2,904 matches
-
rapiță etc.), sfeclă de zahăr, tutun etc. Plantele textile. Inul și cânepa se cultivă din vremuri străvechi, dar în ultima vreme ocupă suprafețe tot mai restrânse, mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu climă umedă și răcoroasă: Podișul Transilvaniei, depresiunile montane din Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel, cele mai multe topitorii, inclusiv de in. Fibrele sunt apoi
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cânepa se cultivă din vremuri străvechi, dar în ultima vreme ocupă suprafețe tot mai restrânse, mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu climă umedă și răcoroasă: Podișul Transilvaniei, depresiunile montane din Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel, cele mai multe topitorii, inclusiv de in. Fibrele sunt apoi prelucrate în filaturi și țesătorii din aceleași zone (Fălticeni, Botoșani, Sighișoara
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu climă umedă și răcoroasă: Podișul Transilvaniei, depresiunile montane din Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și Podișul Sucevei, unde și există, de altfel, cele mai multe topitorii, inclusiv de in. Fibrele sunt apoi prelucrate în filaturi și țesătorii din aceleași zone (Fălticeni, Botoșani, Sighișoara, Gheorgheni, Constanța etc.). Deși nu este cultivatoare de bumbac, România are și o importantă industrie
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pe bază de materie primă din import. Cele mai importante centre sunt București, Timișoara, Arad, Baia Mare, Rădăuți, Oltenița etc. Plantele uleioase. Cele mai mari suprafețe le ocupă cultura florii-soarelui, prezentă mai ales în Câmpia Română și Dobrogea, dar și în Podișul Moldovei. Într-o vreme, în anii ‘60 - ’70, România a fost unul dintre cei mai mari producători mondiali de semințe de floarea soarelui. A doua plantă uleioasă, ca suprafață cultivată și producție, este soia. Originară din Extremul Orient (China, Japonia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ricinul, inul pentru ulei. Acesta din urmă, spre deosebire de inul pentru fibră, preferă regiunile cu climă caldă și uscată (Câmpia Română). Industria uleiurilor vegetale comestibile este dezvoltată mai ales în zonele de cultură: Câmpia Română (București, Craiova, Slobozia etc.), Dobrogea (Constanța), Podișul Moldovei (Iași), Câmpia de Vest (Oradea). Sfecla de zahăr. Această plantă a fost introdusă în cultură în țara noastră o dată cu floarea-soarelui (în jurul anului 1870). Originară din câmpiile nord-europene, fiind iubitoare de climă mai rece și Porumbul, cartoful și alte plante
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o fabrică de zahăr umedă, a fost cultivată mai întâi în Moldova de Nord și estul Transilvaniei, a fost apoi aclimatizată și în alte regiuni, între care Câmpia Română, care deține în prezent cele mai mari suprafețe. Este urmată de Podișul Moldovei și Culoarul Siretului, plus Câmpia de Vest, Podișul Transilvaniei. În țara noastră există numeroase fabrici de zahăr, amplasate mai ales în zonele de cultură a sfeclei de zahăr. Ca urmare, cele mai multe se află în Câmpia Română (Craiova, Giurgiu, Buzău
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
întâi în Moldova de Nord și estul Transilvaniei, a fost apoi aclimatizată și în alte regiuni, între care Câmpia Română, care deține în prezent cele mai mari suprafețe. Este urmată de Podișul Moldovei și Culoarul Siretului, plus Câmpia de Vest, Podișul Transilvaniei. În țara noastră există numeroase fabrici de zahăr, amplasate mai ales în zonele de cultură a sfeclei de zahăr. Ca urmare, cele mai multe se află în Câmpia Română (Craiova, Giurgiu, Buzău, Ianca în județul Brăila etc.), Culoarul Siretului (Roman, Sascut
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ca urmare, cele mai multe se află în Câmpia Română (Craiova, Giurgiu, Buzău, Ianca în județul Brăila etc.), Culoarul Siretului (Roman, Sascut — ambele înscriindu-se între cele mai vechi din țară —, Pașcani, Bucecea în jud. Botoșani), Câmpia de Vest (Timișoara, Oradea etc.), Podișul Transilvaniei ( Luduș, Teiuș, Târgu Mureș etc.). Floarea-soarelui, plantă originară din America de Nord și introdusă în Europa în secolul al XVI-lea, poate atinge până la 5 m înălțime. DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu floarea soarelui: 1. Constanța
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și a legumelor Cartoful, plantă originară din America de Sud, de pe platourile andine, a pătruns în cultură în țara noastră în urmă cu circa 200 de ani. În prezent este foarte răspândit, dar ocupă suprafețe mai mari în câteva regiuni: - nordul Moldovei (Podișul Sucevei și Culoarul Siretului), remarcându-se județul Suceava; - sud-estul Transilvaniei, mai ales în depresiunile Brașov, Giurgeu și Ciuc; - nord-vestul țării (județele Bistrița-Năsăud, Satu Mare etc.). Cartofii de vară, mai pretențioși la condițiile climatice, se cultivă îndeosebi în sudul țării. În afară de consumul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mari livezi atât de pruni, cât și de meri. În Europa, care este continentul cu cea mai mare pondere în producția mondială de struguri și vin, România ocupă un loc important: 6, atât la struguri, cât și la vin. În Podișul Târnavelor, viile erau atât de extinse în Evul Mediu încât în documentele cartografice ale vremii regiunea purta și denumirea de „Weinland“ (țara Vinului). DE REȚINUT județele cu cele mai întinse podgorii sunt: - Vrancea - Prahova - Buzău - Iași ACTIVITățI ECONOMICE 97 Livadă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
DE REȚINUT județele cu cele mai întinse podgorii sunt: - Vrancea - Prahova - Buzău - Iași ACTIVITățI ECONOMICE 97 Livadă de meri Cules de struguri într-o podgorie Există și alte bazine pomicole, cum sunt cele din: - Banat (Caraș Severin și Timiș); - nordul Podișului Sucevei, cu preponderența merilor; - Dobrogea, îndeosebi cu livezi de piersici. Industria conservelor de fructe este prezentă mai ales în bazinele pomicole: Râureni (județul Vâlcea), Topoloveni (județul Argeș), Vălenii de Munte (județul Prahova), Hațeg (județul Hunedoara), Baia Mare etc. CREȘTEREA ANIMALELOR ȘI
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
răspunsului corect. 1. Cultura porumbului se întâlnește în țara noastră până la altitudini de: a) 400 m; b) 800 m; c) 950 m; d) 750 m. 2. Inul pentru fibră se cultivă în: a) Câmpia Moldovei; b) Câmpia de Vest; c) Podișul Getic; d) Depresiunea Brașov. 3. Prelucrarea industrială a bumbacului se realizează într-unul din centrele: a) Satu Mare; b) Craiova; c) Slatina; d) Oltenița. 4. Cele mai mari efective de bovine se află în județele: a) Suceava; b) Arad; c) Dolj
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fructe se produc în județul Prahova la ....................... 4. Mătasea artificială se obține în Depresiunea Petroșani la ........... III. Indicați prin săgeți corespondența dintre podgorii și unitățile geografice în care se află. AUTOEVALUARE Cotnari Murfatlar Subcarpații de Curbură Câmpia de Vest Odobești Podișul Dobrogei Arad Podișul Moldovei Subcarpații Getici Roșiori de Vede - fabrica de tricotaje INDUSTRIA În țara noastră, această ramură economică este foarte diversificată și cunoaște o repartiție geografică relativ echilibrată. În unele domenii există o îndelungată tradiție, ca de exemplu extracția
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în județul Prahova la ....................... 4. Mătasea artificială se obține în Depresiunea Petroșani la ........... III. Indicați prin săgeți corespondența dintre podgorii și unitățile geografice în care se află. AUTOEVALUARE Cotnari Murfatlar Subcarpații de Curbură Câmpia de Vest Odobești Podișul Dobrogei Arad Podișul Moldovei Subcarpații Getici Roșiori de Vede - fabrica de tricotaje INDUSTRIA În țara noastră, această ramură economică este foarte diversificată și cunoaște o repartiție geografică relativ echilibrată. În unele domenii există o îndelungată tradiție, ca de exemplu extracția și prelucrarea aurului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cărbuni, dar cu rezerve și zăcăminte diferite ca mărime și repartiție teritorială. De pildă, antracitul se găsește numai la Schela (jud. Gorj) și nu este exploatat. În schimb lignitul deține cele mai mari zăcăminte de cărbune, concentrate în principal în Podișul și Subcarpații Getici, îndeosebi în două bazine, cu exploatări atât în subteran cât și în carieră: • Motru-Rovinari; • Alunu-Cucești. Alte bazine de lignit se află în Subcarpații Dâmboviței și ai Prahovei, în depresiunea Baraolt din Carpații Orientali, în Dealurile de Vest
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dintre cei mai mari producători mondiali în domeniu (locul al patrulea). Rezervele actuale de petrol sunt reduse, cu toate că în ultima vreme s-au făcut noi descoperiri, îndeosebi în platforma continentală a Mării Negre, dar și în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul și Subcarpații Getici. Cea mai mare parte a zăcămintelor și exploatărilor de petrol este concentrată în sudul țării, între Carpați și Dunăre - Marea Neagră: • Podișul și Subcarpații Getici (țicleni, Bâlteni, Iancu Jianu etc.); • Subcarpații dintre Dâmbovița și Buzău (Boldești, Moreni, Berca
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
noi descoperiri, îndeosebi în platforma continentală a Mării Negre, dar și în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul și Subcarpații Getici. Cea mai mare parte a zăcămintelor și exploatărilor de petrol este concentrată în sudul țării, între Carpați și Dunăre - Marea Neagră: • Podișul și Subcarpații Getici (țicleni, Bâlteni, Iancu Jianu etc.); • Subcarpații dintre Dâmbovița și Buzău (Boldești, Moreni, Berca etc.); • Estul Câmpiei Române (Videle, Blejești, Ulmu, Ianca etc.); • Platforma continentală a Mării Negre. Alte zone cu zăcăminte și exploatări: • Subcarpații Moldovei; • Câmpia de Vest
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Exploatarea lor a început mai târziu decât în cazul cărbunilor și a petrolului, la începutul secolului al XXlea. Dar producția a crescut rapid, la mijlocul secolului România ajungând al treilea producător mondial. Se găsesc sub două forme: • gaz metan, numai în Podișul Transilvaniei, în structuri numite domuri, cu numeroase exploatări atât la nord (Puini, Zau de Câmpie, Luduș etc.), cât și la sud de valea Mureșului (Bazna, Copșa Mică, Nadeș etc.); • gaze de sondă, asociate cu petrolul și exploatate de regulă o dată cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
minereurile neferoase se găsesc îndeosebi sub formă de minereuri complexe (cupru, plumb și zinc etc.) în cele două zone amintite. Există însă și unele centre disparate: • cupru: Bălan (Munții Harghita), Moldova Nouă și Sasca Mon tană (Munții Banatului), Altân Tepe (Podișul Dobrogei); • plumb: Rușchița și Muncelu Mic (Munții Poiana Ruscăi). Prelucrarea acestor minereuri se face la Baia Mare (cupru, plumb), Zlatna și Roșia Poeni (cupru), Copșa Mică (zinc). Bauxita, principalul minereu din care se obține aluminiul, se găsește în țara noastră în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fire și fibre sintetice: Săvinești (Piatra Neamț), Iași, Câmpulung etc.; b) industria produselor clorosodice (sodă caustică, sodă calcinată etc.); această industrie folosește ca materie primă sarea, care are zăcăminte mari pe teritoriul țării noastre, în Subcarpați (Slănic, Târgu Ocna etc.) și Podișul Transilvaniei (Ocna Mureș, Praid etc.); produse clorosodice se obțin în multe centre, între care Ocna Mureș, Govora, Onești, Giurgiu etc.; c) industria acidului sulfuric, folosind ca materie primă piritele: Baia Mare, Copșa Mică, Turnu Măgurele etc.; Combinatul petrochimic Pitești 114 GEOGRAFIE
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Brănișca (jud. Hunedoara), Toplița (jud. Harghita); b) metamorfice: • marmura, de culori diferite: Ruschița (albă și roz), Alun (gălbuie), Porumbacu; • calcare metamorfice, mai ales în Munții Apuseni (Moneasa, Vașcău, Căprioara); c) sedimentare: • calcare, în multe regiuni ale țării: Hârșova și Basarabi (Podișul Dobrogei), Bicaz (Carpații Orientali), Săndulești (Depresiunea Tran silvaniei); • travertin: Banpotoc (jud. Hunedoara), Borsec (jud. Harghita); • gresii, marne, argile, pietrișuri și nisipuri, cu exploatări în foarte multe localități. Carieră de granit în Munții Măcinului AMINTIȚI-Vă principalele tipuri de roci eruptive
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Babele din Bucegi, Cei 12 Apostoli din Călimani, Piatra Altarului din Hășmaș, Pietrele Doamnei din Rarău, Detunatele din Munții Apuseni etc.); peșterile, prezente mai ales în Munții Apuseni (Peștera Vântului, Scărișoara, Peștera Altar etc.), dar și în Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Călimani, Piatra Altarului din Hășmaș, Pietrele Doamnei din Rarău, Detunatele din Munții Apuseni etc.); peșterile, prezente mai ales în Munții Apuseni (Peștera Vântului, Scărișoara, Peștera Altar etc.), dar și în Rodna (Peștera Tăușoare), Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
noastre este de .......................................... 3. Prin ferry-boat se realizează legătura dintre Constanța și ........................................................ III. Explicați rolul arterelor navigabile în dezvoltarea legăturilor comerciale. IV. Stabiliți prin săgeți corespondența dintre obiectivele turistice și unitățile naturale în care se află: AUTOEVALUARE Detunatele Vulcanii noroioși Podișul Mehedinți Munții Rarău Topolnița Munții Bucegi Pietrele Doamnei Munții Apuseni Subcarpații de Curbură ROMÂNIA ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME În prezent, mai mult ca oricând, România, ca orice altă țară de pe Glob, nu-și mai poate satisface necesarul de materii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de sisteme de mediu cu întindere, complexitate și evoluție deosebite. Pe teritoriul țării noastre se desfășoară cea mai mare parte a lanțului carpatic, cu înălțimi ce depășesc 2 000 m, circa două cincimi din suprafață este ocupată de dealuri și podișuri, iar pe 30% din teritoriu se află regiuni de câmpie. Există râuri mari, lacuri, precum și o bogată vegetație, de la formațiunile de stepă și silvostepă la pădurile de conifere și pajiști alpine. Climatul este temperat, cu mai multe nuanțe. Elementele specifice
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]