25,546 matches
-
Mareș e un profesionist al insinuării prin detaliu. El construiește pe un eșafodaj realist psihologic, ce se va ramifica în direcții ambigue. Faptul se observă mai limpede în prozele recente din Sindromul Robinson. Impresia e că, în intenție, cele patru povestiri ar fi alcătuit un roman la care autorul renunță din lipsă de coeziune. Precedentul existase în legătură cu romanul Deplasarea spre roșu (2012), unde scriitorul angajează texte neunificate până la capăt. Deși autorul - și faptul a trecut neobservat de comentatori - tenta funcționalitatea entropiei
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
șapte luni, descumpănește, iar o prietenie incertă se derulează între turist și copilă, nu și pentru cititor, ce asistă la un final contradictoriu: o explozie misterioasă distruge tot fieful odată cunoscut, făcând astfel imposibilă experiența suspendată. Sindromul Robinson, o altă povestire, are în primplan un scriitor retras la munte, însingurat, ce salvează la un moment dat o țigăncușă împotmolită cu mașina în troiene. Antimetafizica este o meditație kafkiană asupra sinuciderii, mai precis a execuției perfecte, surprinsă în dialogul unui scriitor fără
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
al singurătății. În Linii și cercuri avem un scenariu identic. Gheorghe Chiliman (Gicule), profesorul de arhitectură al Irinei, trăiește și el fantazările erotice nepotrivite, iar Lolita-Irina intră în jocul senzualității interzise atunci când singurătatea ei devine insuportabilă. Cea mai complexă dintre povestiri, Linii și cercuri dezvoltă la suprafață, dincolo de eșecul dublu - profesional și erotic - al celor trei arhitecți (Irina, Doru, Iulian), măștile prieteniei din totalitarism. Nimic altceva decât o formă de prizonierat. Important este „a ști să devii și să te păstrezi
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
de amintiri, intitulată Scriitor în comunism (niște amintiri), apărută la Editura Polirom. Marele prozator, autorul romanelor Tache de catifea (Cartea Românească, 1981; Polirom, 2004, 2012), Tobit (Eminescu, 1983; Polirom, 2005) și Sara (Eminescu, 1987; Polirom, 2006) și al volumului de povestiri Manualul întâmplărilor (Cartea Românească, 1984; Humanitas, 1993), dă curs aici unor - savuroase - evocări cu titlu biografic, începând cu parcursul său formator (în secvența „Scriitor în comunism”), continuând cu evocările lui Nichita Stănescu și Marin Preda, dar și cu aceea a
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
cu titlu biografic, începând cu parcursul său formator (în secvența „Scriitor în comunism”), continuând cu evocările lui Nichita Stănescu și Marin Preda, dar și cu aceea a redacției României literare, unde a lucrat ca tehnoredactor, și încheind volumul cu Patru povestiri autobiografice (publicate deja anterior, din câte știu). Amintirile lui Ștefan Agopian nu sunt numai pline de savoare - într-un fel în care numai el poate să o facă, într-un limbaj pe șleau, direct și colorat, în evocări adesea brutal
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
târziu, chiar până în ’89, scriitorii obțineau relativ ușor pașaport în comparație cu muritorii de rând. Era unul dintre avantajele lor, deloc de lepădat”. Mai greu era, se pare, până publicai: Agopian a debutat în primăvara lui ’71, în revista „Luceafărul”, cu o „povestire onirică, intitulată Ploi calde pe umerii noștri” (pe care ia... 400 de lei), grație prietenului Valeriu Pantazi (o figură literară uitată azi). Debutul în roman va veni, totuși, mult mai târziu, în ’79, când îi apare Ziua mâniei la Cartea
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
limbajul științific, dar cu o forță valorică și semantică echivalentă cu libertatea și iubirea. Profesorul Maior, în prezent director al Serviciului Român de Informații, își axează eseul pornind de la faimoasa trilogie Fundația (Fundația , Fundația și Imperiul și A doua Fundație), povestiri științifico-fantastice create de omul de știință american, Isaac Asimov (1920-1992). Acestea au apărut între anii 1942-1950, în revista „Astounding Science Fiction”, astăzi „Analog Science Fiction and Fact”, scrierile având la bază idei din Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului Roman
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
neexplorate ale fantasticului pentru a putea găsi soluțiile cele mai corect aplicabile în relațiile interstatale și deci în sprijinul armoniei. Nu întâmplător, atât în carte, cât și în eseul ambasadorului Maior, este evidențiat, prin particularizare, caracterul individual al cunoașterii. În povestirile lui Asimov personajul central este cercetătorul aproape necunoscut Hari Seldon, cel care propune o teorie generală de înțelegere a lumii, fiind totuși singurul depozitar al acesteia și de aici concluzia că, netransmisă, aceasta ar dispărea odată cu el. Spre deosebire de istorie, literatura
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
piese-standard My Funny Valentine (compusă de Rodgers & Hart în 1937), cu valoare paradigmatică pentru înțelegerea improvizației ca artă imperfectă. Această condiție a imperfecțiunii exemplifică procesul definit de Cavell drept „reîntoarcerea la firesc”. Sebastian Kluge, de la Freie Universität Berlin, a analizat povestirea Unordnung und frühes Leid ( Dezordine și suferință timpurie), scrisă de Thomas Mann în 1925, prin prisma influenței exercitate în epocă de discurile de ebonită conținând muzica de dans la modă. Sobrul literator german avea în colecția sa personală și discuri
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
care o văzuse pe scenă. Un ascultător i-a pus următoarea întrebare: „De ce e nevoie de 300 de personaje, când unul singur e de ajuns ca s-o povestească?” M-am întrebat eu însumi de ce înscenarea luase peste tot locul povestirii în romanul secolelor XIX și XX. Când Umberto Eco a venit în România, invitat de Solomon Marcus și de Radu Cezar, pe la mijlocul anilor 1980, am ținut o scurtă alocuțiune la Muzeul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, pe tema revenirii
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
în romanul secolelor XIX și XX. Când Umberto Eco a venit în România, invitat de Solomon Marcus și de Radu Cezar, pe la mijlocul anilor 1980, am ținut o scurtă alocuțiune la Muzeul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, pe tema revenirii povestirii în romanul postmodern. Am publicat-o într-un volum de Teme. Eco a părut interesat și mi-a spus că s-ar putea să am dreptate. Evoluția genului mi-a confirmat ipoteza. O dată închis capitolul Noului Roman, povestirea și-a
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
tema revenirii povestirii în romanul postmodern. Am publicat-o într-un volum de Teme. Eco a părut interesat și mi-a spus că s-ar putea să am dreptate. Evoluția genului mi-a confirmat ipoteza. O dată închis capitolul Noului Roman, povestirea și-a reintrat în drepturi. Gargantua, Don Quijote sau Tom Jones s-au dovedit modele mai productive decât romanele lui Balzac sau Tolstoi. Majoritatea romancierilor actuali povestesc. Lumea are nevoie de povești. A avut dintotdeauna, dar niciodată mai mult ca astăzi
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
-și grafiază articolele și recenziile destinate revistelor „Apostrof”, „Ex Ponto” și încă altele. Nu știu dacă e un tastator de cursă lungă; nu cunosc, vreau să spun, dacă tot pe acest „suport” își gravează și narațiunile biografic-evocatoare ori nuvelele și povestirile pe care le izvodește de la o vreme. Căci în ultimii ani Al. S. s-a revelat și ca autor de literatură, dând la iveală o memorialistică cu totul remarcabilă, în cărți ce se numesc Efectele dosarului „dalmațian” și Tăblița și
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
58 I O N C . Ș T E F A N ( R O M Â N IA ) Scriu cu plăcere și din convingere despre o carte care mi-a plăcut în mod deosebit. Este vorba de volumul „Povestiri adevărate. Crâmpeie de viață”, de un autor bine cunoscut și respectat în rândurile intelectualității argeșene. Aceasta pentru faptul că el a devenit un veritabil reprezentant moral al unei vestite localități: Domnești, din județul Argeș un om devotat trup și suflet
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
de personalități locale, studii de gramatică și istorie. De mult nu mi-a fost dat să citesc o nouă apariție ca această carte, motivația afirmațiilor mele referindu-se la faptul că în paginile ei am întâlnit o îmbinare armonioasă între „Povestirile adevărate”, pe care autorul însuși le-a trăit, cum ar fi: „Domnești între legendă și adevăr” sau „O poveste devenită realitate” și legende istorice, preluate ca adevărate, bazate pe hrisoave și tradiții folclorice, precum: „O poveste însângerată” și „Amintiri nostalgice
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
nostalgice”. Unele lecturi provin din relatările altora, oameni de seamă din Domnești, așa cum putem exemplifica: „Durerea unei iubiri”, preluată din memoriile profesorului universitar Petru Ionescu-Muscel, despre o pasiune din copilărie, pentru frumoasa Nișeta, o țigăncușe de un farmec tulburător. Alte povestiri își trag izvoarele direct din istoria medievală, de la Basarab și mai de departe, reînviate printr-un timp al prezentului permanent, în măsura în care acele izvoare păstrează un filon al realității, pe care ni-l transmit cu aceeași emoție ca odinioară. Autorul împletește
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
paginile acestui volum - destine pe care autorul le consideră demne de scrisul său. Îi urăm domnului Ion C. Hiru noi succese pe drumul spre o împlinire superioară. O CARTE CU DEOSEBITE REZONANȚE SUFLETEȘTI ION C. HIRU Ed. Alfa, Iași, 2010 „Povestiri adevărate. Crâmpeie de viață”
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
Simona Vasilache Chemându-se și Variaț iuni în căutarea temei, povestirea Probleme cu identitatea, a lui Mircea Nedelciu, se ocupă, nu încape îndoială, de literatură. E vorba, în trei variante din care primele două cvasi-identice, iar ultima în stilul postfeței la Femeia în roșu, o deconspirare amicală a subtextelor din care
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
ei, menționez romanele: Focul nu te va trezi (2001), Fluxul (2008), volumul de versuri Pragmaticul nopții (2000), piesele de teatru Cerbii negri (jucată deja în Letonia, Germania, Finlanda, Grecia, fiind și ecranizată în 2006), Iarba de fier, Iasomia, în fine povestiri: Observații în timpul zăpezii (2004), Furnici și bondari (2010), sau Natură moartă cu rodie (2003). Din acest ultim volum, vă prezint, iată, chiar povestirea care dă titlul cărții. Eu nu-s frumos, asta încerc să-i explic motanului care mă observă
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
deja în Letonia, Germania, Finlanda, Grecia, fiind și ecranizată în 2006), Iarba de fier, Iasomia, în fine povestiri: Observații în timpul zăpezii (2004), Furnici și bondari (2010), sau Natură moartă cu rodie (2003). Din acest ultim volum, vă prezint, iată, chiar povestirea care dă titlul cărții. Eu nu-s frumos, asta încerc să-i explic motanului care mă observă deja de câteva veacuri. Sunt respingător, atât de respingător cât poate fi un om. |sta-i primul gând care-mi intră în creier
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
nu vrea să o părăsească pentru cea odinioară familiară, căci nu poate, dar în care greu izbutese să trăiască, întrucît nostalgii greu domolite îl subminează din interior. Firește, la Nabokov fermecător este stilul, acea unică pecete a universului lui românesc. Povestirea e simplă și totodată solemnă, mini-tragediile vieții protagoniștilor au totodată un umor isteric, de care ei înșiși sînt conștienți. Prefață semnată de Dan Grigorescu e un comentariu succint dar subtil și perfect adecvat, după părerea mea, al întregului român. Criticul
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
scriau, majoritatea nici nu erau capabili să o aprecieze, ochelarii de cal limitîndu-le cîmpul înțelegerii la o linie. Iată, de exemplu cum începe Notă cenzurii, datata august 1960, la volumul de debut Poartă al lui Nicolae Velea: "Volumul cuprinde șapte povestiri cu subiecte din viața satului nostru. Tematica acestor povestiri este necorespunzătoare și depășită. Se redau aspecte nesemnificative din perioada de început a procesului de cooperativizare a agriculturii, precum și din perioada reformei agrare și a anilor de secetă. Nici o povestire nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
ochelarii de cal limitîndu-le cîmpul înțelegerii la o linie. Iată, de exemplu cum începe Notă cenzurii, datata august 1960, la volumul de debut Poartă al lui Nicolae Velea: "Volumul cuprinde șapte povestiri cu subiecte din viața satului nostru. Tematica acestor povestiri este necorespunzătoare și depășită. Se redau aspecte nesemnificative din perioada de început a procesului de cooperativizare a agriculturii, precum și din perioada reformei agrare și a anilor de secetă. Nici o povestire nu oglindește aspecte esențiale din viața satelor noastre de astăzi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
șapte povestiri cu subiecte din viața satului nostru. Tematica acestor povestiri este necorespunzătoare și depășită. Se redau aspecte nesemnificative din perioada de început a procesului de cooperativizare a agriculturii, precum și din perioada reformei agrare și a anilor de secetă. Nici o povestire nu oglindește aspecte esențiale din viața satelor noastre de astăzi." Una dintre ele, "total greșită", Cioburi, e eliminată, iar la restul se fac "observații" ce trebuie "rezolvate" de către editură (parșivenia era că cenzură nu tăia niciodată cu mîna ei, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
ne așteaptă în 1999. Pînă la ele, citam un titlu din ADEVĂRUL: Relaxat după revelionul de 7.000 de dolari din Marea Egee, Cozma decretează azi grevă generală în Valea Jiului. Acest titlu ar putea concura cu succes pentru cea mai scurtă povestire a anului, în linia Caracterelor lui La Bruyere. v Pentru COTIDIANUL, 1999 este ultimul an al acestui secol și al mileniului. Teribilă zicere ar putea fi și adevărată dacă vom sări direct în 2001, spre liniștea computerelor, care vor avea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18203_a_19528]