1,541 matches
-
timing se Împrumută diferitelor figuri cum ar fi Time Steps și Cross Basic și poate fi folosit pentru teste și examinații. Este descris mai jos pe un P.S. Time Step: Numărătoarea Ezită cu greutatea pe P.D.; „2” P.S. În spatele P.D., poanta În afară; Treci greutatea pe P.D.; „3” P.S. lateral spre Chasse S.D.S.; „4 & 1” 6.3.2. Modele operaționale de instruire CHASSE LA DREAPTA BASIC MOVEMENT Băiatul Începutul În PFFA, picioarele despărțite, greutatea pe PD. Sfârșitul În PFFA Lucrul piciorului
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mai degrabă niște antieroi, niște oameni cu hibe, care se poartă ca dudele uneori, care sunt răutăcioși sau naivi de multe ori, dar care rămân uniți și puternici pentru că sunt o familie, chiar dacă le mai vine să-și crape capetele. Poantele din serial sunt inteligente. Te-ai putea gândi că Familia Simpson e un act de cultură, că te învață și te curăță ca o emisiune cu Andrei Pleșu (și pentru că Andrei Pleșu are umoră. Bun, și acum vedem pe ecrane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
ecrane The Simpsons Movie, primul lungmetraj cu cei cinci galbeni zimțați. Fără glumă, râzi cam tot timpul. S-a lucrat la el mai mulți ani, scriindu-se scenariul în majoritatea timpului (de către șapte persoaneă. S-a luat la puricat fiecare poantă, pentru că rezultatul nu putea fi sub nivelul serialului, iar adevărul e că filmul e peste multe episoade din serial. Dar pentru că e atât de dens (fiind în format de 1:2,35 trebuie să și cuprinzi cu privirea mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
adversarul său principal, Geoană a fost crispat. Decis să recupereze handicapul din sondaje față de Băsescu, a șarjat în permanență, depășind mereu timpul alocat, s-a apucat să răspundă și la întrebări care nu s-au pus. A râs căznit la poantele joase ale lui Mitică, dar în general a căutat camera, încercând să-și spună discursul direct către bucureșteni, cărora le spunea „voi“. Iarăși și-a făcut portretul de băiat de București, căsătorit în București, cu copii în București, cu prima
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
care ți se depune în creier; 4. coate lipite de podea și zâmbet de puștoaică nepotolită. S-a născut în 1966 la Lisabona și a făcut parte, timp de cinci ani, din Ballet Gulbenkian. Când a plecat, și-a lăsat poantele la ieșire și-a început să caute ce era mai profund personal în corpul ei, ce o elibera de tot ce făcuse până atunci, ce o motiva să existe dansând. „După cinci ani în care mi-am aruncat picioarele încolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
făcut de Lars Von Trier între Mandalay și Wasington, părțile a doua și a treia din trilogia sa despre America. Și e o comedie! Râzi la ea cum nu râzi la alte comedii, chiar dacă umorul nu ține de replică, de poantă. De cele mai multe ori, actorii agață filmul în cui cu o singură grimasă, iar repetarea acelei grimase dublează efectul. Când a împlinit 50 de ani, în 2006, danezul a simțit nevoia unei simplificări. Nu numai că a simțit-o, dar a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
reușesc să treacă granița oficializării lingvistice, fiind considerate expresii sărace în conținut, cu nuanțe marcate doar de intonație și context). Utilizarea argoului presupune anumite abilități; el se învață, se exersează prin variații, prin jocuri de cuvinte, prin ambiguități. Întrecerea în "poante", sinonimii și formule cu dublu înțeles pare esențială pentru apartenența la comunitatea deținuților; e oricum un criteriu pentru dobîndirea unei superiorități între arestați ("Mormînt. Mă știți pe mine că umblu cu "jetul"? Eu n-am să vă "sifonez" niciodată, cu toate că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o șansă, OK? În trei zile îmi trimiți un text în care vorbești despre frumusețea lunii mai, despre primăvara care e deja aici, despre dragoste, despre toate lucrurile astea frumoase care ne-nconjoară. Ai înțeles? Vreau un material luminos. Fără poante ascunse sau subtilități de-mi stă ceasul ca să le-nțeleg. Eu nu fac compromisuri și în nici un caz nu-mi bat joc de revista asta. Dacă textul e OK, îl public. Dacă nu, întrerupem orice colaborare și tu poți să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
apărarea zonei interioare. A urmat apoi, la popota grupului, masa comună actori aviatori. Aici s-au apropiat și mai mult sufletele; au început să se cunoască și mai bine unii pe alții. Actorii bineînțeles că mereu aveau de spus ceva; poante deosebite, glume și șotii din cariera lor. Păstorel, când și când, mai citea câte o epigramă, pe care între două închinări de pahare o făcuse unuia sau altuia dintre cei prezenți. La un moment dat, chiar și comandantul Escadrilei 62
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
avocatul, din oficiu și pe față, al stabilității și cazuistul, secret sau în cercul de prieteni, al dublei intenții și limbajului cu cheie. Când este mai curajos, el se vrea sau se imaginează un erou al șopârlei, un virtuos al poantei, un atlet al parabolei, un campion al simbolului... Căci personajul nostru, în imensa majoritate a cazurilor, este doar un duplicitar. De grade, calități și intensități extrem de diferite, bineînțeles, nu mai puțin însă iremediabil dedublat, uneori până la limita semi schizofreniei. Situația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
norocul să ajungem chiar după intrarea lui Stig Järrel1. Foarte interesantă sală, dar cam rasolită, cu toată restaurarea, mai ales la plafon. Multe personalități proeminente în sală, atmosferă de inaugurare. Reprezentația cam palidă pentru gustul meu, totuși foarte plăcută. Unele poante nu se aud (ce deosebire față de monologurile Fibban 2 ale lui Järrel, unde fiecare silabă își atinge ținta). Cu toate astea Margareta mai să aibă un șoc la auzul unei serii de porcării și din cauza faptului că prim-ministrul țării
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
în pantaloni sau fără tocuri. Dar față de sub salcii detesta cochetăria. Asumându-și riscurile banalității, consideră că poziția, reputația ei înlăturau orice pericol de a fi considerată comună, banală, lipsită de gust estetic. Succesul ei se datora în primul rând poantelor inteligente pe care știa să le facă pe seama băieților, la care în mod evident se adaugă farmecul ei personal. Avea un ten perfect, ochi mari, căprui, limpezi si isi privea întotdeauna interlocutorul drept în ochi; gură veșnic zâmbitoare îi dezvelea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
aceleeași veșnice manipulări ale reclamelor pe care le privește acum cu cinism. Pentru lectorul post-modern, asocierea masculinității cu fumatul țigărilor Marlboro ar putea părea ridicol, totuși aceste reclame minimaliste fac uz de diferențierea produsului și de imagini noi bazate pe "poante" vechi. Pe lîngă faptul că face apel la impulsul de supraviețuire al fumătorului contemporan, reclama din 1989 îl invită pe acesta să "vină acolo unde se află aroma". Sublinierea elementului aromă trimite la înclinațiile hedoniste, la plăcerea oferită de anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Știu doar că ea este tradusă și își așteaptă șansa editorială. Adrian Popescu "Echinoxul'' a fost ucenicia unei promoții literare. O puternică, benefică influență culturală au avut asupra mea Peter Motzan și Franz Hodjak, dintre germanii de la ,,Echinocțiu". De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de om liber, nesupus convențiilor de niciun fel. O tentativă am avut, totuși să intru novice franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
frecventând, cu imens folos (formator) climatul de prietenie, experiențe și exigențe de la "Echinocțiu".... Prietenii mei au fost numeroși, iar anii nu au modificat fidelitatea acestor legături afective și profesionale, stabilite prin 1967-68. De la colegii mei Marian Papahagi, Eugen Uricaru, Petru Poantă, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea, Ion Maxim Danciu, Vincențiu Ilutiu, Marcel Runcanu, Mariana Bojan, la foștii noștri asistenți, de-atunci, de la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai", Ion Pop, sau Ion Vartic. Dar și cu cei mai tineri decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Adriatice, la minunatul loc numit Căpriță, traduc, unde ne-am întins corturile sub stele, ca niște adevărați urmași ai românilor, aproape de niște măslini, iar eu mi-am sărbătorit ziua de naștere, aveam 24 de ani, cu vin roșu... De Petru Poantă-mi amintesc aproape zilnic, îmi lipsesc judecățile sale tranșante și umorul casant de om liber, nesupus convențiilor de niciun fel. A.B.V-ați dorit vreodată să plecați din țară? Am reușit să obțin, miraculos, scriind cereri, scrisori-sticle aruncate-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Iisus Cristos, indiferent unde. A.B.Se mai scrie literatură, poezie? Aveți încredere în nouă generație? Cum e noul val? Se scrie o poezie vitalistă (nu ignor "vitalitatea depresivă", sintagma lui Petru Poantă, excelentul exeget de poezie) și tensionată, oricum la antipodul armoniilor sau al purismelor neomoderniste. Numai că nu putem nega în bloc, drept expirată, valoarea generațiilor anterioare, cea a lui Nichita Stănescu, Mircea Dinescu, sau Mircea Cărtărescu, iar în anii '70
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a vedea ce scrie Nicolae Manolescu la rubrica sa de cronică literară. La fel, citeam "Familia" pentru a savura cronicile lui Gheorghe Grigurcu. În "Steaua" deschideam revista automat la paginile destinate cronicii literare, ca să văd despre cine mai scrie Petru Poantă sau Ion Pop. Critica literară avea, pe atunci, o mare greutate. Sigur, vocile lui Nicolae Manolescu, a lui G. Grigurcu și a unui Eugen Simion n-au amuțit. Un critic exigent și rafinat ca Alexandru Cistelecan continuă să-și publice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
căci spiritul lor continuă să ne fie aproape. Cărțile lor au rămas în apropierea inimii mele. Sigur, aș da o zi din viața mea pentru a-i putea reîntâlni pe admirabilii prieteni care au plecat recent la ceruri: criticul Petru Poantă, profesorul univ. dr. Vasile Fanache și alți scriitori plecați prea repede acolo sus. Poate cel mai mult aș dori să-mi revăd părinții spre a le spune cât de îndatorat le-am rămas. Dar, evident știu că nu e cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
socotite de comentatorii cărții o surpriză, mai ales după ce fusesem plasat pe baza primului meu volum, Confluențe literare (1966), într-un context mai puțin favorabil. Au reacționat pozitiv Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianu și numeroși alții. Mai recent, criticul clujean Petru Poantă, care pregătește o monografie despre "Cercul literar", într-un capitol al studiului său publicat în revista "Vatra" (nr. 8/1996), scrie despre "începuturile" mele: "... această exigență cu orice risc, a moralității actului critic le aparține prin excelență celor doi redutabili
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Preda, sau cel despre " Imaginea timpului în roman", ori despre Metafora satirică la Eminescu și Arghezi sunt contribuții efective la luminarea unor aspecte de istorie, critică și estetică literară, chiar dacă "ușor posace", în felul de a fi, după cum opinează confratele Poantă. Omul se mai și schimbă, gustul se rafinează, perspectiva se lărgește, mișcările după o perioadă de constrângeri devin din nou libere, ceea ce observatorii scrisului meu au și remarcat, urmărindu-mi nu numai comentariile despre cărți și autori din stricta actualitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îl și sărută pe obraz. De unde-ai scos-o, cumetre ? îl ia Fernic la rost. — Știi cum s-a umplut în minte locul gol, când am văzut la domnu’ c-are și pistol ? și iar râd țiganii de mor de poanta lui Pribeagu, pe care l-au luat la inimă din prima secundă. — Na, hai, băieți, va ! Ceilalți i aici deja, na, hai să vedeți caleașca ! Și au fost poftiți imediat într-o curte mare, la câțiva pași, în care erau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
stăm câteva zile, câteva săptămâni... N-o să vreți să vă mai întoar- ceți, fraților, aici e viața ! La ville de l’amour ! Și-au pus-o imediat pe petrecut. Amintiri și trăsnăi care păreau uitate pentru totdeauna, jocuri, porecle și poante numai de ei știute, de pe străzile Brăilei, când jucau seară de seară cine știe ce și se luau la întrecere pentru tot felul. Cei care și-au văzut orașul în ruine și l-au reclădit cu pro- priile mâini, cu sau fără
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
agitația, în tensiunea, în căcatul pe care a trebuit să-l înghit ca să rămân în centrul atenției. Dorința mea de a deveni parte a Marii Scene s-a ofilit - eram epuizat de toată debandada. Viața mea - numele meu - ajunseseră repetitive, poanta finală lipsită de haz, eram sătul s-o mai înghit. Celebritatea însemna o viață trăită conform unui cod - era un spațiu în care erai nevoit să descifrezi în continuu ceea ce aștepta lumea de la tine, un teren lunecos și un univers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Citim, comentăm versurile „decoltate” ale drei Razgouliayeva cu o plăcere de macho, psihanalizabilă. Vlad Bagrov ne propune poeme cosmogonice și eretic-religioase, împănate cu referințe culturale și mitologice („prostituatele din Babilon”, „somnul lui Iuda”). Koslov scrie proze mici, construite în jurul unei poante cu iz de parodie sau concepute ca niște parabole degradate. Indiferent de stil și gen, cei trei își exhibă aceeași dorință de a evada din plasa unei tradiții, a unei mentalități, a unei țări pe care, în definitiv, nu ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]