3,799 matches
-
2, vor avea prilejul să lucreze. Solicitați-i! Se poate, să stea indiferenți, când locuiesc Într-un oraș, cu atât de frumos trecut cultural? 11) Cu rabinul-șef Rosen sunt mereu În legătură; mi-a fost elev excelent. M-a poftit mereu la el, să stăm de vorbă; dar e mereu pribeag pe străine meleaguri. Pe Fălticeni e cam supărat și are multe motive. Tatăl său, 614 Această școală a funcționat Într-o clădire veche, cu etaj, peste drum de Biserica
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dumineca și sărbătorile suntem mai liberi și putem sta de vorbă, mai mult, asupra (a) tot ce vă interesează. Acuma toamna suntem mai ocupați În zilele de lucru - cu strângerea recoltelor din grădină și livadă. Ne-ar face plăcere, să poftiți la noi și cu soția Dv., numai vă rugăm să fim anunțați. Cu cele mai alese sentimente, I. Teodorescu P.S. Aveți un tren, dimineața, care sosește la noi la ora 7.05 și ar fi bun pentru venit. 2 Dolhești
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
urări de sănătate, fericire și ani mulți, cu prilejul anului 1972. N-ați mai fost pe la noi, deși timpul a fost favorabil. Acuma s-a burzuluit ca să nu treacă iarna fără s-o simțim. Când se face vreme bună să poftiți că noi vă așteptăm cu multă plăcere. La mulți ani, Fam. Teodorescu 657 Funcționar superior În cooperație, frate cu pictorul Dimitrie Teodorescu (Bădia) și cumnat cu pictorul Otto Briese din Iași. Pensionar, Întors În satul natal la bătrânețe. Azi, decedat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să vândă, casa avea nevoie de Îngrijiri urgente! I-a părut rău, că a fost În imposibilitate de a veni să vă vadă și să mai stea de vorbă cu D-voastră. Când veniți prin Fălticeni, ne face plăcere să poftiți și pe la noi. Vă dorim multă sănătate și mulțumire sufletească D-voastră și familiei. Fam. Lila și Niculae Țanu 706 Prof. univ. George Țanu, al cărui tată era frate cu Neculai Țanu. 707 Așa dar, Încă o dureroasă rupere de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de cel căruia ani la rândul comuniștii i-au adus ipocrite osanale pe la întrunirile publice sau în biserici cu ocazia numeroaselor Te-Deumuri. b. Ce s-a întâmplat la București pe 30 decembrie 1947 În noiembrie 1947, Regele Mihai a fost poftit să ia parte la nunta Principesei Elisabeta, actuala Regină a Angliei. Petru Groza, în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri, nu a întârziat să aducă avizul guvernului, recomandând acceptarea invitației. Conducerea comunistă, în mod tacit, îl invita să rămână în străinătate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mari decât cele de la sfârșitul anului 1944. Astfel, numai „încartiruirea ostașilor sovietici pe ziua de 8 Ianuarie 1945”, se ridicase la amețitoarea sumă de 500.000 de lei iar masa servită acestora valorase 166.308 lei! Practic, rușii făceau ce pofteau în țara noastră și Stalin salvase bugetul URSS, astfel, de niște cheltuieli uriașe, descărcând totul în spatele țăranului român, în special, ce fusese, deja, obligat să verse cote la de toate în contul aceluiași pe veci blestemat armistițiu. Numai plata lemnelor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cunoscutul regizor de la teatrul VI Popa Bârlad, pe atunci activist în UTC) care mi-au înlesnit accesul. Am intrat în sală și când am vrut să-mi pun sculele la treabă, absolut TOȚI mi-au arătat cefele și m-au poftit (neprotocolar) să-mi văd de treabă. Prin urmare, n-am apucat să pozez ceva și acum unii își mușcă unghiile de necaz deoarece aceste poze ar fi fost niște probe grozave la dosarul de „luptător în revoluție”. Mai pe la capătul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comunistă era bine văzut. M. M.: Extraordinar de bine văzut și prețuit pentru că mergea la munci, mergea în economie, mergea la inundații, mergea la incendii, la catastrofe. Țin minte, mă duceam câteodată să stau la rând, undeva, îmbrăcat militar. Lumea: "Poftiți în față, vă rog, că dumneavoastră n-aveți timp!" Era un alt respect, altfel era privită armata, care era considerată a poporului pentru că era din el, de acolo. Se spunea atunci că cine n-a făcut armata nu-i om
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
c-are și pistol ? și iar râd țiganii de mor de poanta lui Pribeagu, pe care l-au luat la inimă din prima secundă. — Na, hai, băieți, va ! Ceilalți i aici deja, na, hai să vedeți caleașca ! Și au fost poftiți imediat într-o curte mare, la câțiva pași, în care erau pregătite trei trăsuri vechi, fiecare cu câte doi cai mari și negri, armăsari de-a dreptul. Cu asta se ocupau țiganii lui Știrbu de lângă Vergului, luau trăsuri nefolosite, înlocuite
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a tresărit : — Ați cântat Inimă pribeagă ! Greșesc ? Liniște. Inima lui Cristi explodează. — Nu asta ați cântat pe scenă ? Nu Inimă pribeagă ? Îmi amintesc ! Erați cred mult mai tânăr ca acum, mult mai crud, erați un adolescent. Și cineva v-a poftit pe scenă, nu îmi amintesc ce-i drept foarte bine cum au decurs evenimentele, dar știu ! Știu că ați cântat Inimă pribeagă ! Cin’ să te-nțeleagă, Inimă pribeagă ? Singur tu ai rămas Cântec fără glas. Unde ești, unde ești Trista
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
să îmi petrec o noapte, o simplă noapte cu femeia care, prin fru- musețea și eleganța ei, m-a vrăjit și mi-a dat curajul să devin ceea ce sunt astăzi. Dumneavoastră, Domnișoară Coincidență, din partea mea puteți să simțiți ce vă poftește inima sau portofelul. Încă un bărbat între picioarele dumneavoastră, ce contează ? — Ironic, nu, domnule Vasile ? râde ea. Câte femei ar vrea să se culce probabil cu dumneavoastră, căci de auzit s-au auzit multe în oraș despre dormitorul dumitale, câte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
zâmbit Cristi. Și în prima zi, acum șapte ani, și astăzi mi-ați spus exact același lucru. De aceea eu v-am adus, și se îndreaptă spre plasele de lângă ușă, o haină superbă de blană, un colier de diamante și, poftiți, scoate din buzunarul interior al sacoului, poftiți un portofel plin, cât să vă permiteți orice capriciu. Sunt bani de o casă aici, dacă asta vă doriți, sau orice altceva, sunt mulți. Nu îndeajuns totuși, dar mulți. Eu, oricum, datorită dumnea-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
șapte ani, și astăzi mi-ați spus exact același lucru. De aceea eu v-am adus, și se îndreaptă spre plasele de lângă ușă, o haină superbă de blană, un colier de diamante și, poftiți, scoate din buzunarul interior al sacoului, poftiți un portofel plin, cât să vă permiteți orice capriciu. Sunt bani de o casă aici, dacă asta vă doriți, sau orice altceva, sunt mulți. Nu îndeajuns totuși, dar mulți. Eu, oricum, datorită dumnea- voastră fac atâția bani într-o săptămână
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ascultau la gramofon tangouri. Și frumusețea lor făcea ca moartea, boala și foamea să dispară câteva secunde. Și momentul când s-a deschis ușa și el s-a speriat că va fi gonit, dar în schimb bătrânul evreu l-a poftit înăuntru și i s-a dat o bucată de pâine. Și era cald, și nu mai mirosea a sânge, iar stomacul nu-i mai ghiorăia, acum se auzea clar doar muzica. Muzica îl învăluia până în carne, până în oase, și-i
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
nici când am urcat pe scenă nu m-am luat după el, ci am venit cu stilul meu. Eu sunt cântăreț de tango și așa voi muri, să vă fie clar ! Publicul mâine poate să asculte coruri de maimuțe dacă poftește, n-am să mă maimuțăresc. Îmi voi duce la bun sfârșit cariera, neschimbându-mi stilul. — Și veți pierde, domnule Vasile, intervine un alt director, un domn mai în vârstă, trecut de șaizeci de ani, cu părul rar, cărunt, și o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de culoarea lor, de sexul sau de statutul lor financiar, de gradele de pe umăr pe care le au sau nu le au. Și probabil de aici să se fi interpretat vreo glumă, le-am spus cu zâmbetul pe buze să poftească la alt spectacol decât să îmi sugereze mie repertoriul. Am spus că aici, adică la Roata lumii, se petrece ceea ce se numește un act artistic. Iar un act artistic nu poate fi îngră- dit după bunul-plac al cuiva, arta fără
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
domnilor militari ține fie de politică, or, motivele politice pentru care evreii sunt discriminați pe mine nu mă privesc și etnia lor nu privește nici actele lor artistice, fie motivele domnilor militari sunt personale. Or, domnii militari pot asculta ce poftește inima dumnealor la dânșii acasă, la banchetele dumnealor, nicidecum pe scena de care eu sunt responsabil. Dacă dânșii m-ar fi angajat să cânt, cu siguranță, asta dacă le-aș fi și acceptat propunerea, aș fi selectat piesele dumnealor preferate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
sa și cu care schimbase atât de puternic lumea îi răvășea nopțile și liniștea. După fiecare acces de tuse se ruga la Dumnezeu și-i spunea să-i ia orice, să-i ia averea, notorie- tatea, să-i ia, dacă poftește, tot ce-i e drag în lume, numai să nu-i lase vocea să se stingă. Căci vocea și muzica erau singurele lucruri care îl puteau ridica din orice stare ar fi decăzut, ritmul suav al tangoului era tot ceea ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
v-ar depăși imaginația. Șoldurile savuroase și talia ca a unui copil, picioarele lungi și catifelate, cu o piele nemaivăzut de fină, toată netedă, strălucitoare și brună. Sânii goi, ca niște foi de plăcintă crudă umplute cu ce dulcețuri vă poftesc inimile. Dar dincolo de toate acestea, aș putea continua la nesfârșit, Zaraza avea un defect. Degetele mici de la picioare îi erau lipite, a zâmbit el, aproape să bufnească în plâns. — Ăsta era secretul ? se arată unul dezamăgit. — Ăsta era nu secretul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
două ori pe săptămînă. Tot subt aceeași condiție făgăduim cum că vom începe o foiță cu litere lătinești, o dată sau de două ori pe lună după stările împrejur, și materiile de tipărit încă ne vom strădui a le îmbunătăți. Totdeodată poftim pe d.d. prenumeranți să binevoiască a ne ajuta la jărfele noastre cele împovorătoare trimițându-ne banii de prenumerație cît mai în grab. Prenumerația să poate face în toate provințiile la toate deregătoriile de postă. "Foaie pentru minte, inimă și literatură
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cele se se țin de știință și literatură. De nu se cerca nu se știa și noi ne bucurăm din suflet cum că, după înștiințările și împărtășirile a mai multor literați cu noi pînă acum făcute, cunoaștem că românul încă poftește de aci nainte o hrană pentru inimă și mintea sa mai sățioasă. Și Foaia de duminică cu sfîrșitul anului curgătoriu va să înceteze. Dar acum, domnilor! Noi ardelenii, atunci cînd frații noștri de peste Carpați cetesc cinci, șase gazete și foi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
toate națiile, așa și dînșii să cuvine să o aibă de pavăză și paladiul său? Nu, domnii miei, nu; acesta ar fi prea jalnic lucru a pricepe o astfeliu de răceală în fiii aceștii nații. Literații și cetitorii noștri nu poftesc să înceteze Foaia aceasta, ci numai planul ei să se schimbe, apucîndu-se mijloace ca acelea care, cu cît ne simțim mai rămași, cu atîta mai pă scurtă cale să ne apropie cătră scoposul cel adevărat și atunci sînt prea gata
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în șoaptă. Holul era micuț. Deslușeam acum o masă ca un altar, cu o vază cu trandafiri pe ea, și, deasupra, o gravură cafenie, reprezentând un cavaler medieval. Hartley își făcu din nou apariția, deschise o altă ușă și mă pofti într-o încăpere pustie, care s-a dovedit a fi odaia de zi. Murmură: — Îmi pare rău, tocmai ne luam ceaiul, venim și noi într-o clipă. După care mă părăsi din nou, închizând ușa. Abia acum îmi dădeam seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
alb, era, evident, încă deranjat după o noapte de somn. Pe perete se afla fotografia colorată a unui motan. Ben intră după mine, închise ușa și, o clipă, mi-a fost teamă de el. Spațiul era strâmt. Nu m-a poftit să iau loc, așa că stăteam amândoi în picioare, față-n față, lângă divan. Hotărâsem că la început trebuia să trăncănesc vesel, și îmi stabilisem chiar o ordine de subiecte, pe care speram să mi-o reamintesc. Trebuia să descopăr multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ca mirosul odăii unei femei foarte bătrâne. Hartley se adresă câinelui: — Taci o dată! Animalul tăcu în momentul când crezu el de cuviință, apoi începu să mă mușine și să dea din coadă. Ben îmi spuse din ușa camerei de zi: — Poftește înăuntru. Am pășit în încăpere. Fereastra panoramică oferea priveliștea câmpiei povârnite și a salturilor mării albastre, voalate de aburul arșiței. Nicicând o priveliște frumoasă n-a fost atât de sinistră. Cele două magnetofoane zăceau pe pragul lat al ferestrei, lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]