2,793 matches
-
urmă, din bucătărie, și o cuprinse și pe ea veselia, astfel că păru să nu mai observe ostilitatea celorlalți. Văzându-mă că stau în colț, Helen o luă spre mine. Nu trebuie să-ți vezi costumul? o întrebai eu cu politețe. —O, l-am văzut deja pe al meu, acum o sută de ani, și am văzut și materialul. Sophie se joacă acum cu culorile pentru zâne, zise Helen, fără drept de apel. Hugo și cu mine suntem îmbrăcați în verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
piatra. Păi, era și cazul să se țină cineva tare, căci Philip și Margery clacaseră deja. Îl compătimeam pe Ben, care părea, din ce în ce mai mult, să fie singurul om de la teatrul Cross care ținea lucrurile în frâu. — Arăți..., începu el. Din politețe, evită să spună exact cum arăta Margery. —Oricum, M, poate că ar fi bine să te duci acasă. Margery suspină. Părea complet stoarsă. Nu prea pot să mă apuc de nimic, zise ea. Tocmai a trecut poliția pe la mine. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
accesul lui de furie. I-o fi ajuns și lui. Philip chiar e terminat. Dar o întrerupse agenta Hamlin, care bătu ușor la ușă. —Vă supărați dacă ne uităm acum prin acte, dnă Pickett? întrebă ea cu atât de multă politețe încât era clar că intenționa să scotocească până și ultimul colțișor din birou, indiferent dacă Margery era sau nu de acord. Margery oftă din nou. —Vă rog, zise ea, făcând un semn leșinat, cu mâna, către arhivă. Agenta Hamlin, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o instalație de la galeria Saatchi, care îmi plăcuse foarte mult în urmă cu câțiva ani. Chiar deasupra zonei unde se gătea era un mic raft pe care clienții, așezați la rând, ca la carte, după cele mai stricte reguli de politețe englezească, puneau bolurile cu mâncare. M-am uitat cu mai mare atenție la ce conținea barul și trebuie să recunosc că am fost impresionată. În afară de diferite tipuri de tăiței și orez, erau acolo creveți cruzi, calmari, bibani și toate tipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zise Sophie din nou, părând dezamăgită. Și-a înclinat capul, la nouăzeci de grade, ca o floare care cere să i se dea apă. Mi-au plăcut foarte mult costumele pe care le-ai făcut pentru Vis, zise Janey, din politețe. —Chiar așa? Sophie își ridică imediat capul, de parcă cineva tocmai i-ar fi tăiat codița și i-ar fi pus niște aspirină în vază. —Mulțumesc. Cred că au ieșit bine. Cu duhurile a fost mai greu... —Cu toate tumbele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că ați călătorit comod. Era necesar, Brunetti știa dintr-o lungă experiență, să aloci un timp anume acestui fel de lucruri, să testezi terenul, să iei măsura interlocutorului, iar singurul mod de-a face asta era cu vorbe bune și politețe. — N-am avut absolut nici o problemă cu trenul. A fost punctual. Padova e plină de studenți. — Fiul meu e la universitate acolo, spuse Ambrogiani voluntar. — Adevărat? La ce facultate? — Medicină, zise Ambrogiani și dădu din cap. — E-o facultate bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să se așeze În spatele mesei de lucru. Anitei Îi luă să-și Încheie bluza atât cât Îi luă lui Brunetti să-și Îndese hârtiile Înapoi În servietă. Când totul era din nou la locul cuvenit, Patta zise, folosind formula de politețe: — Vă mulțumesc, signorina. Am să vă trimit hârtiile astea de-ndată ce le semnez. Femeia clătină din cap și porni spre ușă. Când trecu pe lângă Brunetti, Îi făcu cu ochiul și-i oferi un zâmbet uriaș, lucruri pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
noroc sau, mai rău, de privit alți oameni cum joacă jocuri de noroc. După ce fusese ofițerul de investigație ambele dăți când personalul cazinoului fusese descoperit cu diverse tipuri de delapidări și după ce fusese, În ambele cazuri, ofițerul executor, Brunetti ura politețea onctuoasă cu care era tratat de director și de personal. Dacă juca și câștiga, se Întreba dacă jocul nu fusese măsluit În favoarea sa; dacă pierdea, trebuia să ia În considerare posibilitatea să fi fost ținta unei răzbunări. În nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de violență fizică, să-l rănească oarecum. În schimb, Îl urmă În salonul mare și spațios, ce dădea spre ceea ce trebuia să fie o grădină dosnică. — Cu ce vă pot fi de folos, commissario? Întrebă Viscardi, menținându-și mai departe politețea, dar nu atât cât să-i ofere lui Brunetti un scaun sau ceva de băut. — Unde ați fost noaptea trecută, signor Viscardi? Viscardi zâmbi, lăsându-și ochii să se Înmoaie și să se Încălzească. Întrebarea nu-l surprinse câtuși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a adăugat Jake pe un ton detașat. Cred că, momentan, ți-ar fi mai bine în bucătărie. Alice a fost așa de șocată că abia dac-a putut să rostească ceva. Îmi pare foarte rău, a zis ea cu o politețe glacială. Eu credeam că e o petrecere. — Este o petrecere, i-a răspuns relaxat Jake. Doar că restul invitaților n-au sosit încă. I-am chemat pe ei mai devreme ca să schimbăm câteva idei la un pahar de vin. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ai mulge o vacă, da? Strângi pumnul și faci semnul ăsta înainte să-i dai laptele lui Theo, după care, atunci când o să mai vrea lapte, și el o să-ți facă același semn... —Iartă-mă, a întrerupt-o Hugo cu o politețe glacială, dar dacă Theo vrea lapte, crede-mă că știu. Nu trebuie să-mi facă nici un semn. E suficient să înceapă să urle. — Asta se întâmplă fiindcă e frustrat, l-a întrerupt Amanda. Nu are nici un fel de putere, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
locală se reunea în casa Priscilei. Deoarece adunarea însemna „a fi convocați ca biserică” (1Cor 11,18), structura sa o copia pe cea a bisericii însăși. L. Schottroff afirmă că nu trebuie să o considerăm ca pe o formă de politețe când Paul și Luca mai întâi o amintesc pe Priscila. Pe de altă parte, activitatea acestui cuplu nu trebuie să ne determine să facem imediat asocieri de idei (de exemplu: Acvila a predicat, în timp ce Priscila a gătit). Aceste asocieri trimit
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să împletească; chiar și despre costumul cu care era îmbrăcată, dacă este împletit de ea. Apoi, dacă știe să facă pâine de casă, mămăligă, fel de fel de întrebări care nu își găseau rostul și care deranjau. Frusina răspundea cu politețe la unele dintre ele iar pe altele le ocolea, intenționat. „Dacă era George, în locul lui Petre, cred că îi făcea observație mamei sale”, se gândi. Însă, îi plăcea și lui să asculte răspunsurile pe care le dădea Frusina. La un
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
princiară, fiind deosebit de respectuoasă. Aprecierea aceasta elogioasă devine cu atât mai semnificativă cu cât am În vedere faptul extrem de grav că adolescentele și adolescenții din anii aceștia postdecembriști nu știu, sau, mai bine zis, nu vor să știe ce este politețea, fiind tot mai nerespectuoși, chiar prea obraznici. Cu alte cuvinte spus, contrastul era izbitor. Atât de mare, Încât ea, Diana, părea că venise din altă lume, aș zice că era un Înger coborât din cer ca să ne bucure, făcându-ne
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mă cunoaște, Nico n-are decât un vis : să mă facă celebră. Eu mă aleg cu gloria, iar el cu banii, nu ? — PĂi, ce, nu e echitabil ? protestă Nico. — Deci ești un fel de impresar ? l-am Întrebat eu, din politețe. — Cam așa ceva, Încuviință negriciosul. mă ocup de promo‑ tion cultural. Catinca, nu bem, dragă, și noi ceva ? Un martini, un whisky ? — Un ceai, dacă vrei... — Ei, ce-o fi... Catinca Își puse la loc costumul În cutie, păstrând doar pălĂria
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mă cunoaște, Nico n-are decât un vis : să mă facă celebră. Eu mă aleg cu gloria, iar el cu banii, nu ? — Păi, ce, nu e echitabil ? protestă Nico. — Deci ești un fel de impresar ? l-am întrebat eu, din politețe. — Cam așa ceva, încuviință negriciosul. Mă ocup de promotion cultural. Catinca, nu bem, dragă, și noi ceva ? Un martini, un whisky ? — Un ceai, dacă vrei... — Ei, ce-o fi... Catinca își puse la loc costumul în cutie, păstrând doar pălăria pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
vorbit de la servici! - Nu am vorbit. Astea sunt scrisori. - Ai trimis scrisori! My God! Nu pot crede! Tu esti tâmpit! Mă omorî, mă omorî! “Dragă Sidonia...” Cine e Sidonia? Ți-e dragă? - Nu mi-e dragă. E o formă de politețe, un salut... - De ce nu-i spui ‘stimata doamna’? - Pentru că mi-e prietena. - Ești însurat! Tu nu ai voie să ai prietene toate curvele de pe mirc! Uite aici: “m-am gâdit la tine și m-am apucat să-ți scriu...” Te-
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
n-ai dreptate? Recunosc că nu. Și totuși, cu toate că la prima discuție erai convins că tu ai dreptate, ai ajuns să fii de acord cu cele spuse de mine. Ți-am impus eu părerile mele? Sau ai făcut-o din politețe, ca să nu mă contrazici? În niciun caz! M-am convins singur că aveai dreptate, pentru că am constatat că argumentele tale erau corecte. Ești convins că erau corecte? Am fost foarte atent și cel puțin mie așa mi sau părut. ─ Ai
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
o vedeți peste vreun sfert de oră, a ieșit să plimbe cîinele...“ „Seamănă cu dumneavoastră?... SÎnteți o femeie deosebită!...“ Ea a avut o ezitare. „Nu sînt eu mama“, a zis. „Eu sînt tata“, și a surîs. Thomas a zîmbit, din politețe, gluma nu era grozavă, chiar s-a simțit puțin luat peste picior. „Vă ajutați, probabil, sora, cînd tatăl copilului nu este acasă.“ „Nu este soră“, a zis femeia. „Soție...“ Thomas nu știa dacă trebuie să mai zîmbească, avea o expresie
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
unul de altul, ne privim în ochi, ești mâna mea dreaptă în majoritatea cazurilor... Suntem colegi de muncă aici, în salonul acesta, care pare a ne fi, uneori, închisoare, Ofelia dragă. Nu trece iar la tonul oficial și prenume de politețe! Știi că nu agreez protocolul acesta în lipsa martorilor... - Da, știu, dar... Ufff! Aveți dreptate, doctore. Multe momente dificile le-am depășit împreună. Pe de altă parte, tocmai aceste momente v-au scos la iveală cele mai frumoase trăsături de caracter
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
eu le voi împlini pe toate doar dacă îmi stă în putință, o întrerupse el cu bunăvoință, păstrându-și zâmbetul prietenos și plăcut de întâmpinare. Suntem oameni mari, adică maturi, doream să spun. Ne cunoaștem numele. Nederanjați de formulele de politețe, putem discuta strict ce ne interesează, fără să ne pierdem timpul cu tatonări, suspiciuni și altele de acest gen, ce nu-și au rostul. De acord, Iuliana? - Hm! Ce direct sunteți, domnule doctor! Cred că e soluția ideală. De acord
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
foarte greu... Eu locuiesc la trei blocuri distanță de fiul meu, își exprimă doamna Eleonora teama. - Și mie îmi va fi greu, dacă hotărârea va fi să stea la băiatul dumneavoastră, oftă și doamna Luiza. Să trecem peste prenumele de politețe, doar ne încuscrim, nu? propuse Eleonora. Spuneți-mi pe nume, vă rog! - Da..., dar la început ne va fi ceva mai greu. Ne acomodăm noi, dragă Eleonora. - Gata! Gheața a fost spartă, draga mea Luiza! Marian Malciu - Da, perfect!... Eu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nu este niciodată una inocentă. ea conține în sine, în germene, întreaga poveste, întregul conflict. Prima frază este ca un embrion doldora de posibilități, ca un spermatozoid norocos, dacă îmi permiteți această comparație... Ha, ha... ascultam aceste cuvinte oarecum din politețe, dar de fapt eram aspirat de alte gînduri. avusesem, în timpul nopții, un vis bizar, aproape un coșmar : mă visasem întocmind o listă cu marile probleme ale umanității (crize, războaie, epidemii, catastrofe), dar nu reușeam să stabilesc o justă ierarhie între
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nășteam eu, Victor avea șase ani, era deja genial și intra în clasa întîi. învățase să citească spontan și lua și ore de engleză. etapa grădiniței o depășise cu brio lăsînd amintirea unui copil supradotat, iar vecinii îl lăudau pentru politețea și maturitatea sa. Cum vă spun, nu este ușor să fii proaspăt ieșit din pîntecele mamei și să primești botezul focului existențial prin compararea neîncetată cu fratele tău. „ah, Victor n-a plîns nici măcar o secundă cînd era bebeluș.” „Victor
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
începeam să-mi scot portmoneul cu mărunțiș, să scormonesc după monede sau să flutur prin aer o bancnotă. Fiți amabil, aș vrea să plătesc... nu, nici această formulă nu era bună, ceva îl deranja în mod vizibil pe barman, poate politețea prea apăsată din fraza mea, sau poate chiar faptul că mă simțeam angoasat, nesigur, inferior. Fiți amabil, trebuie să plec... Dezastru. acest tip de frază îi irita și mai mult pe barmani, era ca și cum i-aș fi acuzat că mă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]