7,468 matches
-
stăruie mai ales asupra biografiei fraților săi, în marea lor majoritate stinși înainte de vreme, în împrejurări tragice și nedeslușite. Iată de ce ni s-a părut că a dat cumva norocul peste noi, atunci când răsfoind cu atenție paginile revistei scoase de poeta Lucreția Suciu-Rudow la Oradea, sub numele de „Foaie literară” (săptămânal, între 6 aprilie și 26 octombrie 1897, la Oradea), am dat peste un articol al unui autor din Sibiu, care, scriind un material despre relațiile dintre românii „de dincolo” și
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
Gabriel Dimisianu Răspândite mai întâi prin reviste, convorbirile lui Gheorghe Grigurcu cu Dora Pavel, poeta, prozatoarea și eseista clujeană, au apărut anul trecut și în carte sub un titlu cu inflexiuni patetice: O provocare adresată destinului. Sunt texte saturate de sensuri, de idei, comunicând toate prin teme, prin tehnicile argumentă rii, prin stil. Toate formează
Opera]iunea Grigurcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5875_a_7200]
-
Arghezi. Ca o noutate, de anul acesta există și un premiu internațional, care i-a revenit scriitorului Cengiz Abdullayev (Azerbaidjan). Dar, evident, evenimentul cel mai însemnat al festivalului l-a constituit decernarea Premiului național de literatură „Tudor Arghezi”, ex equo, poetei Ana Blandiana și criticului literar Dan Cristea. Aceste premii se acordă de Uniunea Scriitorilor, prin votul membrilor Comitetului Director. Laureații au primit și titlul de cetățean de onoare al orașului Târgu-Cărbunești. Scriitorii premiați în acest an se înscriu într-o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5531_a_6856]
-
că ar fi o exagerare. Oricît se străduiește acesta în unele texte a se detașa, a se articula cu o severitate caracteristică a dicțiunii, avem a face aici cu o mixtură între spirit și materie, cu o plasmă în care poeta își poate înscrie mai convenabil confesiunile. Între postura spiritualilor și cea a hileticilor, spre a apela la conceptele gnostice, se află o zonă intermediară, spiritual-materială, extrem de rodnică pentru inspirație deoarece reflectă inadaptarea la sine a ființei, punerea ei în problemă
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
mă sufoc” (Atmosferă). Întrucît „natura are oroare de vid”, libertății îi ia locul o frămîntare a înfățișărilor vieții: „Brazi deveniți tîrîtori în vîntul puternic”, „Văi aproape obscene, întunecate și umede”, „Fiare flămînde și jalnice”. „Spaima” voluptuoasă pe care o încearcă poeta are un dublu substrat, abstract și totodată senzorial, precum un joc de-a v-ați ascunselea. Ideea ar dori să desferece misterul care e prin natura sa indecriptabil, îngăduind însă o destindere, un fior al acestei cinegetici intelectuale care poate
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
hîrtiile, îi atinge tastele (Mistere). Cu asemenea avansuri și replieri ale spiritului răsfrînt în verbul liric, creația Anei Blandiana, reprezentînd o impunătoare sinteză a unor poetici autohtone, e la ora actuală ambasadoarea cea mai cunoscută a poeziei noastre pe mapamond. Poeta are cărți traduse în nu mai puțin de 24 de limbi. Ana Blandiana, Patria mea A4, Ed. Humanitas, 2010, 152 p.
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
strict confesivă. Ele conțin fragmente, uneori de numai câteva zeci de cuvinte, alteori puțin mai lungi, semnate de diverși cunoscuți ai lui Preda (sau chiar de Preda însuși, în ipostază de tânăr epistolier). De la prietenul din copilărie Minică Roșu până la poeta Aurora Cornu și de la fiii scriitorului până la nepotul scriitor și el. Legea de funcționare a acestei „rubrici” e deplina libertate. Aici, montajul contează mai presus de orice. (Apropo de cei indexați în această poiană livrescă: nu știu, așa că întreb, ce
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
Muzeului Național de Literatură. O expoziție de fotografii de epocă, de manuscrise, de publicații și de alte documente a creat ambianța cea mai potrivită evenimentului. Au fost acolo Florica și Tudor Jebeleanu, fiica și fiul scriitorului. Au vorbit despre el poeta Ileana Mălăncioiu și criticul Lucian Chișu, directorul instituției gazdă. Am spus și eu câteva cuvinte. A fost citită o emoționantă scrisoare trimisă de Dorin Tudoran. Poetul nu a uitat că în momente grele pentru el, în anii ’80, când era
Însemnare la un Centenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5561_a_6886]
-
lasă conștiința publică indiferentă. Apar comentarii, interpretări. Discuția e în desfășurare. Observ acest lucru: Marta Petreu este o scriitoare din ce în ce mai citită și mai mult discutată. Cu orice carte care îi apare stârnește interes și nu o dată controverse. Produce și surprize. Poeta, eseista, cercetă toarea erudită de probleme, cu largi deschideri către istorie și filozofie, vine acum cu acest roman de familie și de lume ardelenească. Surpriza este mai întâi faptul de a fi scris un roman. Nu ne prevenise. Dar o
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
de practică literară, din care trebuie să reiasă, așa cum spune și frontispiciul paginilor 4 și 5 ale numărului 30, că „ÎNDEPLINIM HOT|RÎRILE CONGRESULUI”. Nicolae Velea și Mircea Șerbănescu scriu reportaje din Bărăgan de la recoltatul grîului, iar Florența Albu, o poetă destul de admonestată în discuțiile despre poezia tînără pentru versurile ei de tip reportaj, transmite acum, tot dintr-un sat aflat în plin proces de recoltare: „Socialismul e aici. Șade cu noi în biroul acesta în care țăranii-conducători analizează, decid.” Fotografia
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5514_a_6839]
-
sfârșite...”. La cronica literară, sub titlul „Însemnări ultime”, Dan Cristea scrie despre Jurnal cu fața ascunsă, volumul lui Fănuș Neagu. Invitatul lunii este Stavros Deligiorgis care e prezent cu un eseu despre Kavafis. Iar rubrica de interviu este consacrată unei poete foarte zgârcite cu aparițiile ei publice, e vorba de Denisa Comănescu, care răspunde la întrebările adresate de Andra Rotaru. Într-un exercițiu critic, Ion Groșan descoperă „grandoarea unei viziuni”, citind romanul lui Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă. Caietul critic (din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
Nicolae Scurtu Biografia și opera poetei, prozatoarei și eseistei Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română. Așa cum scriitoarea argumentează și în epistolele trimise la
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română. Așa cum scriitoarea argumentează și în epistolele trimise la vârsta de 19 ani poetei Victoria Ana-Tăușan (1937-2011), prietenă încă din adolescen- ță, orice scriitor trebuie, un timp, să se izoleze, să citească enorm, să-și cunoască colegii de generație, să-i citească și, finalmente, pagina scrisă e cea care decide. Epistolele acestea, încă necunoscute
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
Blandiana surprind printr-o dezarmantă sinceritate, printr- o luciditate greu de acceptat la o așa de tânără scriitoare, care începuse să se confrunte cu vitregiile existenței ce nu dădeau semne că vor obosi prea curând. Se cuvine să precizez că poeta Ana Blandiana fusese interzisă, în 1961, de către cenzura comunistă, după ce publicase câteva poezii în presa literară. Biograful meticulos se cuvine să cerceteze literatura epistolară a poetei Ana Blandiana spre a recompune portretul unei autentice și inimitabile doamne a literelor române
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
ce nu dădeau semne că vor obosi prea curând. Se cuvine să precizez că poeta Ana Blandiana fusese interzisă, în 1961, de către cenzura comunistă, după ce publicase câteva poezii în presa literară. Biograful meticulos se cuvine să cerceteze literatura epistolară a poetei Ana Blandiana spre a recompune portretul unei autentice și inimitabile doamne a literelor române. * Cluj, 27 iunie[1]961 Dragă Victoriță, Probabil pentru că bănuiesc că nici tu nu ești mai parolistă ca mine, îți scriu fără să mă simt prost
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
Arghezi. [Academician Mihai Beniuc, Șoseaua Kiseleff, nr. 10, Bucarest, Roumanie]; 5. [București, 8 noiembrie 1961]: Îți urează parfumul liniștei perfecte și flăcări în călimară, Tudor Arghezi. [Domnului Mihai Beniuc, Strada Grădina Bordei, nr. 51 București]; 6. Geneva, 21 august 1962: Poeta Poetae Vale! Tudor Arghezi. [Domnului Mihai Beniuc, Strada Grădina Budai, nr. 51, Bucarest, Roumanie] și, în fine, 7. Geneva, 20 august 1963: Al dumitale într-o îmbrățișare (ne-literară). Tudor Arghezi. [Tovarășului Mihai Beniuc, Strada Grădina Bordei, nr. 51, Bucarest
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
Celălalt capăt al lumii”, al lumii încă vii, se îndepărtează tot mai mult; și, paradoxal, devine mai înfricoșătoare această îndepărtare decît incursiunea în teritoriul necunoscut al morții. Odată parcursă scena înmormîntării, începutul poeziei, recitit de lectorul uimit (și reluat de poetă, ca un ecou, la final), se încarcă de ceva absolut cumplit: „Atunci am înțeles, tu erai singură/ în cenușiul mat al humii/ eu însămi stam la capul tău/ ca la celălalt capăt al lumii.”
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
specialitate. 9. Sanda (n. 1944), soția lui Mircea Iorgulescu. Filolog, profesoară de limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea din Strasbourg. 10. Monica Lovinescu (1923-2008), vocea cea mai însemnată și cea mai puternică a exilului românesc. S-a manifestat ca poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. A lăsat o operă impunătoare și extrem de prețioasă ce se cuvine a fi cercetată, reeditată și, evident, citită. 11. Să se înfrățească. 12. Rodica Iulian (n. 1931), poetă, prozatoare și jurnalistă. Colaborează la cele mai importante
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
puternică a exilului românesc. S-a manifestat ca poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. A lăsat o operă impunătoare și extrem de prețioasă ce se cuvine a fi cercetată, reeditată și, evident, citită. 11. Să se înfrățească. 12. Rodica Iulian (n. 1931), poetă, prozatoare și jurnalistă. Colaborează la cele mai importante posturi de radio - Europa Liberă, B.B.C., Radio France Internationale, precum și în presa literară a exilului.
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
variate și eterogene. El ajunge să-i însoțească pe cei doi poeți în fuga lor din capitala Mexicului, salvând-o pe Lupe, o prostituată care încerca să scape de „peștele” ei. Arturo Beleno și Ulises Lima au pornit în căutarea poetei Cesárea Tinajero, al cărei unic poem, Sión, este primul impuls al mișcării poetice inițiate de ei, iar semnificațiile sale își păstrează misterul pe măsură ce realismul visceral trece prin multiple prefaceri, cu adopții și excluderi, cu amiciții, alianțe și trădări. Ultima parte
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
exploatează și o ține subjugată pe Lupe, însoțit de un polițist corupt. Inițierea erotică se complică, dublată de frica de necunoscut, aventura îi duce în alte locuri, unde întâlnesc comunități ciudate și se încheie prin familiarizarea cu moartea. Abia găsită, poeta moare ucisă de urmăritorii prostituatei, la rândul lor uciși de cei doi poeți, ca un fel de cerc ce se-nchide în aparență doar, căci se multiplică în cerculețe și spirale. Ele se găsesc în partea a doua, compusă din
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
aflați în funcții politice încât totul se poate prăbuși în orice clipă - în acest domeniu, o adiere de vânt are efecte de taifun. Povestea unei insule Semnalăm o apariție editorială frumoasă: albumul monografic Ada- Kaleh (Editura Prier, 2013), pe care poeta Ileana Roman îl dedică legendarei insule, care, din nefericire, a dispă rut sub apele Dunării, în anul 1969, prin construirea hidrocentralei de la Porțile de Fier. Cartea conține povestea minuțios reconstituită a acestui spațiu, unde, până la trecerea sa sub administrație românească
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
Dan Cristea Semnând „Marcovici” ultimul ei volum de versuri intitulat Intimitate (Editura Charmides, 2013), Angela Marinescu (să notăm că poeta s-a mai folosit de un pseudonim, și anume Basaraba Matei, pentru una dintre primele ei cărți) confirmă un lucru pe care îl știu demult cei care se ocupă cu literatura „eului”. Faptul că identitatea trece neapărat și prin numele
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
despre identitate și problemele ei e vorba, în principal, în scurta culegere, de numai douăzeci și cinci de poeme, a autoarei, căci „intimitatea”, la care se referă titlul, e doar una dintre înfățișările sau metaforele identității. E greu de crezut, altfel, că poeta ne-ar fi putut oferi, fără girul autenticității numelui real, amănunte atât de crud - personale - și mai multe ca oricând până acum -, legate de propria biografie, de accidentele dramatice ale acesteia sau detalii, îndeobște trecute sub tăcere, privind ceea ce ea
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
crud - personale - și mai multe ca oricând până acum -, legate de propria biografie, de accidentele dramatice ale acesteia sau detalii, îndeobște trecute sub tăcere, privind ceea ce ea denumește ca fiind „rude de sânge” (neputința de a le mai atinge, scrie poeta, într-un poem, „îmi dă senzații/ de criminal/ decadent”). Astfel, despre locul nașterii și al copilăriei, aflat în „apropierea pustei ungare”, aflăm că e un spațiu în care „tuberculoza/ se reproduce/ mecanic”. Este evocat, în acest context, tatăl, „bătrân și
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]