3,246 matches
-
poveste (1999), Orizontul pierdut (2003), versuri: Încercarea de foc (2000), Treci ca o lumină (2001), eseuri și publicistică: Poemele sufletului (1978), Vămi pentru valorile sufletului (1989), A patra dimensiune (1990, în colaborare cu Lucia Purice), la care se adaugă textul polemic Istoria Moldovei falsificată de Vasile Stati (2003) și încercarea monografică Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească (2003). Proza lui Z. aparține unui scriitor interesat de ceea ce se întâmplă în timpul său. În romane, ca și în eseuri sau în publicistică există
ZBARCIOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290720_a_292049]
-
omului în lume, introspecția interogativă, uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost izgonit de istoria recentă. Dacă în primele volume Z. părea mai cu seamă un poet
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002) își adună publicistica anilor 1962-2001. Majoritatea articolelor, agresiv ori pitoresc polemice („polemicării”), sunt dedicate unor probleme filologice, politice și sociale. Culegerea cuprinde și alocuțiuni, discursuri parlamentare, publicistica din săptămânalul „România Mare” (unde între 1991 și 1996 a ținut o rubrică permanentă). Este membru în comitetul asociației de cultură occitană (L’Astrado
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
un poem, Neo-epigon, revolta se îndreaptă chiar împotriva mitului eminescian, de fapt împotriva unui cult dogmatizat și exclusiv, ceea ce pare o ireverențiozitate stupefiantă fiind un refuz al anchilozării în prejudecăți. Și în alte artes poeticae, directe sau implicite, V. țintește polemic excesul stilistic, „metafora și tropii”, care „te împiedică de miezul/ Cugetării să te-apropii”. Deși rebel, el nu este un nihilist. Pune în stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să-i circumscrie teritoriul
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
se micșorează el însuși până la dispariție. Soluțiile narative sunt, evident, fantastice, dar trecerea dinspre real spre acest nivel se face firesc, cu un discurs epic bine articulat, încât, în absența vreunui semnal asupra metamorfozei, cele două dimensiuni se unifică. Caracterul polemic și cel de amuzament riscă să așeze aceste schițe la un nivel artistic minor. Sensurile desprinse din parabole sunt însă deseori grave. Individul este prins într-o rețea de posibile pericole, iar formele ciudate în care se exprimă acestea nu
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
de la noi - de aiurea”. Pe prima pagină a numărului din 18 mai 1935 este reprodusă o discuție cu Mihail Sadoveanu despre „problemele de actualitate (hitlerism, război și altele)”. L. Kalustian (care mai folosește pseudonimele Democrit, Lucullus) scrie, într-o manieră polemică, articolele Răsplătirea lui Cezar Petrescu, Giovanni Papini, Romain Rolland și Spania. Geo Pavel prezintă eseul Pentru filmul românesc, Demetru Em. Paulian dă comentariile intitulate Minunile din vechime și de azi, Misticism. Sub genericul „Bucureștii de altădată” se publică informații despre
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
după 1989. O formă concentrată, intitulată Dicționarul esențial al scriitorilor români, iese de sub tipar în 2000. În volumele personale de istorie literară, Z. denunță caustic braconajul documentelor inedite, improvizația, impostura, inconștiența unor „cercetători” care falsifică imaginea autorilor discutați ș.a. Spirit polemic prin excelență, el combate prejudecata modelelor, precum proustianismul Hortensiei Papadat-Bengescu, pe care îl consideră unul inconștient, avant la date, sau clișeele proletcultiste, de felul celor privindu-l pe „trădătorul” Ion Heliade-Rădulescu. Caracterizările sunt întotdeauna sugestive, comparațiile savante, apropierile insolite, bunăoară
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
cult mozaic (1947), dar se remarcă mai ales cu romanele Marcu sin Marcu (1934), Calea calvarului (1935), Samson și noul Dagon (1939), ultimul bucurându-se de aprecierea lui Gala Galaction, care îl și prefațează. Colaborează susținut, cu articole culturale și polemici (intră în dispută cu Nae Ionescu, între alții), eseuri, proză de idei și reportaje, îndeosebi la publicații de stânga - „Egalitatea”, „Opinia”, „Capitala”, „Lumina” (Iași), „Steagul”, „Cuvântul”, „Hatikvah”, „Licht”, „Viața românească”, „Lumea evree”, „Integral”, „Lumea” (Iași), „Bilete de papagal”, „Adam”, „Facla
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
se reclamă de la spiritul de neliniște postbelic, soluționat prin misticitate sau surogate teologice; criteriu estetic, opus cu vioiciune și tinerețe multiplelor confuzii ale valorilor; în sfârșit, dialectică sprintenă, combativă, de spadasin, căruia nu îi este necunoscută nici o dibăcie a duelului polemic, iar superioritatea numerică a adversarilor, un stimulent și o voluptate. ȘERBAN CIOCULESCU Paul Zarifopol este un spirit individualist și critic, un estet care nu dă altă valoare artei decât aceea a propriei gratuități - și un cititor luminat, cu un gust
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
eroticele au un aer convențional, afectat madrigalesc și epigonic. Simplificând, autorul apare în poezia naturii ca un pastelist descins din Vasile Alecsandri, factice și destul de anemic, fiind un eminescianizant în cea erotică, subjugat de model. Mai multă însuflețire, prin atitudinea polemică, aduc orațiile satirice Către Cleobul sau Invectivă: „Spânatec, gras, soios, urât, / Ghebos cu fața scurtă, / Cu capul priponit în gât / Și gâtul într-o burtă; // Zidit din greu, / bolohănos, / Și, cum îi zice presa, / Un chip menit să fie dos
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
angajarea politică. Punctul de sprijin al judecăților în materie de literatură și artă e tot idealul clasic. Fără a fi totdeauna explicit formulat, acesta poate fi dedus din criteriile după care își structurează cronicile și articolele, ca și din atitudinile polemice exprimate în comunicările academice Poporanismul în literatură și Metafizica cuvintelor și estetica literară sau în studiile Leon Tolstoi, Romanul și limba română, Literatura românească și scriitorii transilvăneni. Respingând, în proză, copierea naturalistă a realității, preferința pentru patologic a unor „veterinari
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
românilor cuprinsă Între anii 1850-1918. Exemple În acest sens pot fi contextul Întâlnirii de la Constanța a lui Carol I cu țarul Rusiei Nicolai II sau discursul regelui Carol I În Consiliul de Coroană din 21 iulie/3 august 1914 privind polemicele de intrare a României În război sau menținerea statutului de neutralitate etc. . Manualul publicat de către Editura Cartdidact-Reclama deși cuprinde subiecte similare, unele momente se deosebesc de modul mai sumar de abordare propus de autorii manualului analizat mai sus . În cadrul Temei
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
figurează ca prim-redactor la revista „Letopiseți”, condusă de Dragoș Protopopescu, iar în 1936 îndrumă publicația școlară „Licăriri” a Liceului „Mihai Viteazul”. La „Săgetătorul”, „Omul liber” și „Viitorul” deține rubrici de cronică literară sau dramatică. Comentarii critice, diverse articole, intervenții polemice vor apărea și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Excelsior”, „Flacăra”, „Mișcarea literară”, „Mugurul”, „Preocupări literare”, „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Săptămâna literară”, „Universul literar” ș.a. Intră în Societatea Scriitorilor Români în 1923. A fost căsătorit cu una din fiicele
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
gazetarul se întreabă, sarcastic, de ce nu am avea, măcar la departamentul agriculturii, miniștri ierbivori și propune premierului să pună în fruntea acelui departament un „bou adevărat” și viței la cele două secretariate. În publicistica postbelică, direcționată de ideologia comunistă, patosul polemic, vehemența fără nuanțe îi vizează, de astă dată, pe adversarii regimului, exponenții capitalismului internațional și pe toți cei care, în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
său este Ghemuit într-un sâmbure (1998). Rezultat al unei elaborări îndelungate, poezia de aici păstrează numeroase ecouri livrești, de cele mai multe ori sublimate, ce impun o lectură cu trimiteri la marile teme și simboluri ale literaturii. Nu e o raportare polemică, autorul asumându-și experiențe lirice anterioare. Diferite vârste ale poeziei pot fi ușor descoperite în texte condensate, simplificate până la esență, deloc ambiguizante sau ermetice. T. practică o dicție directă, în ciuda faptului că multe fragmente trimit către o poetică a spațiului
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
istoriei în Luptătorul pe două fronturi. În Casa Evantai umanitatea este organizată ingenios într-un veritabil sistem de „dicționar”. Protagonistul, Vlad Vlădescu, suferă de fixația borgesiană a scrierii-citire. Opera vieții lui - o carte-clasor numită simptomatic Divina tragedie pentru bibliofili - radicalizează polemic această dimensiune a creației, despre care se tratează și în Vărul Shakespeare, unde evenimentul capital e producerea anevoioasă a unei opere numite Hamlet de-al doilea, care dă prilej unei colaborări pline de semnificații între un precursor și un urmaș
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
și alunecări pe lângă temă sfârșesc de regulă prin a servi tema. Ceva mai „aplicată” este critica în Ușor cu pianul pe scări, rezumând prezența cronicarului în revista „Ramuri”, activitate care a făcut deliciul epocii. Printre altele, memorabile sunt aici textele polemice (desființarea lui Eugen Barbu, de exemplu, cu Poezia românească contemporană), în care victima este luată ceremonios de departe până la sprintul devastator din final. Altă particularitate este utilizarea conceptualului și abstractului în forme și modulări empirice. „Lui S. îi este familiară
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență asupra diminuării inegalităților sociale. În cele ce urmează, voi face o scurtă incursiune în polemica funcționalism-conflictualism, pentru a introduce apoi ca pe un studiu de caz situația segregării în educație a romilor din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipologia elocinței, cu insistență pe legile polemicii civilizate și pe elocința academică, ilustrată de discursuri ținute între 1900 și 1993. Un volum târziu, conceput de T. și îngrijit de Cipriana Petre, Ten Steps Closer to Romania (1999), are o adresă polemică referitoare la felul în care se construiește imaginea țării în exterior. Antologia Unde sunt manierele de altădată? (2002) cuprinde fragmente din cărți românești tipărite în perioada 1840-1940, care au ca temă normele comportamentale. Comentariul introductiv al secțiunilor încearcă să fixeze
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Child and the Curriculum (1902): un pamflet care, practic, a dat naștere gândirii curriculare moderne și științei curriculumului. Atmosfera pedagogică nu corespundea deloc cu cea economică și politică. Pe acestea din urmă le-am creionat deja în paragraful anterior. Impulsul polemic al lui Dewey a dat roade în 1918, când Bobbitt a publicat primul model curricular autentic științific. Îl redăm, în continuare, sintetic, alături de alte modele importante ale perioadei antebelice. Sunt modele cu adevărat moderne: orientate spre viață, pentru formarea profesională
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Education, Tahuhu-Matauranga, Noua Zeelandă. 19. D. Walker și-a prezentat pentru prima dată modelul în 1971: „A Naturalistic Model for Curriculum Development” (studiu publicat în School Review, 80, 1, 1971, pp. 51-65). Neclaritățile primei versiuni au fost lămurite ulterior prin articole polemice și reluări sistematice. Vezi mai ales: „What Curriculum Research?”, Journal of Curriculum Studies, 5, 1973, pp. 58-72; „The Curriculum Field in Formation: A Review of the Twenty-Sixth Yearbook of the National Society for the Study of Education”, Curriculum Theory Network
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Exchange in Archaic Societies, Norton, New York. Miller, D. (1995a), „Introduction: Anthropology, modernity and consumption”, în D. Miller (ed.), Worlds Apart: Modernity through the Prism of the Local, Routledge, Londra. Miller, D. (1995b), „Consumption as the Vanguard of History: A Polemic by Way of Introduction”, în D. Miller (ed.), Acknowledging Consumption: A Review of New Studies, Routledge, Londra și New York. Polanyi, K. (1957), The Great Transformation, Beacon Press, Boston. Pels, P. (1998), „The Spirit of Matter: On Fetish, Rarity, Fact, and
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Radu Gyr, neavând îndoiala sau tăgada prezente la Tudor Arghezi. Unele poeme sunt variațiuni pe o bogată tradiție de teme și motive autohtone, care începe cu folclorul, V. Alecsandri, Mihai Eminescu și continuă cu Lucian Blaga, V. Voiculescu, Arghezi (uneori polemic). V. se identifică într-un alt Meșter Manole care se zidește pe sine sau se întristează de soarta trecătoare a bradului de Crăciun și realizează o largă simbolistică a cailor - considerându-se, grav-ludic, „ultimul Pan” - ori excelează în câteva ritmuri
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
eseuri precum Sentimentul românesc al urii de sine (1991), Cloaca valachica, Locul fetid al devenirii noastre întru ființă, sfidător-polemice, atestă acest filon autodenigrator, identificat de Cornel Moraru ca fiind un „complement negativ la noicianul sentiment (românesc) al ființei”. Deși funciar polemic și, în felul lui, angajat, demersul eseistic al lui P. rămâne unul beletristic prin excelență, ilustrând de minune niște considerații teoretice formulate cândva de E. Lovinescu: „În afară de expresie, arta mai reprezintă [...] biruința ingeniozității intelectuale, speculativă și inutilă, asupra fondului noțional
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
pe marginea unui dialog platonician), lărgindu-și cadrul către „orizontul de universalitate spre care tinde orice idiom particular”. Popularitatea eseistului, mai ales pentru generația tânără, a fost câștigată și prin intervențiile sale orale; spontaneitatea, strălucirea replicii, adresa directă a argumentului polemic, jocul dezinvolt cu paradoxul, limbajul, întotdeauna suplu, stăpânit cu grație, au făcut ca P. să fie privit ca un om ce nu se teme de duelul verbal, indiferent de interlocutor. Se adaugă meritele criticului care a susținut cu argumente solide
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]