normă, fără plictiseala, imperfecțiunile și nevoia de-a se suporta unul pe celălalt pe care le aduc viața de fiecare zi. Totuși, din toate scenariile, cel cu prietena de la Paris părea cea mai bună dintre rele. Dacă l-ar fi iubit cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
deschid locuri de muncă În străinătate, Închid uzinele și bătrânii ca mine sfârșesc la volanul unui taxi. Ahhh! oftă el. — Carlos, tu ce ai de gând să faci? — Să muncesc ca un sclav În taxiul meu până o să mor de plictiseală, frustrare și sărăcie! zise el, luându-se singur peste picior. Taxiul ajunse la Santa Monica Auditorium. Carlos Îi Întinse lui Kitty cartea sa de vizită, Înainte ca aceasta să deschidă portiera. — Sună-mă, dacă ai nevoie de o mașină. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
zise ea simplu. — Nu? — Nu, nu mi-am dorit niciodată să mă căsătoresc. Părinții mei nu au avut cea mai fericită căsnicie, chiar dacă a durat patruzeci și trei de ani. — Părinții mei au avut o căsnicie frumoasă. Imaginea perfectă a plictiselii. Nu mi-am dorit niciodată asta. Făcu o pauză și apoi o Întrebă, din senin. — Erai bună la școală? — Foarte slabă În liceu, foarte bună În facultate, zise ea, trecând sub tăcere un mic amănunt: avea o ușoară dislexie. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
firul în patru, în opt, în șaisprezece, jucându-mă ca un scamator cu ideile, ceea ce mi-a fost de folos la examene. De citit, citeam la întâmplare, pe apucate, și n-am studiat nimic serios. Singura mea specialitate adevărată era plictiseala pe care mi-o provoca învățătura sistematică. Îmi pregăteam însă cu grijă totdeauna câteva citate pe care la momentul oportun le debitam ca din întâmplare, ca să forțez o impresie favorabilă; și au fost câțiva profesori care s-au lăsat înșelați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
deget pentru nimeni! Locuia într-o cameră plină de praf, cânta prost la pian și avea o singură carte, pe care o recitea mereu: „Doamna Bovary”. Era Biblia ei. Nu m-a mirat că Emilia se apucase să bea din plictiseală. Pentru ce altceva ar fi băut? Și pentru că nici eu nu aveam alte motive, m-am apucat să beau împreună cu ea. Asta m-a pus în conflict cu meșterul. Am început să-mi neglijez lucrul, nu mai veneam punctual și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
poartă secretă, cunoscută numai de mine, și reveneam de-acolo mulțumit că-mi trăisem pentru ziua respectivă partea de fericire, de glorie, puteam să mă ocup de crucile meșterului și să fac dragoste cu Emilia, mai mult ca să combatem amândoi plictiseala decât din dorință. Știam că nu se putea întâmpla nimic excepțional în viața, ca să zic așa, lucidă; acesteia, deși uneori mi se părea nesuferită, renunțasem să-i mai cer altceva; așteptam totul, ca o recompensă, de la imaginație și de la vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a zis printre sughițuri și, auzind-o, am râs. O vrăbiuță ca ea? N-avea energia să trăiască, darmite să moară. Și, Doamne, ce surpriză a fost să aflu peste vreo trei zile că fata aceea meticuloasă care bea din plictiseală nu glumise; își pusese capăt zilelor. Încă o dată a trebuit să constat că sufletul femeiesc e la fel de misterios pentru mine ca problema vieții pe Marte. 4 Ca să ajungi la baltă, trebuia să mergi de-a lungul țărmului și apoi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
simplu pe bietul meu profesor... că nu-l iubești pe Dumnezeu dacă nu te îndoiești din când în când de el, că aceia care-l invocă din pură obișnuință, mecanic, nu fac decât să-l ucidă puțin câte puțin prin plictiseală și că orice smerenie prelungită ne-ar fi fatală deoarece l-ar împinge pe Dumnezeu să devină tiranic, de aceea suntem condamnați la suferința de a sfida uneori cerul... Profesorul și-a făcut cruce și m-a rugat să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
În care contractase o răceală păcătoasă și gonoree, a declarat Parisul epuizat, cu locurile lui ascunse populate doar de turiști și spirite burgheze. Wakefield și-a sorbit ultimul espresso supraevaluat la o tejghea din Gara de Nord, rememorînd blestemul lui Baudelaire Împotriva plictiselii: „Din obișnuință, cultivăm remușcarea, așa cum cerșetorii Își hrănesc păduchii“. Funcționari de birou mișunau În jur, grăbindu-se spre casă, spre jumătățile lor nemulțumite. Auzi o americancă plîngîndu-se unei prietene de soțul ei francez: — Nici nu mi-ar păsa că fute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
poezia, care este distilarea unui exces de limbaj. Prea mulți bani și prea multe cuvinte duc către poezie. Mulți oameni stau Între banii lor și ceea ce banii vor să facă, pentru că acestor oameni le este frică și frica duce la plictiseală. Nu sînt mulți cei care au Înclinația naturală să-și cheltuie banii pe obiecte de artă sau pe idei nobile. Acești oameni plictisiți și Înspăimîntați vor ca banii să se reproducă, pur și simplu, să se repete pe ei Înșiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o teamă foarte bine Întemeiată pentru că oamenii chiar Își schimbă opiniile despre conținut. Se plictisesc ușor și cer din ce În ce mai multă imaginație În conținutul pe care-l primesc. De fapt, singura certitudine care ține În mișcare economia este aceea că o plictiseală din ce În ce mai rapidă este de ne-evitat. În mulțime Încep să se audă șușoteli neliniștite. „Drace, cred ca mi-am lăsat toate alea la birou!“ „Unde dracu’ sînt cheile mele?“ „Ce pula mea?“ Dar, clară deasupra acestor șușoteli, se ridică vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
destinată oamenilor care vor să Înțeleagă și să creeze o poetică a banilor. Unii dintre dumneavoastră poate că suferă de SIPN (Sindromul Îmbogățirii Peste Noapte), adică „am casă, am și iaht, și acum ce mai urmează?“ sau de SPM (Sindromul Plictiselii de Moarte). Colectivul nostru este format din poeți. Oferta noastră de cursuri cuprinde: „Cum să vorbești limba banilor și să aduci exaltare și libertate În lume“, „Cum să instaurezi religii simple prin utilizarea unor zei mărunți & cum să Îi reabilitezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Încă dintru Începuturi. Nu trișează, În pofida a ceea ce afirmă unii dintre mitografii săi. De ce-ar face-o? Ar strica jocul și s-ar plictisi de moarte dacă ar ști dinainte rezultatul. În ultima vreme ar face orice să alunge plictiseala, ar fi dispus chiar să și piardă. Evident, ar folosi toate avantajele de care dispune, ar număra cărțile, le-ar fila, ar citi psihologia adversarului - o chestie extrem de ușoară, după ce ai privit mii de oameni predictibili făcînd lucruri predictibile timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
tace. La dracu, el ar putea să le spună totul tuturor aici de față În timp ce ea-și calculează următoarea mișcare. — Am trăit apoi Într-un oraș fără de plan un loc pe care chiar și zeii demolării Îl părăsiseră de atîta plictiseală un oraș ca multe altele răspîndite peste tot tolănite În voie și ție ți-a plăcut. Nu era acela locul În care cel puțin la Început arhitectura naturii cea a ruinelor și cea a imaginației s-au Întîlnit? — Îmi datorezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Micul grup Îl urmează afară pe energicul ministru, care se proptește de unul singur Într-una din case și o Împinge cîțiva metri. Așa că, vedeți voi, aceste case sînt un răspuns posibil la cea mai dureroasă problemă a lumii contemporane: plictiseala. Așa poți să-ți muți casa, să faci schimb de amplasament cu vecinii sau să-ți iei Întreaga avere cu tine pentru un weekend la pescuit, la țară. Suedia are niște lacuri minunate. Mariana prinde privirea ministrului și pune mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
părăsit palatul, exultă prezentatoarea, iar protestatarii au ocupat fosta reședință prezidențială. Bombardamentele NATO au Încetat pe tot teritoriul fostei Iugoslavii. Susan țîșnește și Își aruncă brațele În jurul gîtului lui Wakefield. — Jackie a avut dreptate! S-a sfîrșit nebunia! Să Înceapă plictiseala! Pune mîna pe paharul de vin și așteaptă ca și Wakefield să și-l ridice pe-al său. Ciocnesc. — Pentru mami și tati, spune Susan. Pentru tine, adaugă Wakefield, ușurat să vadă sfîrșitul (pentru moment) neliniștii lui Susan și suferințelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu prietena de la telefon, apoi se ridică și Îi umple din nou ceașca de cafea. — Cum e viața pe-aici? Întreabă Wakefield. — Plicticoasă. Fata zîmbește. Ești vampir? Probabil că lipsa de somn a lăsat urme. — Deloc. „Cheia Întregii afaceri era plictiseala“, citează Wakefield din nici el nu-și aduce aminte cine. Se Întreabă dacă l’ennui poate exista În acest oraș de țărm de mare ca o nestemată, strălucind glorios În dimineața de vară. Plictis, plictis, plictis, ma petite. Plictisește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
plimbă pe faleză. Înainte de noul boom economic, locul era Împînzit de figuri sumbre, de baruri Întunecoase, fetițe la lucru, librării anarhiste. Nimic din toate acestea nu mai există: nu tu șantane, nu tu indieni, nu bețivani, nu curve, nu marinari - plictiseală de moarte. Restaurante strălucitoare se Înghesuie pe malul apei oferind „fusion cuisine“: simplitate asiatică, ierburi proaspete, chestii fierte, nu prăjite, vinuri fine, deserturi franțuzești. CÎnd Wakefield era tînăr și sărac, prietenii lui, care, ca și el, erau săraci, disprețuiau luxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
dansul și plutește către bar. — Un bacșiș pentru dansatoare? Wakefield Îi dă cinci dolari. Puștiul privește În altă parte. — Și țapinarele alea ce fac În viața de zi cu zi? — Conduc camioane, taie copaci, beau. Pe bune! E cam mare plictiseală aici fără delegați. Hei, puștiule, Îmi dai un bacșiș? El dezaprobă, spune Wakefield. Caddy Își pune brațele pe umerii strălucitori ai puștiului și Își freacă sînii goi de spatele lui. — Ești tot numai os, băiete. Ia spune-i tu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
eficient, n-are voie să dureze mai mult de 40 de minute. Pentru mai mult, se face pe etape. În plus, după o vreme, anchetatul nici nu mai e sincer. Spune orice, numai să scape mai repede de oboseală și plictiseală. / Înregistrarea se aude perfect. Asta înseamnă banda de 60, față de 90. Oare reporterul are un plan prestabilit? Ce-a vrut cu interviul lui M.? / Reporterul se sparge de râs cu H., dar cred că H. este un impostor în totalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]