3,550 matches
-
vise, restaurând tabloul unei fragile speranțe care'mi netezește gândurile sumbre culegând fericiri din seva ierbii fragede și din violetul mugurilor ce își pleznesc timid înfloririle! Mai apoi... peisajul din fața privirii capătă ușor tenta roșiatică a sângerării apusului care așterne poteci de frunze îngălbenite de vreme; asta fiindcă în drumul aflat înainte, anotimpurile si-au oprit cursul firesc, ele succedandu-se după o anume lege pe care încă nu o pot desluși! Din timp în timp își deschide hăul întunecimii câte
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului La aniversare Când ne e dor de Eminescu Privim cu drag spre poezie Cum își așterne ea firescul Iubirii, glas vrând să'i invie. De ne e dor de al lui codru Pornim poteca în urcare Și poposim iar la izvorul Cuvântului ce'i vindecare. Când ne e dor de fericire Facem din nou un scurt popas Culegem din a lui iubire Povestea unui dar rămas Privim la steaua'i ce răsare Și noaptea
LA ANIVERSARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343350_a_344679]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > RĂMÂI, Autor: Mihai Vâlvă Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului RĂMÂI, Mihai Vâlvă S-așterne peste miriște lumină, E-o sărbătoare pe poteci, Râde și zarzăru-n grădină Și tu acum vrei ca să pleci? E-njur numai lumină lină, Miros pascal e. de tămâi. Și vrei sa fugi azi din grădină? Măcar acum să mai rămâi........ Referință Bibliografică: RĂMÂI, / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN
RĂMÂI, de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343399_a_344728]
-
razele lunii își fac două copii albastre... la indigo! Mă opresc și te privesc: Te văd culegând începuturi și zboruri de fluturi iar glasul ce curge a lacrimii rouă, îl las să coboare pe tâmplele-mi goale, când tu țeși potecă din roșu de mac și moale de iarbă. Păstrez limpezirea cascadei, iar cântul ascuns în crengi de poveste îl adun, îl dezmierd și-l aduc... în clarul luminii din șoapta de îngeri. Pe toate le-așez, frumos ... Citește mai mult
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
se desprinde,când razele lunii își facdouă copii albastre...la indigo! Mă opresc și te privesc:Te văd culegând începuturi și zboruri de fluturiiar glasul ce curge a lacrimii rouă,îl las să coboarepe tâmplele-mi goale, când tu țeși potecă dinroșu de mac și moale de iarbă.Păstrez limpezirea cascadei,iar cântul ascuns în crengi de povesteîl adun, îl dezmierd și-l aduc... în clarul luminiidin șoapta de îngeri.Pe toate le-așez, frumos ... III. SĂRUTĂ-MĂ, de Bianca Aura
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
CASTEL, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016. Povestea vechiului castel Lespezile își amintesc... cum în timpul din alt veac, o prințesă din castel iubea un băiat sărac. Tainic ei se întâlneau pe ale dorului poteci și săruturi își furau printre zidurile reci! Citește mai mult Povestea vechiului castelLespezile își amintesc...cum în timpul din alt veac,o prințesă din casteliubea un băiat sărac.Tainic ei se întâlneaupe ale dorului poteciși săruturi își furauprintre zidurile reci!... V.
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016. La aniversare Când ne e dor de Eminescu Privim cu drag spre poezie Cum își așterne ea firescul Iubirii, glas vrând să'i invie. De ne e dor de al lui codru Pornim poteca în urcare Și poposim iar la izvorul Cuvântului ce'i vindecare. Când ne e dor de fericire Facem din nou un scurt popas Culegem din a lui iubire Povestea unui dar rămas Privim la steaua'i ce răsare Și noaptea
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
etern spre zarea Unde'a plecat, unde'o să vină. Citește mai mult La aniversareCând ne e dor de EminescuPrivim cu drag spre poezieCum își așterne ea firesculIubirii, glas vrând să'i invie.De ne e dor de al lui codruPornim poteca în urcareși poposim iar la izvorul Cuvântului ce'i vindecare.Când ne e dor de fericireFacem din nou un scurt popasCulegem din a lui iubirePovestea unui dar rămasPrivim la steaua'i ce răsareși noaptea ni se înseninăApoi... lin scânteie și
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Și triști și’au coborât copacii din dureri În trena de omăt ce’i ninsă printre rânduri Se’aștern pe corzi de suflet solfegii de tăceri. Te uită cum ninge’a petale de lacrimi Ce’așeaz’ al iubirii oftat pe poteci Când fără de tine și’a noastre dulci patimi Și’aprind felinare nopți triste și reci ... Dar zorii luminii gonesc vătămarea Si crengi își revarsă timid iar ninsoarea Cernind fericirii luciri sclipitoare Ce ning din omătul iubirii ... cu soare ! pictură : Anca
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
coboară, domol, solfegii aldine în zbuciumul acestui prezent zgomotos! Le simt... asezandu'și cuminti iubiri, prea virgine, în ale noastre luturi pieritoare! Ascult glasul veacurilor invitându'și înțelepții, pe cărarea timpului, la șezatoare! Cât de frumos știu ele să ofere potecilor neumblate de soare blând verde de iarbă ce'și leapădă roua spălând cu lumină, de praf și de tină, a noastre picioare!... Cât de frumos știu ele să ofere timpului nesfârșire; Citește mai mult Glasul pașilor desculțiPrin porți neînchise de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Dar cei ce în mijlocul vieții ignoră darurile acestui <> pentru asceză, pentru biruința albă, mai greu de obținut decât în fața morții? Sonnenschein rămăsese Sonnenschein, făcând pentru mine tot ce se putea în lumea de lagăr... Sosi Crăciunul... A doua zi, pe poteca ce venea de la sala de mese, mă prinse din urmă Sonnenschein. Proaspătă și luminoasă ca zăpada ce cădea molcom. - Plecați în câteva zile... Nu știu unde! Haideți! Cel puțin acum-și se ridicase spre ochii mei. - Ce putem pune într-un ceas
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
memoria călătorului - numit și ”pământul făgăduinței”. Notă 1 Drumul de la Călimănești la Cozia e descris și de călătorul Paul Alep care a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatăl său, la 1657. ”... de la Călimănești drumul se transformă într-o poteca îngustă și prăpăstioasa, unde numai un cal poate să meargă odată.” Iată și alte impresii la care țin atât de mult de parcă am simțit la fel deși peste atâtea veacuri: ”sunt colțuri de o rară frumusețe care îndepărtează grijile, gonesc
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
un veritabil balsam inmemoria călătorului - numit și ”pământul făgăduinței”. Notă 1Drumul de la Călimănești la Cozia e descris și de călătorul Paul Alepcare a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatăl său, la 1657. ”... dela Călimănești drumul se transformă într-o poteca îngustă și prăpăstioasa,unde numai un cal poate să meargă odată.” Iată și alte impresii la care țin atatde mult de parcă am simțit la fel deși peste atâtea veacuri: ”sunt colțuri deo rară frumusețe care îndepărtează grijile, gonesc melancolia și
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
cheile lumii financiare, telecomunicațiile legând birourile și bursele din întreaga lume. Aeroportul CHANGI e unul din cele mai mari din lume: cu 70 de mișcări pe oră, practic la ficare minut sunt sosiri și plecări. La nord, 1 Km de poteca (causeway) leagă Singapore cu Peninsula Malaya la Johore Bahru. E un vital drum și de cale ferată care leagă Singapore de Bangkok prin 1923 Km. OAMENII Singapore are 2,65 milioane cu structura: 77,3 % chinezi, 14,1 % malay, 7
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
fapt! îl taxă Babacul, preluând sprințar conducerea grupului. Americanul schimbă câteva priviri neputincioase cu Doc, reluându-și postul de ariergardă în grup. * Trecuseră de prima etapă a urcușului, cea mai dificilă, când escaladaseră și câțiva bușteni căzuți de-a curmezișul potecii, ajutându-se unul pe altul, ferindu-se de zonele noroioase ori de micile aglomerări de pietriș. Inimile lor își reglaseră oarecum ritmul, ici-colo ajutate și de binefăcătoare exerciții respiratorii, ca în cazul lui Doc și al Diplomatului. Miramoț nu contenea
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
înfundat venind dinspre pământ zgudui pădurea. Tunetului i se alătură imediat și o mișcare puternică pe verticală. Flower-Power și Miramoț se agățară neputincioase de trunchiurile unor copaci, dar băieții, încrezători în propriile lor puteri, fură prinși de trepidații pe mijlocul potecii ori chiar pe marginea dinspre panta înclinată primejdios. Americanul dădu glas spaimei generale printr-un Atenție, cutremur! aruncat gutural. Strigând înspăimântați, își pierdură pe rând echilibrul, căci mișcarea pe verticală se transformă brusc într-una pe orizontală, cu zmucituri pline
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
în memoria călătorului - numit și ”pământul făgăduinței”. Notă 1 Drumul de la Călimănești la Cozia e descris și de călătorul Paul Alep care a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatăl său, la 1657. ”... de la Călimănești drumul se transformă într-o poteca îngustă și prăpăstioasa, unde numai un cal poate să meargă odată.” Iată și alte impresii la care țin atât de mult de parcă am simțit la fel deși peste atâtea veacuri: ”sunt colțuri de o rară frumusețe care îndepărtează grijile, gonesc
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
-ți dai seama de inaccesibilitatea locurilor. Faptul că zeci de ani s-a construit și refăcut ori lărgit drumul pe Valea Oltului, practic de netrecut, demonstrează că pasul Turnul Roșu constituia un adevărat avanpost împotriva năvălitorilor. Erau atât de înguste potecile încât puteau fi trecute doar cu calul. Că și Valea Prahovei, Valea Oltului va fi un refugiu în calea năvălitorilor și locul cas- țigării independenței |arii Românești la 1330. Așezat că poartă de apărare și retragere în vremuri de restriște
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
ploaia de cocori zburând,Te va ierta, nepedepsităSă te întorci la mine-n gând.... XIII. RĂMÂI,, de Mihai Vâlvă , publicat în Ediția nr. 1694 din 21 august 2015. RĂMÂI, Mihai Vâlvă S-așterne peste miriște lumină, E-o sărbătoare pe poteci, Râde și zarzăru-n grădină Și tu acum vrei ca să pleci? E-njur numai lumină lină, Miros pascal e. de tămâi. Și vrei sa fugi azi din grădină? Măcar acum să mai rămâi........ Citește mai mult RĂMÂI,Mihai VâlvăS-așterne peste miriște
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
tu acum vrei ca să pleci? E-njur numai lumină lină, Miros pascal e. de tămâi. Și vrei sa fugi azi din grădină? Măcar acum să mai rămâi........ Citește mai mult RĂMÂI,Mihai VâlvăS-așterne peste miriște lumină,E-o sărbătoare pe poteci, Râde și zarzăru-n grădinăși tu acum vrei ca să pleci?E-njur numai lumină lină,Miros pascal e. de tămâi.Și vrei sa fugi azi din grădină? Măcar acum să mai rămâi........... XIV. MIHAI VÂLVĂ, de Mihai Vâlvă , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
sunt adăugate “kioscuri” octogonale impresionante. A fost folosită marmură și piatră roșie în construcția ei. Superbe sunt cele 11 chattris cu cupole din marmură. Odată intrat te întâmpină cele 4 sferturi pătrate ale grădinii ce sunt separate de canale și poteci pavate. Fiecare din cele 4 pătrate sunt impar\ițe în altele mai mici cu ălei pavate. Apă cristalina realizează o reflecxie a impresionantului monument alb care parcă plutește că un puternic corp divin. Interesant că atenția constructorilor a fost îndreptată
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
-i potrivise lumânărică, iar alături găina cea albă încă mai zvâcnea ușurel din gheare, capul rupt aruncând de la câțiva pași ultimele clipiri îndurerate. După ce-l mai privi o dată, fata apucă pe cărarea spre iaz. În urma pașilor ei, florile din marginea potecii picurau cenușă... Referință Bibliografică: Nădejdea lui Năpastă - Premiul al II-lea pentru proză scurtă la Festivalul Național de Literatură “Agatha Grigorescu Bacovia” / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1745, Anul V, 11 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului VÂRTEJ Într-un vârtej de frunze și de vânt Și sub rafalele prelungi de ploaie, Copacii din pădure se îndoaie Și crengile își culcă la pământ. Potecile se-ncurcă în noroaie Și zboru-și domolește din avânt, Iar cântecul își pierde din cuvânt, Când lacrimile toamnei curg șiroaie. Dar noi rămânem drepți în vijelii, Nu ne doboară încă vreo furtună, Chiar dacă nopțile sunt mai pustii Și-n suflet
PATRU SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343088_a_344417]
-
bucurie Care nu-i privește viața, Rătăcind prin nostalgie, Omul își ascunde fața. Zilele-n luneta zării Se rostogolesc în ceață, Prin fereastra îndurării Se trezește... pom de gheață. Razele luminii reci Au topit mulțimi de vise, Presărându-i pe poteci Cicatrici de paradise. Căutând roua din stele Și sperând în soarta sa, Se renaște din mistere Și din omul plin de nea! Referință Bibliografică: Căutând roua din stele! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul V
CĂUTÂND ROUA DIN STELE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343195_a_344524]
-
Își spun adio frunzele pe ramuri Si peste sate se astern , covor . Coboară turme la iernat , in vale . Cu toamna-n suflet , azi , si eu cobor ... Se tânguiesc izvoarele la munte , Iar cerul peste brazi apasă greu . Se văd pustii potecile cărunte , Si printre nori se vede Dumnezeu . Căsuța cu zorele azi e trista Si melancolic suna vantu- n geam . Se- aude plânsul toamnei in batista , Când păsări mute pleacă de pe ram . Din plopii de la moara zboară-n stoluri Si fac
ÎȘI SPUN ADIO FRUNZELE PE RAMURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343226_a_344555]