1,532 matches
-
revoluției mnemonice survenite în regimul socialist. Modelul evolutiv al memoriei colective propus în această lucrare prevede că fiecare schimbare majoră produsă în sistemul social va fi urmată la scurt timp de o recalibrare a imaginii trecutului care să reflecte noile postulate ideologice predominante. Reorganizarea memoriei poate lua două valențe, o formă moderată a reconstrucției trecutului în conștiința colectivă (reformă mnemonică), sau o formă radicală de restructurare a memoriei (revoluție mnemonică). Abolirea monarhiei și instaurarea regimului de "democrație populară" a antrenat, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
extrema dreaptă manifestată de BOR în postcomunism apare astfel ca fiind un avatar al anilor treizeici. Axa ideologică centrală a viziunii instituționale a BOR rezidă, desigur, în naționalismul etnic ortodoxist. Ideile forță ale "naționalismului ortodox" pot fi reduse la două postulate interconectate: i) România este statul românilor, și ii) a fi român înseamnă a fi ortodox (Andreescu, 2003, p. 35). Etnicizarea statului și identitatea român-ortodox asigură "naționalismului ortodox" propovăduit de BOR un indubitabil caracter exclusivist etnico-spiritual. Revendicând rolul oficial de biserică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
produs la comandă politică? Este istoricul în măsură să se erijeze într-o instanță morală și să emită sentințe condamnatorii? Pe linia clasică trasată de Leopold von Ranke încă din mijlocul secolului al XIX-lea, continuată de Max Weber prin postulatul său al "neutralității axiologice", se poate răspunde negativ la această interogație: singura datorie morală a istoricului qua istoric este integritatea epistemică a concluziilor sale (Berger, 1963)31. "Istoriei i-a fost atribuită funcția de a judeca trecutul, de a instrui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideea de modularitate a intelectului) și pe cele de structură de adâncime și structură de suprafață (primul ar corespunde formei logice, cu care autorii teoriei pertinenței vor opera), 2) dezbaterile privind presupozițiile, implicațiile, implicaturile, 3) aspectele legate de legile discursului, postulatele de sens și de conversație, principiile raționale care guvernează comunicarea verbală, 4) problema conectorilor pragmatici, a deicticelor, a referinței, 5) teorii din domeniul altor discipline cum ar fi teoria alegerii raționale (Rational Choice Theory), dezvoltată Începînd cu deceniul al 7
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lui Grice, esențialmente bazată pe inferență, a Încercat să fie interpretată prin prisma aceluiași model); a doua cauză pare să fi fost tendința celor care au acceptat modelul inferențial de a pune la baza explicării procesului interpretativ principii, maxime, legi, postulate care, În afară de faptul că nu aveau o Întemeiere argumentată, erau prea diverse și ofereau un mecanism complicat de descifrare a sensului unui enunț. Sperber și Wilson au construit teoria pertinenței pe baza, așa cum am precizat mai sus, a doua principii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dispune individul pentru a menține armonia relației dintre el și mediu. Aceste resurse "constau în întregime din cunoștințele pe care le dezvoltă și le elaborează individul în raport cu lumea și cu propria persoană. Aceste cunoștințe nu sunt altceva decât supoziții, ipoteze, postulate sau prezumții" (idem, p. 395). Potrivit lui Hadley Cantril (1950, apud Rimé, 2008, pp. 396-397), pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prea puțin cu ceilalți. Această atitudine de atac demonstrează faptul că subiectul încearcă să dobândească putere asupra partenerului, să îl supună. O persoană dominant-agresivă intimidează. Deseori, rezultatele pe care le obține sunt pe termen scurt. La baza acestei atitudini stă postulatul: Sunt mai valoros decât celălalt, eu am dreptate, el se înșală". Atitudinea agresivă se servește deseori de frică, de amenințări, de ostilitate în încercarea de a atinge scopul propus. Ea nu respectă drepturile celorlalți (sau eventual dă doar aparența respectării
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sexuale, ideologia emancipării sexuale, ideologia consumismului, ideologia societății cunoașterii, ideologia globalizării etc.). 30 În consens cu A. Cantil, și Seymour Epstein (1971, apud Rimé, 2008, pp. 366-368) consideră că, pe parcursul vieții/existenței sale, ființa umană își formulează o serie de postulate, care îi determină atât așteptările legate de mersul evenimentelor, cât și credința despre consecințele posibile ale acestora. În esență, este vorba despre postulate în temeiul cărora individul își construiește relația cu lumea. Acestea se organizează în mod ierarhic. Astfel, avem
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Rimé, 2008, pp. 366-368) consideră că, pe parcursul vieții/existenței sale, ființa umană își formulează o serie de postulate, care îi determină atât așteptările legate de mersul evenimentelor, cât și credința despre consecințele posibile ale acestora. În esență, este vorba despre postulate în temeiul cărora individul își construiește relația cu lumea. Acestea se organizează în mod ierarhic. Astfel, avem: Postulate aflate la nivelul inferior al ierarhiei. Ele sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care îi determină atât așteptările legate de mersul evenimentelor, cât și credința despre consecințele posibile ale acestora. În esență, este vorba despre postulate în temeiul cărora individul își construiește relația cu lumea. Acestea se organizează în mod ierarhic. Astfel, avem: Postulate aflate la nivelul inferior al ierarhiei. Ele sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate cu ușurință. Dacă nu sunt realiste, ele nu rezistă prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt inerente și au în vedere schimburile pragmatice cu realitatea. Prin urmare, pot fi testate cu ușurință. Dacă nu sunt realiste, ele nu rezistă prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect de porțelan este incasabil). Atunci când faptele infirmă postulatele aflate la acest nivel, un travaliu cognitiv rudimentar este suficient pentru a le modifica. Invalidarea lor nu are nicio consecință asupra teoriilor personale. Postulate aflate la nivelul superior al ierarhiei. Ele sunt foarte generale și foarte abstracte, experiența curentă nu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prea mult timp (de exemplu: postulăm că un obiect de porțelan este incasabil). Atunci când faptele infirmă postulatele aflate la acest nivel, un travaliu cognitiv rudimentar este suficient pentru a le modifica. Invalidarea lor nu are nicio consecință asupra teoriilor personale. Postulate aflate la nivelul superior al ierarhiei. Ele sunt foarte generale și foarte abstracte, experiența curentă nu este în măsură să le testeze. Doar situațiile "ieșite din comun" o pot face. Aceste postulate de nivel superior sunt persistente în timp, căpătând
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lor nu are nicio consecință asupra teoriilor personale. Postulate aflate la nivelul superior al ierarhiei. Ele sunt foarte generale și foarte abstracte, experiența curentă nu este în măsură să le testeze. Doar situațiile "ieșite din comun" o pot face. Aceste postulate de nivel superior sunt persistente în timp, căpătând, din acest motiv, cu ușurință, valoarea unei certitudini. Totuși, atunci când individul se confruntă să spunem cu niște situații traumatice (ce declanșează intense, persistente și răscolitoare trăiri emoționale), ele sunt puternic zduncinate și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau "toată lumea mă iubește", "pot să am încredere în oamenii care...", "voi fi întotdeuna susținut/ă când..." etc. se pot prăbuși în mod brutal și brusc. În asemenea situații se creează contextul apariției unor tulburări emoționale (extrem de) puternice. Iar atunci când postulate de tip superior sunt flagrant invalidate, nu mai este suficientă doar o simplă ajustare cognitivă pentru a rezolva problema apărută. Invalidarea se repercutează asupra teoriilor personale, care își ating astfel limitele. Apare o situație (și o stare emoțională) de criză
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este suficientă doar o simplă ajustare cognitivă pentru a rezolva problema apărută. Invalidarea se repercutează asupra teoriilor personale, care își ating astfel limitele. Apare o situație (și o stare emoțională) de criză. În urma unor asemenea dramatice experiențe, când multe dintre postulatele lui (superioare) nu mai stau în picioare, individul se trezește față-n față cu o lume care (aproape în totalitate sau în fundamentele ei) se prăbușește, iar această (neașteptată, șocantă) experiență dă naștere unei angoase extreme. Se pot instaura condițiile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iar această (neașteptată, șocantă) experiență dă naștere unei angoase extreme. Se pot instaura condițiile unui traumatism psihologic (poate fi vorba chiar de un brusc și nescontat moment de fericire ce poate produce un riscant șoc psihologic!). În ceea ce le privește, postulatele abstracte (aflate, precum am văzut, la nivel superior) nu se supun introspecției (Rimé, 2008, pp. 368-377). Ele nu au acces la verbalizare și nu ating pragul conștiinței. Sunt imperceptibile în viața de zi cu zi. Totuși, când anumite evenimente ("ieșite
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rutina noastră emoțională) le infirmă, individul este constrâns să desfășoare un travaliu cognitiv pentru a face față crizei (și stării emoționale de excepție, "de avarie"). Pe scurt, are loc un proces de reconstrucție cognitivă. Evenimentele emoționale puternice și profunde relevă postulatele pe care viața curentă le estompează, le elimină, le invalidează. Totodată, ele arată faptul că ființa umană își cultivă "un număr considerabil de prezumții referitoare atât la ordinea lumii, cât și la propriul destin" (Rimé, 2008, p. 370, s.n. G.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
arată faptul că ființa umană își cultivă "un număr considerabil de prezumții referitoare atât la ordinea lumii, cât și la propriul destin" (Rimé, 2008, p. 370, s.n. G.A.). B. Rimé consideră că, între acestea, sunt demne de reținut patru postulate fundamentale: a. Coerența lumii; b. Capacitatea de control; c. Destinul favorabil; d. Valoarea de sine (propria valoare). Coerența lumii. Potrivit acestei tentante teorii privind viața noastră emoțională și stările noastre sufletești, "ar fi cu neputință ca ființa umană să trăiască
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai bun grupul din care facem parte decât alte grupuri. În fine, pedeapsa pe care ne-o acordăm nouă înșine tinde să fie, de regulă, mai blândă decât cea pe care ne-o dau cei care ne judecă. Așadar, aceste postulate (de nivel superior) sunt dominate de iluzii, de constructe, de optimism și de self-service. "Individul privește realitatea prin niște ochelari cu lentile roz". Pare că, pentru a se adapta și pentru a-și trăi viața, omul recurge, în cele mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin niște ochelari cu lentile roz". Pare că, pentru a se adapta și pentru a-și trăi viața, omul recurge, în cele mai frecvente cazuri, la o abordare nerealistă a lumii (Rimé, 2008, p. 375). Între cele două tipuri de postulate (formulate în teoria lui S. Epstein), postulatele concrete (de nivel inferior) trebuie să fie în strânsă concordanță cu faptele pentru că trebuie să-l ghideze în mod efectiv pe individ în prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că, pentru a se adapta și pentru a-și trăi viața, omul recurge, în cele mai frecvente cazuri, la o abordare nerealistă a lumii (Rimé, 2008, p. 375). Între cele două tipuri de postulate (formulate în teoria lui S. Epstein), postulatele concrete (de nivel inferior) trebuie să fie în strânsă concordanță cu faptele pentru că trebuie să-l ghideze în mod efectiv pe individ în prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale. Dacă nu sunt în conformitate cu realitatea, atunci rezultatele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
faptele pentru că trebuie să-l ghideze în mod efectiv pe individ în prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale. Dacă nu sunt în conformitate cu realitatea, atunci rezultatele acțiunilor și ale relațiilor vor fi catastrofale. Doar datorită realismului lor, postulatele concrete își pot îndeplini rolul (de a oferi experiența curentă posibilă). Postulatele abstracte (de nivel superior), mai mult sau mai puțin realiste, sunt organizatoare ale sensului și ale ordinii. Enunțurile lor îl apără pe individ de capcanele care obsedează destinul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale. Dacă nu sunt în conformitate cu realitatea, atunci rezultatele acțiunilor și ale relațiilor vor fi catastrofale. Doar datorită realismului lor, postulatele concrete își pot îndeplini rolul (de a oferi experiența curentă posibilă). Postulatele abstracte (de nivel superior), mai mult sau mai puțin realiste, sunt organizatoare ale sensului și ale ordinii. Enunțurile lor îl apără pe individ de capcanele care obsedează destinul omului. Fără ele, acesta ar fi cuprins de anxietate și condamnat la
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
autorul belgian -, precaritatea situației sale personale se estompează. Și din moment ce experiența de zi cu zi nu este în măsură să-i contrazică pretențiile, nu are niciun motiv să renunțe la ele" (2008, p. 377). Prin urmare, ca și cele concrete, postulatele abstracte au funcția de a face posibilă experiența (individului). Există, totuși, diferențe. "În vreme ce postulatele concrete asigură ghidarea efectivă a individului cu predicțiile și acțiunile sale, cele abstracte asigură operativitatea celor concrete" (ibidem, s.n. G.A.). Altfel spus, în viziunea lui
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]