63,417 matches
-
în plină formare. Și exemplele ar putea continua la nesfîrșit, dar ar fi mare păcat pentru că nici o fantasmă individuală nu se ridică la înălțimea acelora pe care erosul colectiv le poate emana cu mult mai fierbinte decît un vulcan în plină erupție și cu mult mai vîrtos decît speranțele în materie ale Mihaelei Tatu. Cine a avut puțintică răbdare să citească diferitele texte sacre pe care multimilenarele noastre reverii le-au pus în legătură directă cu Creatorul, și cine a avut
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
doamna îngenuncheată mărturisea, în priză directă, o smerită și nobilă artă a felațiunii, iar cel de-al doilea întruchipa tot o față bisericească, dar în chip de Kurt Treptow, dacă îmi este permisă această asociere cu un mirean, adică în plin avînt pedofil consumat tot pe sub pulpana sutanei temporar ridicate. N-a apucat bietul anticar să se dumirească deplin în legătură cu natura clientului căruia i s-ar putea oferi cele două opere tainice, pentru că deponentul s-a și prezentat spre a-și
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și din plin marile sale calități de narator, Camil Ressu a depus, la rîndu-i, în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil instinct viril. Dar dacă Tonitza și-a plasat cutremurătoarele-i vedenii în spațiul mîntuitor din proximitatea altarului, dacă imaginația lui Coneliu Baba, dublată de un profund simț al realității - componente atît de bine
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
Constantin Țoiu Mi-e greu să reproduc întocmai și din capul locului înjurătura plină de năduf a marelui nostru orator și om de drept, latinist de forță, gata să atingă 90, în legătură cu o situație... Voi prezenta faptele, pe scurt, ca să nu plictisesc. Miercuri, 20 aprilie a.c. citeam Ziua, în care spiritualul caricaturist al gazetei
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
un liberalism de tip clasic și va visa împreună cu prietenul său Manole Neuman la un partid al "moderaților violenți" și al "conservatorilor în trench-coat" va vorbi - trebuie spus - în diferitele variante ale Jurnalului fericirii, încă din anii '70, deci în plin delir totalitar, de noțiuni precum: "ideea europeană", "unificarea europeană", "Statele Unite ale Europei", "Mitteleuropa" ș.a. "Lord Byron" este un eseu biografic, cu focalizare pe contradicțiile personalității și operei byroniene: "Descindea dintr-o casă nobilă, dar sărăcită printr-o serie de nebunii
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Vor reuși oare oamenii să realizeze un acord universal, și care ar fi situațiunea lor subt o lege unică? Să consultăm pe H.G. Wells și cele ce le-a scris în cartea sa Istoria universală, carte foarte clară și precisă, plină de bun-simț și adevăr. Părerea sa e că lumea se îndreaptă înspre un singur Stat federal mondial, care e absolut necesar condițiilor vieții moderne. Crede că vom isbuti să avem o singură credință, o singură lege și că acum trebuie
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
sensul cel mai propriu...) Octavian Coman. Un fost homeless, cu visele și cu frustările lui, se destăinuie, cum poate, ca într-un fel de "cură" prin poveste. De locuri diverse din București se leagă amintiri care aduc la suprafață, în plină zi, "fantasme" din orașul subteran, din lumea celor "dependenți de libertate", de libertatea grea cu care niciodată nu știi ce să faci. Un fel de "oameni și șoareci se ridică", o pseudo-paralelă între lipsurile copiilor străzii, strigate în gura mare
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
serios examen de conștiință, preconizat de mulți intelectuali de frunte, ca Octavian Paler, Ana Blandiana și alții, nu prin vînătoarea de vrăjitoare, ci prin elucidarea atîtor întrebări ale trecutului mai îndepărtat sau mai recent rămase fără răspuns, și expunerea în plină lumină a unor adevăruri ținute sub obroc, acești guvernanți nu făceau decît să mențină domnia kitsch-ului. După cum la fel de kitsch mi se pare confundarea țării ca atare cu un partid, un guvern, un regim sau o linie politică predominînd la
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
doua, a exteriorului social și a debordării peste pragurile morale, sunt perfect complementare sub raport simbolic și ca gradație dramatică. Fiindcă protagonistul e mai întâi static, vegetativ, legumă umană ascunsă după frunzele late ale ipohondriei; iar apoi activ, dinamic, în plină acțiune, în aerul greu al realității provinciale. Pe cât de natural în mișcări, pe atât de atent elaborat (până la detaliul infinitezimal), "funcționarul neantului" e transpus și văzut în decoruri, registre și lumini diferite, compus multidimensional. Oricât de curios ar părea, el
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
Merită amintită - pentru similitudinea lor cu desfășurarea de forțe și idei ale unor momente revoluționare din istoria românilor - "soarta iluminismului" după independența obținută cu greu, cu mult sânge și sacrificii enorme din partea grecilor din diasporă. S-au reîntors în țară, plini de idei asupra statului de tip burghez-constituțional, intelectuali, studenți și negustori, mulți contribuind cu sume de bani considerabile (între ei și fiul fostului domnitor fanariot Caragea, fugit surprinzător de pe tron la 1817, la Padova. De acolo, fiul fostului domn a
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Maxwell devine după război editor în Marea Britanie, adversar al unui alt magnat al presei, Rupert Murdoch. Lansat într-o competiție nebunească cu acesta, suspectat de afaceri cu arme nucleare și de spionaj în favoarea KGB-ului, dar și a Mossad-ului, în plină prăbușire a imperiului său financiar, Maxwell a fost găsit înecat în apropierea iahtului personal. Pornind de la aceste date reale, imaginația debordantă și neistovită, îndelung exersată de dramaturgul britanic, creează o lume buimăcitoare, grotesc-fantastică, tăiată în cadre cinematografice care se întipăresc
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
un indestructibil ax supraomenesc; din preștiința sâmburelui solar din noaptea de iarnă și a dangătului funebru auzit în explozia verii. Vremea însăși, evoluțiile și involuțiile de pe frontul atmosferic subliniază emblemele simbolice ale romanului, care sunt și ale lui Antipa. În plină iarnă, un vânt cald topește zăpada și îi face să transpire pe cei care nu și-au lepădat hainele groase; după cum, în a doua jumătate a cărții, se va face frig, incredibil de frig, în toiul verii. Căldură mare în
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
aducere aminte. Astfel, Sfântul Ioan Carpatinul vorbește de dracii care pătrund în simțuri și în mădulare cu scopul de a munci trupul cu fierbințeală și care fac pe om să privească, să asculte, să vorbească cuvinte necuviinciose, să aibă ochii plini de desfrânare și să fie înăuntru și în afară zăpăcit de babilonie. Un alt autor filocalic Sfântul Ioan Carpatinul spune că dracii se silesc să întineze pe nevoitor prin năluciri rușinoase și prin scurgerea seminției, cel mai adesea în vremea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
său altfel decât este și nu așa cum este. Pătimașul dobândește o viziune delirantă a celor pe care-l mână patima sa și astfel toate raporturile sale cu aceste ființe sunt pervertite 157. În discuția sa cu persoana iubită un monolog plin de reproșuri el nu mai aude vocea și suspinul celuilalt, nu-i vede lacrimile și nu-i simte suferința, ci se aude doar pe sine cu pretențiile sale mereu crescând. El îi cere celuilalt totul, dar îi oferă infinit mai
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
-l împiedica pe Pamfil să ia parte la propria sa nuntă. Astfel, Chiță Urlescu îl provoacă pe Pamfil Damianovici la un "duel de moarte". Se aleg doi "marturi", tipul de arme (pistoale), locul (în grădină) și momentul (noaptea, fiind lună plină). Se stabilește distanța ("la 12 pași aveți să vă bateți") și se convine asupra faptului că dueliștii nu au voie să "tragă în vînt". Se discută chiar și asupra faptului că rudele celui omorît în duel nu vor beneficia de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
handra". Conform coordonatelor socio-morale ale epocii, Andronache avea toate motivele să ucidă și/sau să se sinucidă. Și totuși, în pofida scenariilor sîngeroase pe care probabil le derula boierul stînd cu pistolul în mînă, soluția aleasă a fost una de ușurare, plină de resemnare auto-ironică: "în sfîrșit, slobozi un hohot de rîs, azvîrlind arma și zicînd: ŤAu mai pățit-o și alții!ť". După divorț, nici drumul ales de Agapița n-a dus-o în zona moralității demne: Ea găsi că păcatul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
50.000. Deodată, fața orașului ("un sat mare", cum îl definea Pavel Kiseleff) s-a schimbat substanțial. Balurile și "soareurile" se țineau lanț, lăutarii și orchestrele nu mai pridideau cîntînd, iar cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne, care nu știau de se vor mai înturna la vetrele lor, acești oameni, mulțămiți că și-au scăpat zilele, se deprinseseră cu ideea că n-o să mai găsească în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de Tania Radu care dă peste un paradox extrem de interesant: "În literatură, ceea ce va schimba radical canonul nu vor fi polemicile de revistă, nici chiar cele de catedră, ci reacția publicului cititor și cumpărător. Or, aici, România se găsește în plin paradox. Cine are succes de public astăzi la noi? Au reprezentanții elitei, Ťboierii mințiiť, și mai are subcultura, soap-ul pe hârtie. Ambele zone au șanse să modeleze în materia publicului lor, rămâne de văzut în ce măsură o vor și face." Și
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
cultivat, pe de altă parte, inteligențele limpezi, pe alocuri sclipitoare, dar ce este un compozitor dacă se comportă doar ca un înțelept frustrat de simțuri? Dacă este doar o părere și nu o ființă? Un creier fără suflet? Astăzi, în plină epocă postmodernă, spiritul, ca și sufletul, pare a fi o floare ce se unduie în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor de tot felul, a căror jerbă o face să se plece cînd într-o parte, cînd
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
Jules Verne nu era preocupat de viitor, ci de aparența unei realități tehnologice deja prezente. Nu-l interesau îndrăznețe proiecte utopice ale societății, ci aventura individuală a unor călători solitari. Era un sceptic religios și un relativist, opera sa fiind plină de aspecte contradictorii. Personajele sale au rupt-o cu lumea, cu societatea și pleacă în călătorii fără să-și pună problema întoarcerii. Utopiile insulare ale lui Verne sunt, de fapt, niște rafinate strategii de izolare ale unor grupuri restrânse la
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
sub Pleșu și omul lui Hombach sub Geoană? Nu după, înainte de '89! A fost membru supleant al CC al UTC din 1985 pînă în 1989. Așadar pînă la revoluție. Cu puțin noroc, dacă Securitatea mai amîna revoluția, ajungea și membru plin. E interesant cît de repede s-au reorientat unii. Viorel Hrebenciuc (cum care?, "guzganul rozaliu" al lui C.T.P.) s-a aflat, la primele ore ale revoluției din Bacău, alături de profesorul de limba română Nicolae Neagu, pe baricada anticomunistă (era pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
ajunge la Soare într-o clipă. Nu mai mult. Exact cât îi va trebui și Brândușei o dată ce-și va fi aflat odrasla: "îl puse-n căruța cea vrăjită/ Și zbură cu el într-o clipită" (nota de subsol e plină de haz, atrăgându-se atenția asupra ciudățeniei: "Cum putu ia să-ș' ducă pe fiiul său în căruța vrăjită, când zisă mai sus poetul că au desjugat bălaurii și le-au poruncit să meargă în treabă-ș'"). Suntem, se pare, într-un
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
acțiune care să lase cu adevărat impresia că se riscă o schimbare majoră. Felul de-a face politică al actualilor guvernanți e unul al tragerii de timp, al speculării greșelilor adversarului. Însă nici măcar acestea nu sunt speculate ca lumea. E plină presa de potlogăriile pesedeilor, apar mii de probe de corupție, dar rezultatele continuă să fie modeste. E posibil ca în culise lucrurile să stea mai bine - nu știu. Să nu uităm însă că cea mai sigură metodă de a îngropa
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
fii ferit de ispita relativizării, să nu-i atribui Domnului mesaje mediocre, să nu crezi că Numele Său poate fi oricând invocat. Adrian Popescu scrie, în amintirea părinților săi preaiubiți, subliniind calitățile lor morale exemplare de-a lungul unei vieți pline de încercări și pericole din vremea comunismului, cum își păstrează omul credința și respectul de sine în vremuri de restriște. Florin Mihăilescu ia în dezbatere ideea Răului absolut, ideea de nevinovăție. Adevărații vinovați sunt întotdeauna cei care încep, cei care
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]