10,542 matches
-
reforma a continuat într-o anumită măsură și după alegerile din 1996: „Dar liderii triumfători din 1996, care afirmau că spre deosebire de oamenii vechii puteri, sunt cu trup și suflet atașați civilizației occidentale, evitau să vorbească despre capitalism și nici nu pomeneau acest cuvânt în retorica lor. Deci nu era vorba de o schimbare ideologică. Oferta electorală a CDR și USD formula reforma economico-socială la modul general abstract, în timp ce promisiunile de ajutor social erau specificate concret, chiar cifric. Pentru această ofertă generoasă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ființe vesele și triste, venite să asiste la execuția mea, față în față cu Alexandru Gheorghe, care era cât un munte, cât o mare, uriaș, de beton, de oțel inoxidabil. Când băiatul care făcea pe arbitrul zise „start“, m-am pomenit cu o palmă noduroasă peste față. Am făcut un pas în spate, destul de zadarnic, căci o altă palmă mi-a zguduit creierul. Moment în care am cedat nervos în fața unui Eu ascuns, nemaivăzut, nemaitrăit niciodată, care de atunci mă conduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
călcându-mă în picioare. Futu-te-n morții mă-tii să te fut! Îmi cără un rând de pumni în cap. - Dar eu sunt un client! Am venit să cumpăr..., am îngăimat eu. - Daaaaa? Client? Domnul se crede Dumnezeu, te pomenești! continua grăsanul ștergând podeaua cu mine. - Omoară-l, Dane! Aruncă-l pe geam! interveni dna Pascu în defavoarea mea. Și imbecilul chiar mă aruncă pe geam. Iar eu la rându-mi am aruncat înapoi pe geam o grenadă și am pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
așa cum ar fi făcut alți părinți. Fusese conștientă de sentimentele lui, dar fusese prea tânără și prea îndrăgostită de trompetistul bun de gură ca să mai țină cont de părerile tatălui ei. Și, când mariajul se încheiase dezastruos, nu-i mai pomenise de presentimentul lui, cum că exact așa avea să se întâmple, ci fusese preocupat doar de siguranța și de fericirea ei - așa cum, de altfel, fusese dintotdeauna. E norocoasă că a avut așa un tată, reflectă ea; în ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fost salutară în demonstrarea faptului că persoana care lua deciziile ar fi putut avea interese legate de-o companie rivală. Și doar această informație pusese capăt nedreptății; tot ceea ce-i rămăsese lui Mma Ramotswe de făcut a fost să-i pomenească funcționarului că în Gaborone se zvonește - în mod nejustificat, firește - că el ar permite ca legăturile lui din lumea afacerilor să-l influențeze în luarea deciziilor. Evident, când cineva a pomenit treaba asta în prezența ei, ea a respins-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
lui Mma Ramotswe de făcut a fost să-i pomenească funcționarului că în Gaborone se zvonește - în mod nejustificat, firește - că el ar permite ca legăturile lui din lumea afacerilor să-l influențeze în luarea deciziilor. Evident, când cineva a pomenit treaba asta în prezența ei, ea a respins-o vehement și a declarat ferm că nu poate exista nici cea mai mică legătură între interesul lui pentru curățătoriile chimice și dificultatea pe care ar întâmpina-o oricine altcineva în obținerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să fie educați în spiritul ideilor de bază ale moralității, dar scrisoarea, odată așternută pe hârtie, sunase atât de pompos încât luase hotărârea să n-o mai trimită. Asta-i problema, își dădu el seama. În ziua de azi, dacă pomenești despre comportament, riști să pari demodat și pompos. Se pare că singurul mod de-a părea în pas cu vremurile era să afirmi că oamenii sunt liberi să facă orice vor, oricând, indiferent de părerea celorlalți. Astea erau concepțiile moderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să-l ia de bărbat și, dacă era nevoie de un diamant cu care să vestească asta lumii întregi, prețul nu era prea mare. Se opri de îndată ce îi trecu prin minte cuvântul „preț“, amintindu-și de cifrele alarmante care fuseseră pomenite la o cană de ceai, la orfelinat. Diamantele astea sunt foarte scumpe, îndrăzni el. Sper că voi avea destui bani. Dar bineînțeles c-o să ai, îl liniști Mma Ramotswe. La bijutier găsești și unele foarte ieftine. Sau poți să plătești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
se facă dreptate. Îl puseseră să muncească într-o carieră de piatră, iar ochii lui fuseseră vătămați pentru totdeauna de praful de piatră. În cele din urmă, însă, când a ieșit din închisoare în ziua aceea emoționantă, luminoasă, n-a pomenit nimic de răzbunare sau pedepsirea celor vinovați. A spus că sunt lucruri mult mai importante de făcut decât să-și plângă trecutul și, în timp, a demonstrat că a vorbit serios prin nenumărate gesturi de bunăvoință arătate celor care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nu poate să meargă. Domnul J.L.B. Matekoni rămase tăcut. Își aducea aminte de fetiță, fusese foarte politicoasă și îi apreciase munca. Oare n-ar fi, însă, o povară prea mare să aibă grijă de un copil handicapat? Mma Potokwane nu pomenise nimic de asta când deschisese subiectul. Strecurase în discuție un copil în plus - fratele fetiței - iar acum pomenea în treacăt despre scaunul cu rotile, de parcă ar fi fost totuna. Își curmă firul gândurilor. Și el însuși s-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
îi apreciase munca. Oare n-ar fi, însă, o povară prea mare să aibă grijă de un copil handicapat? Mma Potokwane nu pomenise nimic de asta când deschisese subiectul. Strecurase în discuție un copil în plus - fratele fetiței - iar acum pomenea în treacăt despre scaunul cu rotile, de parcă ar fi fost totuna. Își curmă firul gândurilor. Și el însuși s-ar fi putut afla în scaunul acela. Mma Potokwane se uita pe fereastră. Se întoarse să-i vorbească. Vrei s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
voie să le vândă. Are irlandezu’ bani, i-a furat la Sfânta Paraschiva portofelul cu vreo șase mii de euro, pretenașul meu se zgâria pe ochi, dar ăsta, străinul, a zis numai „no problem...”. Adică nu-i păsa, ai mai pomenit? - Nu... - Vine de mai mulți ani, are și-un apartament închiriat, îi place aici, că e cald, îs din ăștia cu Iehova și care cântă la chitară la slujbe, cică acolo în Irlanda lui plouă tot timpul... Îi place și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
uiți? s-a răstit la unul care trecea pe lângă noi. Ce? Aici e orașul meu, aici m-am născut, aici aș vrea să mor... Se îmbătase, iar Ana plecase înfuriată, lăsându-l în cârciumă. - Du-te dracului! N-am mai pomenit o asemenea nesimțire... - Mulțumesc... Dă-mi adresa... - Să nu mă mai cauți! - Nu adresa ta am cerut-o... - Ești un inconștient... - Eu? Nu vreau să-mi semene nimeni, să-mi poarte nimeni numele... De ce? Nu e nimic grozav în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe ce-am găsit când i-am văzut la portiță, am luat toporișca și le-am zis că plec cu unu’ de gât până la urmă, scârnăviile...” Cred c-ar putea să-njure o zi întreagă fără să se repete. Mă pomenesc cu o jună cu buricul gol la masa mea, c-un fluture tatuat pe umărul stâng și-un stilet coborând spre sâni, cel mult șaisprezece ani. Întinde ostentativ țigara să i-o aprind. - Îmi cumperi ceva de băut, amice? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
trompe uriașe răsucite peste mașini, copaci cu cap de mâță... orice poți să vezi aici unde eu am pictat, după toate regulile bizantine, sfinții... - Miluiește-mă, Doamne, că sunt neputincios... psalmodiază ucenicul. Miluiește... - Nimic nu prinde! Așa ceva n-am mai pomenit... - Ostenit-am în suspinul meu... nu înțelege ajutorul lui Leonard să se oprească la timp. Prietenul meu apropie urechea de zid, pune amândouă palmele, ca un vindecător pe burta pacientului, să-i scoată tumoarea fără tăietură, își trece buricul degetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
întins cu degetul un strat gros de gel antibiotic, claustrofobic și toxic sub tampoanele de vată. Mi-au tras părul în spate, uitat și încins sub tifon, unde să nu pot ajunge la el. Femeia invizibilă. Când sora Katherine a pomenit de celălalt pacient, m-am întrebat dacă nu l-am văzut cumva pe-acolo, avocatul ei, magicianul ăla simpatic și nostim. — N-am spus că e simpatic, zise ea. Sora Katherine zise: — E încă puțin timid. În carnețel, am scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
că ești studentă la colegiu, oamenii-s așa impresionați. Poți fi student la orice și să nu trebuiască să știi nimic. Spune doar toxicologie sau biocinetică marină, și persoana cu care vorbești va orienta conversația asupra sa. Dacă nu funcționează, pomenește de sinapsele neurale ale porumbeilor embrionari. Odată eram într-adevăr studentă la colegiu. Am circa o mie șase sute de credite din câte-mi trebuie pentru o diplomă de antrenor de fitness personal. După cum zic părinții mei, la ora asta aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
am făcut o frumoasă față de masă. Între cartofi și umplutură, tata se uită-n farfurie și zice: Știi ceva despre rimming? Știu că despre asta nu se vorbește la masă. — Și despre fisting? întreabă mama. Zic că da, știu. Nu pomenesc de Manus și de revistele lui porno profesionale. Ședem acolo, toți în jurul unui lințoliu albastru, cu curcanul semănând mai mult ca niciodată cu un mare animal mort și copt, umplutura plină de organe pe care încă le poți recunoaște, inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pe hmbă... Dimineața, pricepi, ăștia de la Dimineața! Toată chestia asta cu Cocoș e fabricată. Le-a crescut vînzarea cu douăzeci de mii zilnic! O bombă, dom'le, și ține de mai bine de două luni. Așa ceva nu s-a mai pomenit, pe cuvînt de jurnalist !" Apoi a pufnit în rîs. A rîs și el iarăși. Era simplu, chiar prea simplu și nu știa dacă este totul. De adevărat era adevărat, însă nu ajungea. "Și cum ziceți, le-a scăpat, chiar le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
va fi trimisă îndărăt cu primul curier, însemnată cu vestitul creion violet, în dreptul cuvântului "fericire" făcîndu-se un uriaș și îmbîrligat semn de întrebare, urmat de altele, ale mirării, adăugate fiind cîteva cuvinte: "fericire? Ce înțelegi, domnule, prin asta? Nu-i pomenită în nici un regulament interior!" III Cu toate că, fără pic de glumă, Șerban Pangratty se tutuia cu Basarab Cantacuzino într-un mod cu totul special, ca între prinți, zicîndu-și unul altuia pe nume, dar vorbind la plural, "dumneavoastră Șerban ce mai faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
spre deosebire de acesta, Coriolan Popa avea bani, avea clienți, avea datornici, totul în văzul lumii. Orice mișcare a sa apărea de îndată în pagina întîi, cel mult a treia a ziarelor și nimeni nu se îndoia de utilitatea ei. Cînd se pomenea numele său oricine știa că este vorba de milioane, dacă nu chiar de miliarde, și totul în aur. Aur adevărat, nu hîrtii. Mihai Mihail se mulțumea întotdeauna cu hîrtii. Coriolan Popa nu. Între puținii săi adversari i se spunea "Iezuitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că avem toate șansele să reușim. Numai să nu fie prea tîrziu domnule locotenent. Prea le convine multora starea de fapt. Numai dacă citești gazetele, te-ai și lămurit!" Vorbea sibilinic, nu se angaja prea mult, nu dădea amănunte, nu pomenea nici un fapt. Ca o conversație începută în tren cu un ins care te-a confundat cu altcineva, n-ai încotro și mergi mai departe ca să nu-l pui într-o situație ridicolă. Tehnica escrocilor. Șerban Pangratty lăsă o umbră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
chestiune care nu era limpede. Locotenentul Georgescu ridică sprîncenele a mirare, "prea tîrziu? De ce să fie prea tîrziu? O decizie sigură, o acțiune hotărîtă și rapidă n-are nevoie de aprobarea sau dezaprobarea cuiva. Acestor prea mulți de care ați pomenit nu le va strica o cură de austeritate. Poate și puțină odihnă, un răgaz pentru amintirea propriei vieți, după modelul pomenit de excelența-sa. Cine știe de cîte implozii nu se va mai afla, e o metodă curată, igienică, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o acțiune hotărîtă și rapidă n-are nevoie de aprobarea sau dezaprobarea cuiva. Acestor prea mulți de care ați pomenit nu le va strica o cură de austeritate. Poate și puțină odihnă, un răgaz pentru amintirea propriei vieți, după modelul pomenit de excelența-sa. Cine știe de cîte implozii nu se va mai afla, e o metodă curată, igienică, nu?" Era foarte hotărît, serios, obrazul său ras pînă la sînge se crispase într-un rictus care-l făcea destul de dizgrațios. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lor. Li se cam înfierbîntaseră mințile și se vedea de la o poștă că sînt niște ageamii. Dacă era ceva serios nu s-ar fi dat în bărci în văzul lumii. Un complot... Se surprinse pronunțînd acest cuvînt ce nu fusese pomenit în raportul lui Bîlbîie. Un complot... Să meargă chiar atît de departe, încît să se constituie într-un complot? Un complot militar? Ar fi absolut o surpriză pentru toată lumea. Inclusiv pentru armată. Nu erau lucrurile chiar atît de rele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]