2,294 matches
-
18 la miezul nopții. De aceea cu ce plăcere stau În casă (s.n)!” În corespondența cu femeile, Alecsandri arată aceeași exagerată preocupare pentru starea vremii. „Afurisit timp” - scrie el Catincăi Negri, În 1881. Este iunie, a fost un adevărat potop și poetul face ca orice fermier socoteala pierderilor. S-ar putea crede că timpul rău urmărește pe Alecsandri, Îndeosebi după o anumită vîrstă. Ei bine, nu, poetul are obsesia frigului și, În genere, a vremii rele Încă de tînăr. La
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin vijelie, Spulberînd zăpada-n ceruri de pe deal, de pe cîmpie, Valuri albe trec În zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Viscolul frămîntă lumea!... Lupii suri ies după pradă, Alergînd, urlînd În urmă-i prin potopul de zăpadă. Turmele tremură; corbii zbor vîrtej, răpiți de vînt, Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pămînt. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimîntate, Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate, Și-n departe se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun, gravitatea lor s-a tocit, fiind adesea Întoarse spre sensuri umoristice. Alecsandri folosește În sprijinul unei unice idei o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul comun, gravitatea lor s-a tocit, fiind adesea Întoarse spre sensuri umoristice. Alecsandri folosește În sprijinul unei unice idei o figurație
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adevărat trebuie să fie auzul și obiceiul după care se vorbește” (s.n.) Se va vedea din versurile citate mai jos că auzul nu Înșală pe stihuitor, dar obiceiul limbii s-a schimbat Între timp. Rămîne simțirea (patima) nediminuată, neintimidată de potopul de nenorociri căzute pe capul ei. Ea inventează mereu poezia, Întemeiază ființa, provoacă scrisul. Scriitura nu este, la Conachi, gratuită, poetul nu scrie niciodată (cel puțin așa spune) pentru „pricini străine”. N-are spor, mîna se oțărăște, mintea se Îngreuiază
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
S’abîmer. Bouffée d’annéantissement qui vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia ei este ceea ce poetul numește, Într-un chip fericit, „un potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o dizlocare violentă, o agresiune fără margini, În timp ce tînguirea implică o oboseală, o ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia ei este ceea ce poetul numește, Într-un chip fericit, „un potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o dizlocare violentă, o agresiune fără margini, În timp ce tînguirea implică o oboseală, o ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul) nenorocirii, plăcerea de a trăi pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o dizlocare violentă, o agresiune fără margini, În timp ce tînguirea implică o oboseală, o ritmicitate potolită, o Împăcare, În fine, cu ordinea dezastrului interior. Asta și vrea să sugereze Conachi: resemnarea În delirul (potopul) nenorocirii, plăcerea de a trăi pe buza prăpastiei. Toate versurile sînt jeluitoare, toate vorbesc de un „aht”, de un chin cotropitor, incit imaginea finală este aceea a unei existențe copleșite de o mare pasiune. O pasiune devastatoare care atinge toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
4. Imaginea obiectului erotic la primii noștri poeți. Nurul și duhul „ibovnicii slăvite”. Moartea, un șantaj sentimental. 5. Lirismul corporal. Tirania ochilor În poezie. Răbdarea inimii. Dublul record al lui Conachi. Atributele feminității după Anton Pann. 6. Chinurile amorului. „Un potop de tînguire”. Figura catastrofei. 7. Vasalitatea sentimentală. 8. Dreptul de a boci. Petrecerea În suferință. Privirea, substanța, cea mai inflamabilă. Plîns, oftat, suspin, leșin, afazie. 9. Năcazurile pasiunii erotice. MÎhnăciunea mare, jalea și dorul. 10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu foarte încinse și înalte, acuza: Dumnezeu în persoană a dat foc culcușului meu. Dumnezeu o să-l stingă. Mi-ați promis hârtie și cerneală și-n schimb mi-ați tras câțiva scuipați. Aha, sosesc îngerii să dezlănțuie ploaia, se-apropie Potopul cel mare spre a vă îneca. Incendiul n-a avut urmări. Fața lui Tommaso era înegrită de funingine și părul oleacă pârjolit, altfel doar pereții căpătaseră o înfățișare și mai tenebroasă. Înălțimea Voastră Aldobrandini, călugărul acela poate că e nebun
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și preînchipuiri ale Botezului copiilor în Vechiul Testament Vechiul Testament ne relevă într-un mod cât se poate de limpede că în toate legămintele făcute de Dumnezeu cu poporul Său erau incluși și pruncii. Astfel este legământul lui Dumnezeu cu Noe după potop (Fac. 9, 9): „Iată Eu închei legământul Meu cu voi, cu urmașii voștri”, legământul cu Avraam: „Eu sunt și iată care-i legământul Meu cu tine: vei fi tată a mulțime de popoare ... Voi pune legământul Meu între Mine și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
apă închipuia botezul, care vă mântuiește astăzi și pe voi” (I Pt. 3, 20-21). Iarăși e lesne de închipuit că din familia lui Noe făceau parte și copiii săi, care au fost de asemenea luați în arcă și salvați de la potopul de ape. Sfântul Ambrozie, aducând în atenție cele petrecute la scăldătoarea Vitezda, menționează că apa aceea îl tămăduia pe unul („... un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi, după tulburarea apei
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Molid bucovinean, autorul se află în pragul cutezării trecerii de la eseistică la literatură pur și simplu. O anunță catrenul ironic, voit desuet și bine articulat scris pe plicul conținând șpalturile: "Scriu aici, smerit, plecat / Ascultând glasul ciudat / Al livezii sub potop / Și semnez Mihai Pricop." Scrie lumea, scrie! Mircea Radu IACOBAN Despre muncă umeroase definiții, cuvinte, expresii emise de-a lungul vremii încearcă să surprindă sensul muncii, receptare, performanțe, rol în societate (individ și colectivitate); avantaje, obligativitate, condiție de progres etc.
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Toate religiile au avut raporturi cu apa ca simbol fundament al unor mituri. Vechiul Testament (circa secolul IV î.e.n.) este contopirea mai multor cărți scrise cu câteva sute de ani înainte, privitoare la originea și istoria poporului lui Israel, conține legenda potopului, având izvoare foarte vechi (patru până la cinci mii de ani, India). Legende privitoare la potop se găsesc și în scrierile vechilor greci. Tradițiile popoarelor Greciei antice evocă două evenimente catastrofale mediteraneene: potopul din vremea regelui Ogynes și potopul lui Deucalion
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
secolul IV î.e.n.) este contopirea mai multor cărți scrise cu câteva sute de ani înainte, privitoare la originea și istoria poporului lui Israel, conține legenda potopului, având izvoare foarte vechi (patru până la cinci mii de ani, India). Legende privitoare la potop se găsesc și în scrierile vechilor greci. Tradițiile popoarelor Greciei antice evocă două evenimente catastrofale mediteraneene: potopul din vremea regelui Ogynes și potopul lui Deucalion. Potopul lui Noe a fost un eveniment dramatic. Legenda sa este de origine pur sumeriană
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
originea și istoria poporului lui Israel, conține legenda potopului, având izvoare foarte vechi (patru până la cinci mii de ani, India). Legende privitoare la potop se găsesc și în scrierile vechilor greci. Tradițiile popoarelor Greciei antice evocă două evenimente catastrofale mediteraneene: potopul din vremea regelui Ogynes și potopul lui Deucalion. Potopul lui Noe a fost un eveniment dramatic. Legenda sa este de origine pur sumeriană (M. Eliade). Potopul a bătut șase zile și șase nopți. Viața pierise pe pământ. Corabia s-a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
conține legenda potopului, având izvoare foarte vechi (patru până la cinci mii de ani, India). Legende privitoare la potop se găsesc și în scrierile vechilor greci. Tradițiile popoarelor Greciei antice evocă două evenimente catastrofale mediteraneene: potopul din vremea regelui Ogynes și potopul lui Deucalion. Potopul lui Noe a fost un eveniment dramatic. Legenda sa este de origine pur sumeriană (M. Eliade). Potopul a bătut șase zile și șase nopți. Viața pierise pe pământ. Corabia s-a oprit pe un munte. În a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
având izvoare foarte vechi (patru până la cinci mii de ani, India). Legende privitoare la potop se găsesc și în scrierile vechilor greci. Tradițiile popoarelor Greciei antice evocă două evenimente catastrofale mediteraneene: potopul din vremea regelui Ogynes și potopul lui Deucalion. Potopul lui Noe a fost un eveniment dramatic. Legenda sa este de origine pur sumeriană (M. Eliade). Potopul a bătut șase zile și șase nopți. Viața pierise pe pământ. Corabia s-a oprit pe un munte. În a șaptea zi, Noe
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și în scrierile vechilor greci. Tradițiile popoarelor Greciei antice evocă două evenimente catastrofale mediteraneene: potopul din vremea regelui Ogynes și potopul lui Deucalion. Potopul lui Noe a fost un eveniment dramatic. Legenda sa este de origine pur sumeriană (M. Eliade). Potopul a bătut șase zile și șase nopți. Viața pierise pe pământ. Corabia s-a oprit pe un munte. În a șaptea zi, Noe lasă afară o porumbiță... Existența mai multor povestiri vechi despre potopul catastrofal demonstrează faptul că aceste relatări
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de origine pur sumeriană (M. Eliade). Potopul a bătut șase zile și șase nopți. Viața pierise pe pământ. Corabia s-a oprit pe un munte. În a șaptea zi, Noe lasă afară o porumbiță... Existența mai multor povestiri vechi despre potopul catastrofal demonstrează faptul că aceste relatări au avut la bază evenimente reale. Despre potopul lui Noe savanții contemporani cred că se poate localiza "teatrul" evenimentelor; de ase-menea, se pot aproxima cronologic. Localizarea tradițională (munții Ararat, Turcia) este eronată și substituită
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Viața pierise pe pământ. Corabia s-a oprit pe un munte. În a șaptea zi, Noe lasă afară o porumbiță... Existența mai multor povestiri vechi despre potopul catastrofal demonstrează faptul că aceste relatări au avut la bază evenimente reale. Despre potopul lui Noe savanții contemporani cred că se poate localiza "teatrul" evenimentelor; de ase-menea, se pot aproxima cronologic. Localizarea tradițională (munții Ararat, Turcia) este eronată și substituită prin adâncurile Mării Negre. În ultimele milenii ale erei glaciare, debutează formarea de lacuri cu
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
probau vârsta trecerii de la apa dulce la apa sărată. Dovezile indică producerea unei mari inundații, care rămâne cel puțin sursa legendei. Timp de 3000 de ani, până la inventarea scrisului, o sută de generații au transmis-o oral. Mesopotamia a cunoscut potopul din povestea adusă la cunoștință lui Ghilgameș. Ca-tastrofa menționată în textele cuneiforme în jurul anului 2000 î.e.n. a avut loc cu adevarat. O indică depunerile de mâl descoperite de arheologi deasupra vechilor locuințe. Inundațiile au afectat cea mai mare parte a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
î.e.n. a avut loc cu adevarat. O indică depunerile de mâl descoperite de arheologi deasupra vechilor locuințe. Inundațiile au afectat cea mai mare parte a Mesopotamiei și au fost cauzate de creșteri de nivel excepționale pe râurile Tigru și Eufrat. Potopul sau potopurile au avut ca efect transmiterea către locuitorii zonei a mesajului că zeii nu erau neapărat prietenii rasei umane. Pentru semiți, ideea de dușmănie din partea divinității era intolerabilă, motiv pentru care au reinterpre-tat-o și au inclus-o în teologia
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
avut loc cu adevarat. O indică depunerile de mâl descoperite de arheologi deasupra vechilor locuințe. Inundațiile au afectat cea mai mare parte a Mesopotamiei și au fost cauzate de creșteri de nivel excepționale pe râurile Tigru și Eufrat. Potopul sau potopurile au avut ca efect transmiterea către locuitorii zonei a mesajului că zeii nu erau neapărat prietenii rasei umane. Pentru semiți, ideea de dușmănie din partea divinității era intolerabilă, motiv pentru care au reinterpre-tat-o și au inclus-o în teologia legământului. Thira
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pălăvrăgeau, complotau, cicăleau, supărau verbal, dădeau sfaturi rele, nu erau demne de încredere și grăiau fără a se controla.67 Credem că în descrierea locvacității feminine, a faptului că ar fi „sălbatice în limbaj”, că nu își pot stăpâni limba, potopul de cuvinte, nici atunci când încearcă acest lucru 68, se ascunde de fapt o teamă masculină în fața complexității sexului slab, pe care însă bărbații vremii refuzau să o recunoască. Deseori, argumentează medievalii fobia în fața dezlănțuirii personalității feminine, ei au de suferit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]