1,495 matches
-
abordări diferite față de gen. Într-adevăr, recentul volum publicat de Kampwirth (2011) arată că în America Latină au existat o varietate de proiecte populiste care apărau diferite modele de masculinitate sau de feminitate. De exemplu, Evo Morales reprezintă un caz de populism "de jos", în care mai multe organizații locale - inclusiv asociații pentru drepturile femeilor - joacă un rol important în termeni de stabilire a agendei de măsuri a guvernului (Rousseau, 2011). Prin contrast, Hugo Chávez este mai mult un caz de populism
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populism "de jos", în care mai multe organizații locale - inclusiv asociații pentru drepturile femeilor - joacă un rol important în termeni de stabilire a agendei de măsuri a guvernului (Rousseau, 2011). Prin contrast, Hugo Chávez este mai mult un caz de populism "de sus", în care guvernul a dezvoltat o serie de politici în favoarea femeilor, cum au fost introducerea unui program de integrare în muncă concomitent cu efectuarea studiilor superioare, menit să îmbunătățească nivelul de calificare al femeilor; și crearea cantinelor conduse
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lui Chávez chiar a promovat politici pentru femeile sărace, mai mult decât pentru femei la modul general, prin urmare, nu avea o agendă feministă. În al patrulea rând, s-au făcut puține cercetări amănunțite cu referire la legăturile complexe dintre populism și mass-media. În special în context european, mulți autori au susținut ideea că importanța crescândă și caracterul comercial al mass-mediei reprezintă unul dintre principalii factori determinanți ai ascensiunii populismului (de exemplu, Mazzoleni, 2003; Meyer, 2006; Peri 2004; Puhle, 2003). Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au făcut puține cercetări amănunțite cu referire la legăturile complexe dintre populism și mass-media. În special în context european, mulți autori au susținut ideea că importanța crescândă și caracterul comercial al mass-mediei reprezintă unul dintre principalii factori determinanți ai ascensiunii populismului (de exemplu, Mazzoleni, 2003; Meyer, 2006; Peri 2004; Puhle, 2003). Totuși, există o serie de studii care dezvoltă perspective noi referitoare la relația dintre populism și mass-media și care contribuie la emiterea unor ipoteze care pot fi testate în cadrul unor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
importanța crescândă și caracterul comercial al mass-mediei reprezintă unul dintre principalii factori determinanți ai ascensiunii populismului (de exemplu, Mazzoleni, 2003; Meyer, 2006; Peri 2004; Puhle, 2003). Totuși, există o serie de studii care dezvoltă perspective noi referitoare la relația dintre populism și mass-media și care contribuie la emiterea unor ipoteze care pot fi testate în cadrul unor studii ulterioare. Art (2006), de exemplu, găsește că o explicație parțială pentru diferitele nivelurile ale succesului partidelor populiste radicale de dreapta în Austria și Germania
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ficărei țări în parte și de impactul acestei memorii asupra dezbaterii publice și asupra mass-mediei. Un alt exemplu interesant este reprezentat de un articol recent scris de Bale, Taggart și Van Kessel (2011), care explică modurile în care este înțeles populismul în interiorul unei anumite țări. Pe baza unei analize empirice a principalelor surse ale presei scrise din Regatul Unit, autorii demonstrează că populismul tinde să primească o conotație negativă în spațiul mediatic și că adjectivul "populist" este adesea folosit ca sinonim
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
un articol recent scris de Bale, Taggart și Van Kessel (2011), care explică modurile în care este înțeles populismul în interiorul unei anumite țări. Pe baza unei analize empirice a principalelor surse ale presei scrise din Regatul Unit, autorii demonstrează că populismul tinde să primească o conotație negativă în spațiul mediatic și că adjectivul "populist" este adesea folosit ca sinonim pentru "popular". În context latino-american, populiștii aflați la putere nu doar că lansează atacuri la adresa mass-mediei, deoarece aceasta apără status quo-ul și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
putere nu doar că lansează atacuri la adresa mass-mediei, deoarece aceasta apără status quo-ul și interesele elitelor, ci fac și presiuni pentru aplicarea unor reforme menite să ducă la înființarea de noi trusturi media care să promoveze ideologia populistă. În esență, populismul nu crede în existența unei mass-medii independente, ci mai degrabă percepe peisajul mediatic prin lentila mahieistă a distincției între "poporul pur" și "elitele corupte". Pe de o parte, există o mass-media onestă și legitimă, care exprimă "voința poporului", iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
atât este mai vehementă critica la adresa mass-mediei și cu atât sporește intervenția statului spre a se asigura "democratizarea" accesului la exprimare în spațiul mediatic. O a cincea temă viitoare de analiză se referă la dezvoltarea unei abordări comparative originale a populismului în general și a relației ambivalente dintre acesta și democrație în special. Chiar dacă în cuprinsul acestui volum ne-am concentrat asupra populismului contemporan, studiile ulterioare pot oferi perspective noi prin elaborarea unor comparații intertemporale, cu caracter intraregional (în America Latină, de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
spațiul mediatic. O a cincea temă viitoare de analiză se referă la dezvoltarea unei abordări comparative originale a populismului în general și a relației ambivalente dintre acesta și democrație în special. Chiar dacă în cuprinsul acestui volum ne-am concentrat asupra populismului contemporan, studiile ulterioare pot oferi perspective noi prin elaborarea unor comparații intertemporale, cu caracter intraregional (în America Latină, de exemplu) sau interregional (de exemplu, între America de Sud și America de Nord). Din punct de vedere istoric, ar fi interesant de analizat dacă forțele populiste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
instituțional care au susținut întărirea sau slăbirea democrației. Aceasta înseamnă, după cum sugerau Capoccia și Ziblatt (2010), că fundamentele instituționale ale democrației apar, de regulă, într-o manieră desincronizată. Prin urmare, este relevant de analizat dacă, și în ce moduri, apariția populismului a afectat dezvoltarea în plan istoric a instituțiilor democratice luate separat (de exemplu, extinderea dreptului la vot, reguli împotriva fraudei electorale, aprobarea unei noi constituții, etc.). Mai mult, ar fi interesant de revăzut literatura referitoare la "procesul de tranziție", pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în plan istoric a instituțiilor democratice luate separat (de exemplu, extinderea dreptului la vot, reguli împotriva fraudei electorale, aprobarea unei noi constituții, etc.). Mai mult, ar fi interesant de revăzut literatura referitoare la "procesul de tranziție", pentru a studia impactul populismului asupra celor trei etape ale democratizării: liberalizarea, tranziția și consolidarea (de exemplu, Mudde și Rovira Kaltwasser, 2010). Dacă ne referim la comparațiile interregionale contemporane, cercetările viitoare s-ar putea opri asupra diferitelor tipuri sau sub-categorii de populism sau ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a studia impactul populismului asupra celor trei etape ale democratizării: liberalizarea, tranziția și consolidarea (de exemplu, Mudde și Rovira Kaltwasser, 2010). Dacă ne referim la comparațiile interregionale contemporane, cercetările viitoare s-ar putea opri asupra diferitelor tipuri sau sub-categorii de populism sau ar putea să le compare efectiv. Avem în vedere în special populismul cu caracter mai incluziv din America Latină și populismul mai exclusivist din Europa (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). Mai mult, cu toate că putem considera că mișcarea Tea Party din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
consolidarea (de exemplu, Mudde și Rovira Kaltwasser, 2010). Dacă ne referim la comparațiile interregionale contemporane, cercetările viitoare s-ar putea opri asupra diferitelor tipuri sau sub-categorii de populism sau ar putea să le compare efectiv. Avem în vedere în special populismul cu caracter mai incluziv din America Latină și populismul mai exclusivist din Europa (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). Mai mult, cu toate că putem considera că mișcarea Tea Party din Statele Unite a fost una de factură populistă, nici un studiu academic de până acum
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Dacă ne referim la comparațiile interregionale contemporane, cercetările viitoare s-ar putea opri asupra diferitelor tipuri sau sub-categorii de populism sau ar putea să le compare efectiv. Avem în vedere în special populismul cu caracter mai incluziv din America Latină și populismul mai exclusivist din Europa (Mudde și Rovira Kaltwasser, 2011). Mai mult, cu toate că putem considera că mișcarea Tea Party din Statele Unite a fost una de factură populistă, nici un studiu academic de până acum nu a încercat să o compare cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
una de factură populistă, nici un studiu academic de până acum nu a încercat să o compare cu alte mișcări populiste din afara spațiului SUA. Utilizarea unor definiții diferite pentru "poporul pur" și pentru "elita coruptă" au vreun efect asupra relației dintre populism și democrație? Oare populiștii neoliberali influențează în maniere similare relația dintre populism și democrație în America Latină și în Europa? Oare mișcarea Tea Party din Statele Unite are o agendă similară, să spunem în materie de politici anti-imigrație, cu cele ale partidelor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
încercat să o compare cu alte mișcări populiste din afara spațiului SUA. Utilizarea unor definiții diferite pentru "poporul pur" și pentru "elita coruptă" au vreun efect asupra relației dintre populism și democrație? Oare populiștii neoliberali influențează în maniere similare relația dintre populism și democrație în America Latină și în Europa? Oare mișcarea Tea Party din Statele Unite are o agendă similară, să spunem în materie de politici anti-imigrație, cu cele ale partidelor populiste radicale de dreapta din Europa? De vreme ce populismul reprezintă o provocare la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
maniere similare relația dintre populism și democrație în America Latină și în Europa? Oare mișcarea Tea Party din Statele Unite are o agendă similară, să spunem în materie de politici anti-imigrație, cu cele ale partidelor populiste radicale de dreapta din Europa? De vreme ce populismul reprezintă o provocare la adresa democrației (liberale), studiile care vor urma ar trebui să se focalizeze pe factorii care ar putea favoriza (re)apariția acestuia și astfel să analizeze cazurile negative. De exemplu, unii specialiști au susținut că modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2008). În mod similar, în acele țări ale Americii Latine în care stânga a experimentat un proces de învățare datorat trecutului autoritar și și-a adaptat programul politic în acord cu democrația liberală (Brazilia, Chile și Uruguay, de exemplu), "fantomal populismului (de stânga)" nu a ieșit la iveală (Lanzaro, 2006). În final, s-a spus că țările Americii Latine care au un sistem partinic puternic și instituții politice solide pot evita reacțiile populiste, de vreme ce în aceste cazuri buna funcționare a instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2006). În final, s-a spus că țările Americii Latine care au un sistem partinic puternic și instituții politice solide pot evita reacțiile populiste, de vreme ce în aceste cazuri buna funcționare a instituțiilor de reprezentare democratică permit prea puțin (re)apariția populismului (de exemplu, Mainwaring și Scully, 1995; Navia și Walker, 2009). În același timp, în Europa, diverși specialiști au legat ascensiunea actorilor populiști de puterea (sau, mai bine zis, de inerția) sistemelor partinice și a instituțiilor politice, susținând că partidele populiste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de unde rezultă că societățile bazate mai mult pe principiul majorității și pe pluralism, cum este cazul Regatului Unit, ar fi mai protejate împotriva populiștilor. După cum reiese și din aceste exemple, când vine vorba despre studierea factorilor care împiedică (re)apariția populismului, au fost avansate multe argumente, iar cele mai multe dintre ele pot fi evaluate pe baza analizelor interregionale și intertemporale. Bibliografie Abts, K. and S. Rummens, (2007), "Populism versus Democracy", în Political Studies 55(2): 405-24. Academy of Sciences of the Czech
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și din aceste exemple, când vine vorba despre studierea factorilor care împiedică (re)apariția populismului, au fost avansate multe argumente, iar cele mai multe dintre ele pot fi evaluate pe baza analizelor interregionale și intertemporale. Bibliografie Abts, K. and S. Rummens, (2007), "Populism versus Democracy", în Political Studies 55(2): 405-24. Academy of Sciences of the Czech Republic Institute of Sociology, (1990), Economic Expectations and Attitudes Survey I-XI [Computer file]. Ackerman, J. M., (2009), " El que se enoja pierde", în Proceso, 1699
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2009), " El que se enoja pierde", în Proceso, 1699: 69. Alarcón González, D. (1994), Changes in the Distribution of Income in Mexico and Trade Liberalization, Tijuana: El Colegio de la Frontera Norte. Albertazzi, D. și D. McDonnell (eds.), (2007), Twenty-First Century Populism: The Spectre of Western European Democracy, Basingstoke: Palgrave. Alonso, S., J. Keane și W. Merkel (eds.), (2011), The Future of Representative Democracy, New York, Cambridge University Press. Álvarez, A. E., (2003), "State Reform Before and After Chávez's Election", în S.
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Latin America. Politics and Society since 1930, Cambridge: Cambridge University Press, 75-144. Archer, K. și F. Ellis, (1994), "Opinion Structure of Party Activists: The Reform Party of Canada", în Canadian Journal of Political Science 27(2): 277-308. Arditi, B., (2004), "Populism as a Spectre of Democracy: A Response to Canovan", în Political Studies 52(1): 135-43. ------ (2005), "Populism as an Internal Periphery of Democratic Politics", în F. Panizza (ed.), Populism and the Mirror of Democracy, London: Verso, 72-98. Armony, A. și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1994), "Opinion Structure of Party Activists: The Reform Party of Canada", în Canadian Journal of Political Science 27(2): 277-308. Arditi, B., (2004), "Populism as a Spectre of Democracy: A Response to Canovan", în Political Studies 52(1): 135-43. ------ (2005), "Populism as an Internal Periphery of Democratic Politics", în F. Panizza (ed.), Populism and the Mirror of Democracy, London: Verso, 72-98. Armony, A. și H. Schamis, (2005), "Babel in Democratization Studies", în Journal of Democracy 16(4): 113-28. Art, D., (2006
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]