37,043 matches
-
în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății: (i) 7.500 EUR (șapte mii cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit pentru această sumă, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral; ... (ii) 600 EUR (șase sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit de reclamant, pentru cheltuielile de judecată; ... ... b) că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
pregăti apărarea în proces (așa cum îi indică art. 386 din Codul de procedură penală), ci s-ar putea să fie mai interesat să își pregătească o împăcare cu persoana vătămată, scop în care va depune eforturi de returnare a prejudiciilor ori de îndeplinire a altor pretenții ale persoanei vătămate. ... 28. Efectul unei împăcări cu persoana vătămată ar fi acela al încetării procesului penal, însă Curtea constată că există o neconcordanță procesuală temporală între termenul până la care poate avea loc
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
folosință a vehiculului avariat, iar persoanele prejudiciate prin lipsa de folosință trebuie să își formuleze cererile pe baza documentelor justificative, însă cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 132/2017), și conform principiilor impuse de buna-credință. ... 17. Totodată, instanța a constatat că suma acordată de reclamantă acoperă prejudiciul efectiv suferit de pârât și reprezintă
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 132/2017), și conform principiilor impuse de buna-credință. ... 17. Totodată, instanța a constatat că suma acordată de reclamantă acoperă prejudiciul efectiv suferit de pârât și reprezintă lipsa de folosință a vehiculului avariat, fiind o despăgubire justă și echitabilă. S-a reținut și că reclamanta nu datorează penalități de întârziere, întrucât nu a diminuat în mod nejustificat despăgubirea datorată. ... 18. Pârâtul
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
a-l determina pe debitor să execute el însuși obligația, în natură. Astfel, natura juridică a penalităților este aceea de mijloc juridic de constrângere indirectă pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, acestea putându-se acorda independent de existența unui prejudiciu. Penalitățile nu se identifică cu daunele-interese compensatorii sau moratorii, fiind distincte de acestea prin finalitatea lor juridică, de sancțiune de drept procesual civil aplicată de instanța de executare debitorului pentru a-l constrânge să execute o obligație de a
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
corelativa majorare a sumei deja stabilite, încheierea fiind, pentru acesta, definitivă și executorie potrivit art. 906 alin. (4) și (6) din Codul de procedură civilă, fără a-l lipsi însă de calea distinctă a solicitării unor despăgubiri pentru acoperirea integrală a prejudiciului în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă și ale dreptului substanțial comun. ... 20. Cu privire la susținerile referitoare la încălcarea art. 129 din Constituție, Curtea a reținut în jurisprudența sa că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în ansamblul său. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Andreea Maria Ciușleanu într-o cauză având ca obiect o acțiune în anularea unui act administrativ reprezentat de o decizie de imputare a prejudiciului cauzat de autoarea excepției, în calitate de polițist, Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de unitate angajatoare. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate referitoare la neconstituționalitatea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, în ansamblul său, autoarea precizează, mai întâi, că acest act normativ
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
însă o definiție a acestora, o modalitate de calcul sau o procedură de recuperare, ceea ce le conferă un caracter lacunar și imprevizibil, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. În plus, elemente importante legate de stabilirea și recuperarea unor prejudicii și care vizează, în esență, încetarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor nu sunt reglementate prin lege organică, așa cum impune art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, ci sunt lăsate în seama unei autorități unipersonale din puterea executivă, respectiv
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
și art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, cu referire la principiul separației și echilibrului puterilor în stat. În consecință, elementele ce ar trebui să fie de nivel legal și prin care se reglementează procedura de stabilire și recuperare a prejudiciilor cauzate prin încetarea mai devreme de 10 ani a raporturilor de serviciu de către polițiști sunt stabilite prin acte administrative normative de rang infralegal și care nu se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind în mod obiectiv
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 23 septembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare. „Altfel spus, în situația sechestrului penal ne aflăm în prezența unei creanțe eventuale, incerte, care își are izvorul în fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu și care angajează răspunderea civilă delictuală a învinuitului/suspectului sau inculpatului“ (paragraful 85). În măsura în care procesul penal s-ar finaliza cu o soluție de condamnare, creanța eventuală a statului s-ar transforma în creanță certă, lichidă și exigibilă, care
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
ridicată de Societatea civilă de avocați Ciucan și asociații într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.) a solicitat obligarea acestei societăți la plata (restituirea) unor sume reprezentând onorariul necuvenit și prejudiciul creat ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de asistență juridică, precum și restituirea actelor și documentelor încredințate în contextul încheierii contractului de asistență juridică, împrejurare în care, odată cu depunerea întâmpinării, a fost formulată și o cerere reconvențională
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
criticate sunt clare și previzibile, acestea stabilind niște reguli care stau la baza calculării unor valori ale despăgubirilor datorate. Normele care reglementează modalitățile de calcul au la bază metode tehnice, adecvate pentru determinarea științifică a pagubelor, neputându-se reține că prejudiciul este doar scriptic și incert. Indiferent de încadrarea juridică a conduitei (fie infracțiune, fie contravenție), asupra acesteia se pronunță instanțele judecătorești, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate garanțiile specifice unui proces echitabil, ceea ce presupune inclusiv posibilitatea acestuia
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
beneficiază de toate garanțiile specifice unui proces echitabil, ceea ce presupune inclusiv posibilitatea acestuia de a dovedi că întinderea prejudiciului reținut în sarcina sa nu corespunde realității. Curtea s-a mai pronunțat asupra unor critici de neconstituționalitate similare, reținând că prejudiciul nu poate fi altul decât cel stabilit de lege, pe baza criteriilor obiective și legale, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discreționare care ar avea semnificația încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii. Arată că dispozițiile criticate sunt norme tehnice
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
pomilor de Crăciun. Este unanim acceptat că, în cazuri speciale (cum este și cazul pădurilor), legiuitorul are posibilitatea de a institui o răspundere civilă specială, dar aceasta trebuie să aibă întotdeauna o justificare obiectivă. Însă în modalitatea de calcul al prejudiciului propusă de partea civilă nu se regăsește o astfel de justificare, fiind cel puțin excesiv a afirma că valoarea de înlocuire/regenerare a materialului lemnos tăiat/sustras depășește de peste 30 de ori valoarea lui de piață, împrejurare care determină și o
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
al textului incriminator să stabilească cu claritate și precizie obiectul material al infracțiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia. Așa fiind, textul supus controlului de constituționalitate nu respectă condițiile de calitate a legii, modul de calcul al prejudiciului în cazul în care obiectul infracțiunii de tăiere/sustragere de arbori îl reprezintă pomii de Crăciun fiind unul neclar, arbitrar, astfel că destinatarul normei nu poate să își adapteze conduita, în funcție de ipoteza normativă a legii. În consecință, instanța judecătorească
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile Codului silvic. ... 17. În acest context, Curtea observă că anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 prevede valoarea factorului „k“ pentru prejudiciile înregistrate la pomi de Crăciun, pe specii sau grupe de specii (brad, molid, alte rășinoase). Referitor la sintagma „pomi de Crăciun“, instanța de contencios constituțional constată că aceasta este definită prin dispozițiile art. 1 lit. c) din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 629 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271131]
-
art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-a reținut că „natura juridică a penalităților este aceea de mijloc juridic de constrângere indirectă pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, acestea putându-se acorda independent de existența unui prejudiciu. Penalitățile nu se identifică cu daunele-interese compensatorii sau moratorii, fiind distincte de acestea prin finalitatea lor juridică, de sancțiune de drept procesual civil aplicată de instanța de executare debitorului pentru a-l constrânge să execute o obligație de a
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
chiar hotărârea sa, pentru a-l constrânge pe debitor la îndeplinirea obligației. De aceea, caracterul daunelor cominatorii astfel fixate rămânea provizoriu, iar ulterior executării obligației din titlul executoriu, instanța stabilea, aplicând regulile dreptului comun privind răspunderea civilă, suma ce reprezenta prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin întârzierea executării; opera, în acest mod, o transformare a daunelor cominatorii în daune compensatorii. ... 107. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, aprobată cu modificări și completări
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
o confiscare în sensul celei reglementate de art. 5 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Această neclaritate este de natură să se răsfrângă și pe planul restituirii bunurilor proprietarului, ca formă de reparare a prejudiciului cauzat persoanei care s-a constituit parte civilă. Distincția este esențială, întrucât în materia confiscării speciale reglementată de Codul penal, instanța de judecată se pronunță cu privire la confiscare. Mai mult, confiscarea specială este incompatibilă cu restituirea bunului atunci când
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
cauzat persoanei care s-a constituit parte civilă. Distincția este esențială, întrucât în materia confiscării speciale reglementată de Codul penal, instanța de judecată se pronunță cu privire la confiscare. Mai mult, confiscarea specială este incompatibilă cu restituirea bunului atunci când prejudiciul creat persoanei vătămate a fost recuperat de la autorul faptei penale, prin echivalent bănesc. ... 34. În cazul sancțiunii contravenționale complementare a confiscării, agentul constatator va dispune cu privire la aceasta, iar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 73, potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
anterioare. Astfel, dacă instanța a dispus restituirea bunului persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă în procesul penal, dispunerea confiscării speciale, ca măsură de siguranță, nu mai este posibilă. Aceste două măsuri sunt incompatibile și în cazul în care prejudiciul creat persoanei vătămate a fost deja reparat prin echivalent bănesc. Așadar, lipsa corelării normei criticate cu ansamblul reglementărilor în materie penală riscă să creeze atât dificultăți în aplicare, cât și o practică judiciară neunitară. ... 36. Dintr-o altă perspectivă, Codul
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 63. Din analiza alin. (2) al art. 74 se poate observa că se realizează un amestec nepermis între măsura de siguranță a confiscării speciale și restituirea bunurilor proprietarului, ca formă de reparare a prejudiciului cauzat părții civile. În acest context, se menționează că în ipoteza în care bunul dobândit se află în continuare în posesia suspectului sau inculpatului ori dacă nu există probe că acesta ar fi înstrăinat bunul dobândit, instanța de judecată poate
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
asupra aceluiași bun în condițiile în care instanța a dispus restituirea acestuia persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal. De asemenea, cele două măsuri (confiscarea, respectiv restituirea bunului) sunt incompatibile și în ipoteza în care prejudiciul creat persoanei vătămate a fost reparat de suspect sau inculpat prin echivalent bănesc. În cazul contravențiilor, regimul juridic al confiscării operează în mod distinct de cel aplicabil în cazul comiterii unei fapte prevăzute de legea penală. Așadar, dacă în cazul
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
a respectat cerințele unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenție. ... 16. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 din Convenție. ... Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 17. Reclamantul solicită 12.000 de euro (EUR) pentru toate prejudiciile materiale și morale pe care susține că le-a suferit, sumă care include subvenția de 6.500 EUR pe care a trebuit să o ramburseze ca urmare a condamnării sale. De asemenea, acesta solicită suma de 450 EUR pentru cheltuielile de
HOTĂRÂREA din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272180]
-
că le-a suportat în cadrul procedurii desfășurate în fața instanțelor interne. ... 18. Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar constitui, în sine, o reparație echitabilă suficientă. ... 19. Curtea nu observă nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins. În consecință, respinge cererea formulată cu acest titlu. În schimb, acordă reclamantului 4.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit. ... 20. În plus, ținând seama de
HOTĂRÂREA din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272180]