1,427 matches
-
pe baza ei erau realizări suficiente și, desigur, foarte valoroase la care românul putea rămîne pe vecie. În lupta cu ideile revoluționare ale ardelenilor, o asemenea atitudine a devenit treptat măgulitoare pentru spiritele comode și mediocre ale vremii, transfor-mîndu-se în populism și, în acest context, Alecu Russo, care știa mai bine franceza decît româna, a putut instaura demagogia grijii față de "limba poporului". De altfel, criticii ardelenilor nu au oferit decît în rare cazuri texte care să ilustreze într-adevăr aspectul cultivat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și au activat în acest sens în mod consecvent, asumîndu-și conștient tot efortul unei astfel de între-prinderi. O serie dintre intelectualii care au cunoscut lumea occidentală au crezut că ar trebui să caute motive pentru a preamări noneuropenitatea românilor, favorizînd populismul care a fost speculat de ariviști și de demagogi. De aceea, nu s-a putut realiza europenizarea românilor sub aspectul civilizației prin efortul intelectualilor în ultimele două secole, deși se putea face, singura șansă rămînînd cunoașterea lumii occiden-tale de către clasele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație asupra actorilor politici ce păreau să parieze, până în prezent, pe cartea europeană, efect întreținut de instituțiile media influente, populismul dublat de un naționalism primitiv acționează și asupra arbitrului electoral, poporul, îndemnat din toate părțile să se exprime, oriunde și oricum. Participarea politică a cetățenilor este, evident, un ingredient important al democrației. Problema e că definirea cetățeanului în termeni "administrativi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație asupra actorilor politici ce păreau să parieze, până în prezent, pe cartea europeană, efect întreținut de instituțiile media influente, populismul dublat de un naționalism primitiv acționează și asupra arbitrului electoral, poporul, îndemnat din toate părțile să se exprime, oriunde și oricum. Participarea politică a cetățenilor este, evident, un ingredient important al democrației. Problema e că definirea cetățeanului în termeni "administrativi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
167, 180-181, 183, 189, 211, 214, 228, 233, 235-237, 239, 241, 248-249, 253, 257-265, 276-278, 281-282, 289, 292-293, 294 popor / 17, 31, 37, 43-44, 51-52, 61, 106, 126, 193-194, 269, 283 popular / 11, 17, 31, 47, 88, 97-98, 193, 270 populism / 181, 277 președinte / 17-18, 20, 32, 39, 42-44, 46-48, 52, 57, 61-62, 79, 86, 98, 102, 106-107, 109-113, 124, 127-128, 152, 163, 180, 209, 269, 276, 278 presidențialism (semi) / 79, 102 principe / 28 principiu / 22, 24, 51, 58, 108, 110
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate făcîndu-ne părtași la Istoria unui stat-lume (cum spunea J. Galtung) și creează, într-un ritm frenetic, tipare și identități. Produsele media flatează populismul cultural și diseminează (staruri, reclamă etc.) o ideologie implantată (scrie D. Kellner). Acest capital cultural, stimulînd "fabricarea de identități" cere o eficientă pedagogie media. Iar exemplele de critică culturală, pe linia unei Teorii critice a societății (la care rîvnește autorul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
folosit de Fiske, Grossberg și de alții, termenul de "cultură populară" elimină distincția dintre cultura produsă de populație, sau de "masele populare", pe de o parte, și cultura media produsă pe scară largă, pe de cealaltă parte, aceasta evidențiind un "populism cultural" (Mc Guigan, 1992) care adesea aclamă, fără pic de spirit critic, cultura media și de consum. Inițial, termenul "popular" a fost utilizat de doi dintre fondatorii studiilor culturale britanice pentru a se referi la cultura clasei muncitoare, cultura relativ
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost pusă pe seama îngrijorării generale legate de hegemonia burgheză ce continua în ciuda conflictelor din deceniul șase. Orientarea de dreapta din politica britanică, apărută o dată cu victoria premierului Thatcher, a determinat, în ultima parte a deceniului șapte, un interes sporit pentru înțelegerea populismului autoritarist al noii hegemonii conservatoare. Cu alte cuvinte, punctele de interes ale studiilor culturale britanice au fost mediate de conflictele din conjunctura politică, iar lucrările lor majore au fost, așadar, concepute ca intervenții politice. Studiile lor asupra ideologiei, dominației și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
public. În plus, există pericolul ca studiile culturale din diferite regiuni ale lumii să piardă din vedere lectura critică și politică prezentă în formele mai timpurii ale studiilor culturale britanice. Studiile culturale ar putea ușor degenera într-un fel de populism eclectic de tipul celui ce apare în anumite lucrări ale Asociației pentru Cultura Populară, care sînt în mare măsură festiviste și lipsite de o atitudine critică față de artefactul textual la care se referă. Neglijarea economiei politice, valorizarea publicului și plăcerii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anilor '70 și pînă în prezent economia politică a scăzut în importanță în sfera studiilor culturale; eu aș pleda pentru redarea importanței inițiale o poziție pe care McGuigan (1992) o adoptă și el într-una din criticile sale pe tema "populismului cultural" al studiilor culturale britanice ori ale altor studii înrudite. 36 Stuart Hall a accentuat cîndva semnificația rupturilor din interiorul unei problematici "în care sînt disputate linii de gîndire învechite, constelații apuse sînt dislocate iar elemente vechi și noi sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-un mod asemănător celui în care fascismul a produs o "sinteză culturală" a ideologiilor naționaliste, primitiviste, socialiste și rasiale (Block, 1991 [1935]). Această analiză sugerează că doctrina Reagan trebuie privită ca un conservatorism revoluționar cu o puternică componentă de populism conservator radical, de individualism și activism; aceeași viziune se regăsește și în filme precum Războiul stelelor, Indiana Jones, Superman, Conan și alte filme și seriale de televiziune care utilizează eroi individualiști ce manifestă o atitudine ostilă față de stat și sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sociale ce o utilizează în scopuri destructive, malefice. În opera scriitorilor menționați, tehnologia și sistemele de comunicare sînt prezentate ca mijloace fundamentale folosite de putere și, deci, ca elemente importante pentru controlul democratic. Există, astfel, în cadrul curentului cyberpunk, un anume populism conform căruia individul are dreptul să folosească tehnologia în scopuri personale și susține angajarea într-un activism media și tehnologic. A apărut, ca urmare, o nouă etică a "hackerului", luptînd împotriva controlului impus de corporații și a monopolului asupra informației
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1944), "A Theory of Popular Culture", Politics, Vol. I , No. 1. (1957), "A Theory of Mass Culture", in Rosenberg and White (eds.) Mass Culture, Glencoe, The Free Press. (1962), Against the American Grain, New York, Random House. McGuigan, Jim (1992), Cultural Populism, Londra, Routledge. McHale, Brian (1991), "POSTcyberMODERNpunkISM", in Larry McCaffery, Storming the Reality Studio, Durham, Duke University Press. (1992), "Elements of a Poetics of Cyberpunk", Critique, Vol. 33, No. 3 (Spring). Macherey, Pierre (1978), A Theory of Literary Production, Londra, Routledge
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
populist sau autoritar inegalitar. Sisteme politice populiste Majoritatea statelor noi independente din anii '50 și '60, în special în Africa, au început ca regimuri populiste, cum s-a întâmplat și în cazul unor republici sud-americane imediat după independență. Expresia de "populism", folosită în America la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a desemna mișcările care au dorit să ajute masele împotriva șefilor politici și sociali, a fost aplicată după al Doilea Război Mondial în cazul regimurilor și conducătorilor care, în țările
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
constituie din regimuri populiste, deși și numărul acestora a scăzut din a doua jumătate a anilor '80. Există încă un număr semnificativ de astfel de sisteme în Africa Subsahariană (unde se găsesc aproape jumătate din sistemele cu un singur partid). "Populismul" este un termen cuprinzător: scopurile sistemelor populiste cu un singur partid variază considerabil în funcție de gradul de dezvoltare. Unele sisteme precum cele din Coasta de Fildeș și Kenya au ajuns să îmbrățișeze o filozofie a "liberei inițiative"; treptat, PRI mexican a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
368-369 și stiluri de politică publică, 371-374 dezvoltare politică, 61-73 și birocrație, 63 și comunicare, 128 și grupuri, 66-67 și instituționalizare, 65-66 și norme, 65-66 și oportunități, 72 și structuri, 65-68 Polsby, N.W., 66, 105, 168 poliarhie, concept, 368 populism, 52, 169 populiste, partide, Portney, K.E., 375 Portugalia, 50, 159, 166, 167, 179, 185, 212, 231, 253, 287, 329 Powell, G.B., 33, 39, 40, 66, 67, 73, 345, 378, 379, 388, 390 presă, 130-133 proceduri, și constituții, 227, 234 rolul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu are de ce să ne ceară să-l respectăm și noi. Eu sunt convinsă că ei au făcut un pact și că noi nu l-am respectat. Asta e părerea mea că s-a întâmplat. III. Democrație de vitrină sau populism ? România : mod de folosire • Iluziile au luat sfârșit • Presa independentă contra FSN • Reinventând dictatura proleta‑ riatului • Erorile opoziției sunt antologice • De ce România nu e Polonia • PĂrinții adoptivi își revendică copilul rătĂcitor V.A. : Am recitit editorialele dumneavoastră din ’90 până în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fie manageriate mai bine și să nu mai facă datorii publice. Monopolurile însă nu sunt pe piață și le-am privatizat și pe ele. Sau am privatizat prin vou‑ chere la milioane de proprietari, o formă de restituție și de populism care nu avea cum să schimbe comportamen‑ tul întreprinderilor. În schimb, a creat oportunități pen‑ tru speculă și corupție. De ce să dai la milioane de oameni câte ceva dintr-o întreprindere ? V.A. : Asta a fost ideea originală a lui VĂcăroiu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
europene foarte avansate. Și e interesant să vezi că această persistență a clientelismu‑ lui și a corupției, în Argentina, de exemplu, a împiedicat țara să evolueze. Pentru că, de fapt, sunt două modele de ieșire din clientelism. Unul este al unui populism radical anticorupție. Perón, de exemplu. Sau cum a fost în Filipine sau în Indonezia, unde au apărut președinți ca Marcos și Suharto, care au început ca președinți anti‑ corupție, folosind un mare discurs anticorupție ș.a.m.d. Cum se termină
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și Suharto, care au început ca președinți anti‑ corupție, folosind un mare discurs anticorupție ș.a.m.d. Cum se termină de fapt povestea ? țările lor nu reușesc mare lucru. În schimb, acești președinți anticorupție ajung superbogați. Nu asta e calea, populismul radical anticorupție, toți politicienii sunt răi, numai oamenii sunt buni, cum spune Monica Macovei. Modelul de suc‑ ces e Uruguayul, unde partidele au depășit stadiul clien‑ telar ; un partid de stânga, care a avut un program ce satisfăcea majoritatea, nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
părea unora de ciudat, Ceaușescu avea chiar și în ultimul său deceniu, mai ales prin „efectele” demagogice și „organizatorice” enumerate mai sus, o anume bază în populație. Nu puțini au căzut pradă „anti-occidentalismului”, ca și „antiintelectualismului” său, de fapt un populism ieftin și grosolan ce avea succes, cum o spuneam, în cifre mari tocmai prin această destabilizare a populației. De altfel - pentru a face încă o digresiune de care, mi-este teamă, am cam abuzat în acestă scriere! - trebuie să adaug
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a massmediei audiovizuale de la noi, ba chiar a societății românești în general (să ne amintim de susținerea alternativei la conducerea țării în alegerile din ’96 sau la cam pania ProNATO). La pachet cu aceste lucruri pozitive au venit însă și populismul și senzaționalismul ieftin, care au fost pre luate rapid de celelalte televiziuni, așa cum este imitat, în bune și rele, orice personaj de succes. Un exemplu concludent în acest sens e ceea ce sa întâmplat cu „Știrile de la ora 5“. Forma tul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ne vom revendica drepturile, o să ni se spună clar că pe unele nu le mai avem, fiindcă statutul nostru de contribuabil e precar sau nu este de loc. Cu alte cuvinte, autoritățile cinice (fiindcă tot ele ne-au încurajat prin populism) ne vor da peste nas cu propriul nostru cinism trecut și actual. Nu ați plătit, nu aveți dreptul! Refuzând demnitatea de plătitori de taxe (de persoane cu drepturi pozitive), devenim practic cerșetori la ușa instituțiilor publice. Adică semicetățeni. Text publicat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de transfer al carității, atribuție a moralității individuale și comunitare. Au expropriat caritatea, iar noi nu ne-am opus. Uneori ne-a convenit să fim victime privilegiate, mai ales clienți favoriți. Instituirea carității în locul dreptății ca politică de stat este populism curat și miroase de te ucide a telenovele latino-americane și românești, cu baroni generoși care își spală păcatele făcând o biserică, o televiziune, un ziar, un institut, dând o masă pentru nevoiași în fața celor de mai sus. Într-o astfel
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este cel al Educației. Poate o explicație plauzibilă a dinamicii în acest minister vine și din faptul că actualul ministru, Andrei Marga, rămâne o personalitate publică și profesională remarcabilă indiferent dacă este sau nu în guvern. În cazul său, eliminarea populismului conservator nu reprezintă un risc personal. Cu sau fără portofoliu, acest gen de ministru nu intră în criză de identitate personală și nu își apără identitatea publică ținând cu dinții de un scaun guvernamental, cu prețul subdezvoltării domeniului pe care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]