1,383 matches
-
rămâne aici și nu mai pleacă? - m-a Întrebat Drâmbă. ― Să fim atenți la orice mișcare și ne vom da seama. Prima trebușoară care ne-a Înghețat sângele În vene a fost decuplarea locomotivei. A plecat chiuind la dracu-n praznic. Până s-a Înserat binișor, nici un semn că amărâtul de marfar În care ne aflam are de gând să plece. Unul din călători, trecând pe lângă garnitură, n-a avut altă treabă decât să urce pe scara vagonului, ca să treacă În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vedere, cu ficații, cu rinichii, cu toate orificiile la vedere. Mi se pare că-i invers. Ție mereu ți se pare că e invers. Subliniază cu un zîmbet ce numește ea "vultureala Iordanei," cedează și poartă discuția la dracu-n praznic: Mă tem că mileniul trei o să aducă superioritatea sexului masculin, ca-n Evul Mediu. Știu și eu? Femeile au învățat deja lecția de la bărbați. S-au masculinizat și ele. Sînt agresive, atacă. Ce, ar mai spune jurămîntul de castitate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
afirm că pericolul e iminent. Nu știu. Dar există. Și în asemenea clipe nu te mai poți gândi serios să cumperi moșii. Pământul a devenit o valoare îndoielnică până ce se vor lămuri situațiile. Așa că... Nu te uita la viața de praznic permanent din București. Asta e un semn de boală. Epidemia balurilor, și a dansurilor, și a chefurilor prevestește totdeauna un rău, sau îl subliniază. Fațada prea strălucitoare ascunde veșnic ceva putred. O casă solidă nu paradează și nu caută să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nefastă a stăpânului asupra existenței sale, ceea ce îl face să se revolte și să lupte pentru restabilirea dreptății. După 1989 V. își schimbă registrul, trecând la reconstituiri documentare. Memorii din perioada propriei detenții alcătuiesc sursa faptelor în Ochii viperei (1995), Praznicul orbilor (2001) și Porumbeii albaștri (2003). Primează în aceste cărți sinceritatea și autenticitatea rememorării unor întâmplări de zi cu zi: coșmarul anchetelor, munca istovitoare din Balta Brăilei, lagărul de la Stoenești, boala contractată în celulă se întrețes cu imagini venite din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
1987; Comoara, Iași, 1988; Aventură dincolo de timp, Iași, 1990; Ochii viperei, Iași, 1995; Cronica regatului blestemat, Iași, 1996; Planeta lui Orim, Iași, 1999; Casa cu iederă, pref. Ioan Holban, Iași, 2000; Templul amăgirii, Iași, 2000; Cerbul de lumină, Iași, 2001; Praznicul orbilor, Iași, 2001; Porumbeii albaștri, Iași, 2003. Ediții: Junimea și junimiștii. Scrisori și documente inedite, introd. edit., Iași, 1973 (în colaborare cu Ion Arhip); Din cronica unui veac. Documente inedite (1850-1950), Iași, 1978 (în colaborare cu Ion Arhip); Alexandru Vasiliu-Tătăruși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
exclusă. Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme românești de origine latină: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare), a comânda, comând (lat. commendare) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare "barbare" ale românilor: bocete, lamentații, strigăte, gesturi disperate, ținută cernită, praznice înainte și după înmormântare sau la intervale regulate (parastase). Aceste obiceiuri de înmormântare creștine sunt prelungiri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare "barbare" ale românilor: bocete, lamentații, strigăte, gesturi disperate, ținută cernită, praznice înainte și după înmormântare sau la intervale regulate (parastase). Aceste obiceiuri de înmormântare creștine sunt prelungiri ale unor cutume, practici și rituri funerare vechi al românilor ce s-au perpetuat în mileniul întunecat. Putem concluziona că realitățile funerare din nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului), Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a blagoslovi (blagosloviti), a se căi (kaiti), a ispiti (ispitati), a ispăși (uspasiti), a izbăvi (izbaviti), a spovedi (ispovedati), a milui (milovati), a răstigni (rastegnanti), a sfinți (sventiti), a târnosi (tronosati). Anumiți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N. Iorga menționa constatarea lui Miklosich: din imensul vocabular slav al limbii române o parte provine din traducerile cărților sfinte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nostru, N. Iorga a arătat că „orice popor e chemat a trăi, cultural și politic în marginile stricte ale dreptului său național”. Nu avem drepturi naționale asupra teritoriilor „pe care le-am lua așa de bucuros ca să nu ieșim de la praznic cu mâna goală de rușinea lumii”. Iorga a fost nu numai un mare istoric, ci și un om politic care cunoștea în detaliu capacitatea, lipsa de stabilitate și consecvență a claselor conducătoare din care el însuși făcea parte. De aceea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vine mâncând. Interesul pentru un domeniu de activitate se dezvoltă, se știe, pe măsură ce-i pătrundem tainele și reușim să depășim unele din dificultățile lui.) „Mulțumește-te cu ce este, dar caută ceva mai bun.” (Socrate) Vrabia mălai visează, și săracu’ praznicul. (Dominanta sufletească a unor oameni exprimă savurarea orgolioasă a unor Împliniri importante de moment, pe când a altora, doar aspirația spre realizarea unor astfel de Împliniri.) Ce-am avut și ce-am pierdut. (Este atitudinea de nepăsare a celui care jonglează
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rău pe care nu-l mai suportă. Irina: Celebra capră a vecinului! Mihai: Da... apartament proprietate... două mașini, posturi bune... vilă... Ehe... se suportă greu! Maria: Două mașini care ne-au scos peri albi și o vilă la dracu-n praznic, unde n-am să mă duc niciodată. Mihai: N-ați vrut voi vilă? Maria:... Am vrut... Irina: Ba n-am vrut. Nici mama n-a vrut dar n-a riscat să-ți spună, să iasă din ordinea aceea... pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mamă, mamă, ce-o să fie! (intră groparul) Groparul: Ehe, ehei, dar văd că aici e un adevărat banchet! Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
groparul) Groparul: Ehe, ehei, dar văd că aici e un adevărat banchet! Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui, pentru cine?! Octav: Vă invit la praznicul meu...! (se rîde strîmb) Matei: Hai, că-i bună! Ha! Octav: Domnule, să-l pomenim și să-l cinstim pe cel care am fost... Marieta: Ei, iaca asta ne mai lipsea! Măi băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
C-am ajuns să cred..., să am senzația că răsfoiesc... niște morminte...; cînd întorc o pagină, parcă întorc o lespede... Gh. P. doi: Atunci ce să-ți aduc? Gh. P. unu:...Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui Nechifor între Sabasa si Suha). A treia, si ultima parte, stau sub semnul actului justitiar; prezinta actiunile Vitoriei pentru îndeplinirea datinei creștine și cinstirea mortului, cercetarea despre vinovați, în Sabasa si Suha; întoarcerea acasă, la Măgura Tarcăului pentru rânduirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovaților. Romanul construiește pe parcursul său imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisajul, datinile si oamenii. Ritmul existentei păstorești este dirijat de fenomenul transhumanței, iar acesta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
obiectuale greierele și furnica, ursul și vulpea, cocoșul și găina, lupul și oaia, fotoliul și scaunul: Cântărețul urecheat (sau: cântăreț nu poți să fii/ doar de ai urechi zglobii!); Apărătorul găinilor (sau: hoțul când ajunge paznic/ din păziți își face praznic!) etc. În fine, Na-ți-o frântă că ți-am dres-o este subintitulată "Parodii amicale". Acest din urmă element peritextual este un indice exact al modalității scripturale alese aici de Dumitru Spătaru; nu știu, însă, dacă acesta l-a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
numai pentru urechile ei). Aceeași înțelepciune se manifestă și în modul în care Vitoria regizează, magistral, mo mentul dovedirii vinovăției celor doi ucigași. Scena care constituie punctul culminant al ro manului e de un intens dramatism: în fața celor adunați la praznicul funerar, Vitoria reconstituie împrejurările morții lui Lipan, spre spaima crescândă a lui Calistrat Bogza și a lui Ilie Cuțui, oierii care lau însoțit pe Nechifor de la Dorna. Astfel, inteligența ei na tivă bazată pe o logică riguroasă (A fost întocmai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sale (cuvînt și exemplu), Iisus se referă el însuși la miracolele lui ca la niște dovezi ale naturii sale divine. Iată ce spune Iisus despre credința în miracole (Evanghelia după Ioan, II, 23-25): "Pe cînd era Iisus în Ierusalim, la praznicul Paștelor, mulți au crezut în Numele Lui; căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Iisus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoștea pe toți. Și nu avea trebuință să-I facă cineva măturisiri despre nici un om, fiindcă El însuși
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ale sufletului sunt atinse și vibrează atunci când au loc evenimente plăcute, în locurile dragi, și cu oamenii dragi; r. 38 40 : „Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă” dorința de a sta și de a 74 petrece continuu în mijlocul oamenilor; eternizarea stărilor de bine; p. 220, r. 12 13 : „cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă!”îndemn la păstrarea unui bun renume
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
recoltei de fructe sau a corturilor, a primirii Torei avea loc la sfîrșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. ,,4,45 Cînd a ajuns în Galileea a fost primit bine de galileeni, care auziseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic. 4,46 Iisus s-a întors deci în Cana din Galileea. 5,1 După aceea era un praznic al iu-deilor și Iisus s-a suit la Ierusalim.” La Poarta oilor era o scăldătoare unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]