11,981 matches
-
și ce au cusut și crestat țăranii români sunt imitații de la alții. Numai că, atunci când vine vorba de manifestări artistice, nu e nevoie de școală, de învățământ academic, de cineva care să te dădăcească; nu, simți tu, din propria ta pornire să faci un semn pe fluier, pe ciomag, pe oale, pe cămașa zilnică și, dintr-o dată, te trezești „artist”. Vreau să spun că, pentru a ajunge la rafinament și perfecțiune artistică, au trebuit secole de migală, de îndepărtare a acelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bazele satului Slobozia - Filipeni, apoi a bejenarilor bucovineni, stabiliți și în Slobozia, concentrați în lunca Dunavățului, veniți cu toată zestrea lor spirituală, au găsit aici, în raza actualei comune Filipeni, condiții de manifestare „artistică” la fel ca pe locurile de pornire și, ceea ce s-a constatat mai târziu, zestrea spirituală a noilor veniți, deși ușor diferită, a completat și întregit manifestarea spirituală, s-o numit răzeșească, a răzeșilor din Fruntești, Mărăști, Oncești, Oțelești și Zlătari. Când au fost văzute horele luncașilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în bejenie luncașii. Ca să-i liniștim pe cei care încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care au format satul Lunca, se poate spune că de pe locurile lor de pornire, luncașii au fost țărani dependenți de boieri și mănăstiri, apoi, când s-a instalat stăpânăirea habsburgică în nord-vestul Moldovei, ei au avut statutul de „supuși” (tot dependenți). Nici de unde au venit în Bucovina, adică în inutul Bistrița-Năsăud, nu erau țărani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru satul Lunca, sediul comunei Filipeni, a fost împlinirea unui secol de la înființarea Școlii. Centenarul (18771977) școlii din Lunca a fost un bun prilej de revalorizare a virtuților satului, când din toate colțurile țării s-au întorsă la locul de pornire zeci și zeci de luncași, plecați să-și caute norocul în altă parte. Un comitet de organizare, format din reprezentanții Școlii generale cu clasele I-X din Lunca, ai Primăriei și ai Comitetului Comunal de Partid, a făcut mai întâi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trădați, fără să se ia vreodată în considerație nevoile generațiilor viitoare. Apologia dictaturii va redeveni deseori subiect de conversație. în sfârșit, mulți vor profita de slăbirea treptată a puterii statelor, pentru a-și lăsa să se manifeste în mod liber pornirile către violență; prima dintre libertăți va fi aceea de a ucide, gratuit, fără scop și fără nici o strategie. Orașele, în care se vor regăsi toate formele de alienare, toate dovezile că democrația de piață nu reprezintă, pentru imensa majoritate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru că era evident că acela care întreba profita de autoritatea inerentă funcției pentru a-și eluda obligația, aceea de a începe el, în glas și în persoană, schimbul de informații. Dacă n-am uitat încă de acel oftat și de pornirea impertinentă pe care, într-un anumit moment al conversației, ni s-a părut c-o observăm în cuvintele sale, logic ar fi să credem că dialogul, se presupune că de cealaltă parte se afla o persoană din familie, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu Însuflețire, ca și când tocmai l-ar fi căutat. - Priorule, În sfârșit, te-am găsit. S-a Întâmplat un accident, la Carraia. Un Înecat. Ne ducem să recuperăm trupul, zise unul dintre ei, făcându-și semnul crucii. Poetul simțise și el pornirea de a se cruci. În conștiința poporului moartea prin apă Însemna Întotdeauna ghinioane. Și poate că era ceva adevărat În această credință, Întrucât pământul este locul predestinat odihnei veșnice. Există ceva nefiresc Într-un mormânt marin. Însă de ce ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
că Împăratul a fost asasinat? - Așa se spune Între noi. Și toată lumea se gândește la o otravă și, probabil, la medicul lui. - Și cum ar fi procedat? - Asta n-o știe nimeni, replică celălalt, ridicând din umeri. Dante avu o pornire de mânie. Încă o dată, cineva Îl purta până În pragul unei revelații, iar apoi Îi trântea ușa În nas. Spre sfârșitul dimineții Dante traversă esplanada de pământ bătătorit ce se Întindea pe lângă San Piero, Încă flancat de ruinele caselor ghibeline distruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Uberti, Mosca dei Lamberti și Tegghiaio Albobrandi printre cei dintâi. Acquasparta strânse din pleoape până când aproape că Își Închise ochii. - Aceștia ar fi inspiratorii dumitale? Un șef ghibelin, nemilos În furia lui, un nebun smintit, care a dat semnalul de pornire al unor masacre civile, prin sfaturile sale rele, și care pe deasupra mai era și sodomit, Încă unul. Se pare că soiul acesta rău Îți stârnește dumitale simpatiile. Dante se aprinse și se apropie amenințător de cardinal. Dar acesta nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cuvinte simple! exclamă bătrânul triumfător, deschizându-și ochii pe dată. Și totuși, ele sunt suficiente pentru a readuce trufia dumitale sub acoperișul măsurii omenești. „Nu știu”! Sculptează-le În bronz pe poarta casei dumitale! Dante strânse din pumni, Învingându-și pornirea de a se ridica și de a pleca. - S-ar spune că domnia ta știi mult mai multe decât mine, șuieră el În replică. Bătrânul luă clepsidra și o răsturnă. Expresia i se Îmblânzise, ca și când ar fi vrut să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
impuse astăzi Germaniei. În viața privată doar micul burghez cunoaște asemenea granițe, reprezentate în cazul fotografiei de îmbrăcăminte, iar Witkowski sen. sparge barierele înguste ale îmbrăcăminții și moralei. Mama și‑a dat seama imediat de la cine a moștenit fiul ei pornirile artistice: de la tată. Tatăl are ochi de artist amator. Dezbracă‑te, Margarethe, o să facem câteva poze nud! Iar să mă dezbrac și tocmai când mă apuc și eu de curățenie, atunci îți vine. Cine întreține familia dacă nu eu, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că Întreg corpul meu, cu excepția unei infime părți, Întreaga mea ființă era de acord cu dezmembrarea personalității mele. Tânăra fată naivă și inocentă, căzută pe mâinile unui bărbat și ale unei femei cu o oarecare influență, pentru a le satisface pornirile carnale. Este un scenariu clasic, nu crezi? L-am Întâlnit În numeroase filme și cărți erotice. Pentru că am fost un copil precoce, citeam cărți erotice Încă de când eram mică. Cărți erotice! Până atunci cuvântul mi se păruse la fel de banal ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
imaginez. — Oroarea În totalitatea ei? Ce vrei să spui? — Faptul de a te lăsa pradă disperării, renunțarea la tot, supunerea tăcută, asta vreau să spun. Pentru mine e ceva de nesuportat, acea ardoare morbidă care survine În timpul războiului, acea aprigă pornire de a-i supune pe ceilalți. Nu mai e nevoie să o spun, dar acea dorință de a-i supune pe ceilalți se hrănește dintr-o dorință cu totul opusă, aceea de a fi dominat. E un sistem de valori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
producă niște efecte, în speță, că dă satisfacție. Plecând de la această dublă preocupare - utilitatea cathartică, eficacitatea hedonistă -, Epicur inventează un fel de prudență față de lume, de realitate, față de alții și de sine. Nici vorbă să nu reflectezi, să te supui pornirilor, să fii jucăria pulsiunilor. Filosoful, înțeleptul meditează, reflectează, gândesc, calculează: dietetica dorințelor și aritmetica plăcerilor presupun o ajustare permanentă a teoriei și a practicii, a faptelor și a doctrinei, a epifaniei oricărui eveniment și a reacției celei mai adecvate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cerb, pentru că femeia se întâlnea des cu acest animal, de brad, care este arborele vieții, de țărancă, ea simbolizând viața pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
ridice din păcat și din mocirla.” Râul Cionca: - Am căutat foarte mult în mine însumi. Reporter: - Poți doar să te prăbușești atunci cand cauți în tine însuți. Râul Cionca: - Chiar am căutat în mine însumi, dar nu am văzut prea multe porniri frumoase și pure. Eu cred ca puritatea, curăția, lumina și tot ceea ce-i frumos vine doar în momentul în care admiți că doar Dumnezeu te-a creat, si ca El, doar El poate să te schimbe și să te curățească
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364504_a_365833]
-
Personajul principal Violeta, își retrăiește viața de copil abuzat, o fetiță care este supusă unui viol, săvârșit asupra ei de un adolescent, în casa părinților unde era fată în casă, o mică servitoare, făcând curățenie. Violeta știe să-și învingă pornirile de ură față de „coconașul” care, cu un comportament animalic, susținut și de poziția sa socială, o violează. De fapt violul propriu-zis nu se consumă dat fiind faptul că adolescentul este în stare de ebrietate. Fetița respectivă suferind mai mult din cauza
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
întredeschis ochii, mi-a răspuns la săruturi cu buze tot mai lacome, iar cu degetele îmi măsura înfrigurată umerii și coapsele. O fierbințeală firească ne cuprinsese pe amândoi. Era cald și parcă începusem să respirăm cu greutate. Ne înăbușeam de porniri năvalnice și de săruturi pasionale și patul nu ne mai ajungea pentru hârjoneala tot mai întețită a trupurilor ce se căutau, se măsurau, se mângâiau frenetic. O mână i se strecurase hotărâtă sub chiloți și după unele mângâieri delicate începuse
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
această plăcere, ca pe un mijloc de pedepsire, durerea și moartea, ca să limiteze nebunia minții”13. Nici în urma căderii, omul nu a realizat gravitatea ei, ci a adâncit și mai mult acest cerc vicios. El a ajuns să aibă „toată pornirea spre plăcere și toată fuga dinspre durere”14. Pentru obținerea celei dintâi el luptă cu toată puterea, de cea de-a doua fuge cu toată sârguința, crezând că poate să despartă plăcerea de durere și să se bucure numai de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
prinții vremii sale, care a profetizat pentru întâia oară unitatea culturală a Europei.” (Nicolae Breban) „A scrie căderea apocaliptică nu e ușor. E un merit al Aurei Christi faptul de a găsi singura soluție la această cădere fatală, dată din pornire: cel care o scrie o și «oprește», «incitând rigoarea/ celui din urmă frig». Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperită cu greu, conștientă de destrămarea mitului, poate să impună din nou mitul: instituirea «mai viului» este cu
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
și rămâi! Vino mai des Dacă nu mă minți Și rămâi mai mult Să-ți simt prezența Prin răsuflarea-ți caldă Și adierea părului, Să-ți simt privirea-ntrebătoare Oprită în pagina mea, Încercand să-mi citească Gândurile ascunse Și pornirile-mi pline De dorința de a te cunoaște, De a te iubi, De a te avea.... Stau cu speranța că va veni o zi În care să adun parfumul Florilor ce te-nconjoară În mâinile întinse spre tine, Pentru a
DE DRAGOSTE, DIN DRAGOSTE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363808_a_365137]
-
această curiozitate. Pentru a fi o adevărată artă, literatura pentru copii trebuie să-i încânte în aceeași măsură și pe adulți. ,,Copilul se naște curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura care îi satisface această pornire, îl încântă. 2 „Literatura pentru copii cuprinde totalitatea operelor accesibile micilor cititori, fie că ele au fost sau nu scrise pentru ei. Ea constituie un domeniu al creației literare și se supune normelor estetice ale acesteia. Trăsăturile ei specifice, simplitate
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Personajele din basme sunt modele demne de urmat, de la care copiii învață să fie curajoși, cinstiți, modești, harnici, corecți, perseverenți și, nu în ultimul rând, prieteni adevărați. Chiar dacă în ultima vreme, copiii dovedesc un interes deosebit pentru literatura științifico-fantastică, această pornire a lor nu știrbește cu nimic din calitatea speciilor literare amintite. Poezia pentru copii este, de asemenea, pe placul lor, aceasta atrăgându-i prin muzicalitatea versurilor și prin felul în care sunt redate anumite fapte, idei, tablouri sau sentimente. Trebuie
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
să fie cu subtilitate stabilit. Un alt exemplu de frumusete, de data aceasta unanim acceptat de către oameni, este frumusețea aurului, a argintului, precum și a pietrelor prețioase. În decursul istoriei, puțini oameni au fost aceia care au reușit să-și oprească pornirile de îmbogățire prin utilizarea dictonului machiavelic „scopul scuză mijloacele”. Apoi, chiar și în natură, se pare că lucrurile stau la fel. Cu toții cunoaștem faptul că o ciupercă frumoasă, viu colorată, deci atrăgătoare, este atât de otrăvitoare, încât ar putea omorî
DESPRE FRUMUSEŢEA ISPITITOARE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364045_a_365374]
-
mea de acum o sută de ani! Acum vor trece strănepoții noștri pe bicicletă!, preciză generalul Eremia Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise. Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă pornirea de care se molipsise în tranșeele ... Citește mai mult Când a aflat după un secol de lâncezeală că urma să aibă vizitatori, s-a bucurat. A ieșit din cavou și-a lustruit cizmele și s-a uitat la bicicleta pe
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]