1,960 matches
-
energiilor creatoare ale națiunii. Oare sunt evreii într-adevăr responsabili pentru instaurarea regimului comunist în România? În ce măsură este adevărată afirmația că aparatul de partid și de stat în România comunistă a fost invadat de evrei? Scriitorul Titus Popovici, în cartea postumă Disciplina dezordinii 8, a abordat tema prezenței evreiești în rândurile mișcării comuniste din România, arătând că "la sfârșitul secolului XX a devenit un loc comun, în paginile unei anumite prese, să se afirme că promotorii comunismului în lume și în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pildă. O concluzie totuși: Dar dacă ferocitatea și agresivitatea umană manifestată asupra sieși nu e decât un factor limitativ, pe considerentul că suntem cam mulțișori? Oricum, ce face omul cu mâna lui... 11 august 2003, ora 13,36 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Reclamă și profit Când a apărut, piața era un iarmaroc sezonier, chiar dacă era vorba de sclavi. Apoi, ca o permanență, a ocupat centrul orașului, un maidan lăsat anume. Acum, ne Întâmpină În plină stradă unde, În loc de copaci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iubitorii de muzică Daniela Vlad Îmi transmite adesea omagiile motanului Dănilă, acela care o ține În gazdă - dar și mulți dușmani. Ultimii au fost mai puternici totuși; sau mai mulți, vorba Lăpușneanului. Iată de ce există, atât de „bine“ reprezentată secțiunea Postume, adică ceea ce amicul Cristi n’a mai apucat să Încredințeze eterului din spusele mele; sau n’a mai apucat să „traducă“, după frumoasa expresie a delicatei amfitrioane. Dar, tot corpus-ul „tors“ la urechea amicului meu vă stă acum la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un copil face numai pozne... riscând să ajungă a mă trage pe mine de coadă și la figurat. Și, pentru că țin la codița mea, mi-o iau acum, părăsind microfonul. Miau „Meridian“, 25 octombrie 2002, ora 12,41 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate Totul e să fie creat un precedent. Adică să cedez, poate din dorința de a perpetua memoria lui Moti. Scumpă mie, nesemnificativă pentru ceilalți. Urmarea? „Doar“ scăderea frecvenței difuzării. O chestiune de (poate) „audiență“, deși am destule semnale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vedere, țiganii v’au fost de ajutor... Asta ca să scăpați de cazanele mele; fie vorba Între noi, chiar vă ispitesc la asta, căci de ce să nu dorm liniștit, fără grija prea multora... 23 mai 2003, ora 12,46 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate Mă preocupă deja - dar ce folos pentru moment, când rubrica mea a rămas doar un abecedar, diversificarea viitoare ca lexicon, și o iau de la capăt, cu un nou b... 1. Barbarie Nu știu ce Înțeles or fi dat romanii cuvântului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pregătit În avans, să nu pierd firul, căci acel strop nu este Încântat cu calea Întoarsă -, e la dispoziția doar a cititorului. Și, pentru că acele două episoade au fost difuzate pe sărite, nu va mai exista distincția Între „antume“ și „postume“; primele au Însă Înscrisă data difuzării. 1. Pe Siret la vale Ca oricare dintre voi, eu, picătura de apă, mă nasc din negentropie. Spuneți-i acestui termen, care frizează filosofia, chiar asta, naștere. Ca și voi, mă Îndrept spre entropia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
botez: România Mare... A călători Înseamnă entropie, implicit moarte? Și Începe prin primul pas? Nu-mi rămâne decât să-l admir pe franțuz, pentru al său „a pleca Înseamnă a muri puțin“. 6 octombrie 2003, ora 12,38 Capitolul 2. „Postume“, adică nedifuzate 1. Terfelire Mărturisesc că nu sunt filoamerican și nici nu cad În extaz În fața lui. Dimpotrivă. Dar numai până la limita la care aflu că și ei sunt oameni. Dar fără scrupule. O dovadă e muniția cu uraniu, menită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
orice altă limbă primitivă, „om“... 441 CARTEA A OPTA. Un proiect Un ultim care, văzând că mă Înec de-al binelea, Îmi Întinde paiul unui proiect. Proiectul n’a mai ajuns realitate, astfel Încât această carte n’are decât un capitol: „Postume“... Mulțumesc prietene, pentru plăcuta gâdilire a scoarței cenușii; pentru rest n’aveai destulă putere... trebuia strâns de gât cineva, dar Natura nu permite așa ceva. 1. Confesiunea unei pisici Mă cheamă Moti și sunt un motan negru și deștept (pleonasm!). Dovadă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moartea ne „doare“. Eu Însă, o fac chiar singur, fugind de acasă. E poate un fel de a nu ști ce urmează... Gata, dar nu Înainte a vă aminti câteva date: 1053 kHz, vineri, ora 12,50. ÎN LOC DE EPILOG... o „Postumă“ Curriculum vitae N’aș crede că altceva decât ușurința abordării acestui nou „client“ - hm! pare-mi-se că termenul ar trebui luat În sensul „dreptului internațional roman“, un fel de vasalitate avant la lettre - a făcut-o pe prietena Camelia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
puțin adevărat că și de cealaltă parte încep să se alinieze poziții imposibil de acceptat. Într-un cadru oficial, la București, s-a lansat ideea (pornită, evident, din bune intenții)... sanctificării lui Eminescu, plus propunerea să i se confere rangul postum de "conducător al neamului" (nu sună antonescian?), ziua națională a României urmând să fie mutată pe 15 ianuarie! Deci, ori ucidere, ori sanctificare! Imparțiali, românii noștri! * F ormidabil spectacolul nașterii limbii române literare! Numai citind textele gazetelor de atunci poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în atenție de istoricii perioadei interesează însă acum și aici, ci ivirea, dintr-un adevărat nicăieri, a unui scriitor pe care istoria literară l-a ignorat pur și simplu. Și necunoscut ar fi rămas pe mai departe, dacă destinul său postum nu s-ar fi intersectat mai întâi cu o anume întâmplare și, apoi, cu instinctul de adevărat copoi într-ale istoriei ce l-a caracterizat pe țăranul autodidact Toader Hrib de la Arbore. Iată că, plecat în alte lumi de atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ce se strângeau anual, trebuiau să fie premiați acei oameni de știință "care-și aduceau cea mai mare contribuție pentru omenire", adică pentru viața pașnică, pentru progresul general al tuturor popoarelor de pe toate continentele. El nu dorea onoare și laude postume: "îngrijiți-vă mai bine de stomacul celui viu, decât de gloria celui mort", îi îndruma el pe semeni și pe urmași. Așadar, premiile pentru cele mai strălucite invenții și descoperiri științifice, în folosul vieții și al progresului omenirii s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-nvăț să mor și aș vrea să pot urmări toate transformările ce mă vor conduce către sfârșit. Încerc să rămân lucid ca să nu pierd nimic din această ultimă cunoaștere. Moartea la Tomis ar fi un titlu posibil pentru o carte postumă. Când îmi amintesc cărțile scrise la Roma, mă simt exact ca un amant care a fost privat de bunul său cel mai de preț. Dar asta e o impresie trecătoare. O neașteptată neputință m-a constrâns să abandonez impulsurile obscene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Europa abia după anii '80 contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea științifică a sociologiei a fost consemnată alături de marii sociologi clasici, recunoscuți în domeniu Max Weber, Émile Durkheim și Karl Marx. Această recunoaștere târzie se datorează, în mare parte, publicării postume a scrierilor lui Georg Simmel la Frankfurt, în 1980. La acea dată, lucrările principale ale sociologului german, precum și cele aproximativ 300 de eseuri, au fost reunite în 24 de volume (D. Frisby, 1984/2002, xiv). Titlurile acestora Über soziale Differenzierung
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
generații post-maioresciene. Într-un fel s-a făcut critică literară înainte, în alt fel se face după. În acest concert al valorilor, locul lui Vladimir Streinu este unul de frunte. Autorul Paginilor de critică literară nu se bucură de audiența postumă călinesciană și credem că nici n-ar trebui făcută o asemenea comparație. În planul valorilor spirituale orice comparație șchioapătă. Vladimir Streinu este și rămâne un critic important al literaturii noastre prin valoarea de exemplaritate a operei, prin viziunea cuprinzătoare și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
contemporani Ca și în cazul lui Eminescu, Vladimir Streinu ar fi putut cristaliza o carte despre cel mai mare poet român al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul să-și strângă laolaltă studiile, articolele și eseurile. Volumul postum Eminescu. Arghezi, îngrijit de George Muntean, probează același interes statornic pentru marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Aproape toți criticii noștri de prestigiu precum și o serie de scriitori valoroși s-au pronunțat pentru Arghezi: E. Lovinescu, Paul Zarifopol, Perpessicius, Șerban Cioculescu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Mihai Ralea, Tudor Vianu, G. Ibrăileanu (în două articole publicate postumă, B. Fundoianu, Felix Aderca, Ion Pillat, Al. A. Philippide, F. Brunea-Fox, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Camil Petrescu. De cealaltă parte a baricadei s-au aflat Mihail Dragomirescu, N. Iorga, G. Bogdan-Duică, Ion Barbu, N. Crainic, Const. D. Ionescu, Agatha Grigorescu-Bacovia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
încheiere: „Omul avea un cap de veche statuie și gesticulația decisă și demnă a unui tribun. În figura și în răcoarea marmoreeană a stilului său sentențios mi s-a părut că romanitatea noastră se exprimă deplin.”2 Comentând volumul apărut postum, Studii de literatură universală, 1973, ediție și prefață de George Muntean, Gabriel Dimisianu 3 vorbește cu legimitate despre vocația universalistă a lui Vladimir Streinu, despre „spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului.” 4 Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
României pentru anii războiului nu putea lipsi rezistența, opusă „fasciștilor” de Întregul popor, bineînțeles, “În frunte cu Partidul”. În realitate, eroii acestei rezistențe erau greu de găsit În afara grupului de comuniști evrei. După condamnarea de un tribunal militar, răsplata lor postumă a fost ca numele lor să fie date unor fabrici sau unor străzi - scurtă glorie, având În vedere că „Haia Lifșiț” a devenit curând „Strada Rozelor”. După care, evreii dispar din orice discurs public, fie că el se referă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dominat de personajul care descoperă umbra și realizează proiecția anima-animus, elemente de transcendență cu funcții în cele patru niveluri spirituale. Iată, exemplificată confruntarea indirectă a eului cu restul personajelor într-una dintre etape: Cerul roșu ca o rană/ Insensibil, hâd, postum/ Arde lumea vegetală/ Despletind păduri de fum. Într-un ritual ce revine în discursul liric al poemului, alaiul nunții străbate pădurea, anotimpurile, focul cerând apelor să stingă patimile zeilor și să ducă la albire. Iar zeii își arogă calitatea lor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Paul Keineg, Dahut 15. 1266 Michel Deguy 1267 Liviu Pendefunda, Al treilea clopot, Editura Timpul, Iași, 2009. 1268 T.S.Eliot, Tărâmul pustiit 1269 Liviu Pendefunda, Dogma sau libertatea gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 1270 Yves Bonnefoy, Memorie 1271 George Coșbuc, "Postume", în Cântece de vitejie, Editura pentru literatură, București, 1966. 1272 Herve Masson, Dictionnaire Initiatique et Esoterique, Ed. Trajectoire, Paris, 2003. 1273 Epopeea lui Ghilgameș, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. 1274 Homer, Iliada și Odiseea 1275 Randall Jarell, Casa din
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
orientează spre magie și astrologie fondând ocultismul; mai speculativ, pe baza filosofiei antice este esoterismul cu origini în secolul al XVIII-lea; hermetismul reînvie știința ocultă a scrierilor lui Hermes Trismegistus începând cu secolul al XVI-lea. 1320 George Coșbuc, "Postume", Cântece de vitejie, Editura pentru literatură, București, 1966. 1321 Valeriu Matei, "Zi de Crăciun", în Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, Iași, 2010. 1322 Hermes Trismegistos. 1323 Liviu Pendefunda, Poema visului Falii 1, 1984. 1324 Epopeea lui Ghilgameș, Editura pentru Literatură
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pagini dintr-o lucrare neglijată din tinerețe, „Monografia istorică, etnografică și folclorică a satului natal TătărușiSuceava” și mi a mai rămas doar introducerea de 55 pg. și „poveștile” 120 pg. de caiet. Știu că lucrările mele vor vedea lumina tiparului postume, dar asta nu mă descurajează ca să mai muncesc cât voi mai putea și cât Providența îmi va mai ținea zilele. Dv. trebuie să aveți satisfacția că ați avut norocul să trăiți într-un mediu cultural ce v-a favorizat editarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mea, că miroasă a laudă dar de nu e potrivit, o puteți reduce. O dată cu urările alăturate de Anul Nou 1989, vă rog să transmiteți și Domnului Froicu aceleași urări și mulți ani, ca să ajungă poate să-mi editeze un volum postum, după trecerea crizei actuale, din „Istoria” mea. Închei, dorindu-vă deplină însănătoșire și mulți ani, să-mi depășiți bătrânețele mele, la care totuși am ajuns, după o viață de mari greutăți, suferințe și deziluzii, dar m-a întărit munca și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
iar Orientul de Ortodoxie și de Asia. Cealaltă lucrare a sa, Bizanț după Bizanț era versiunea română, întocmită de doamna Liliana Pippidi-Iorga după originalul Byzance après Byzance (București, 1933), constituie o extindere logică a școlii sale filosofice: prezența și continuitatea "postumă" (după căderea Bizanțului) a ideilor și instituțiilor bizantine din Principatele Române erau continuitatea Imperiului Roman. Trecutul româno-bizantin era deci perpetuat de către Principatele Române, acestea reușind să păstreze valorile romano-bizantine (adică europene) în timpul îndelungatei dominații otomane. Iorga a încercat să explice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]