5,945 matches
-
confuziei puterilor; regimul separației rigide; regimul separației suple sau al colaborării puterilor; regimul semiprezidențial. Regimul confuziei puterilor Constă în deținerea și exercitarea de același organ a prerogativelor constituționale de natură legislativă și executivă. Este posibil ca parlamentul să concentreze, pe lângă prerogativele sale legislative și de control, și atribuții ale puterii executive. Este necesar ca parlamentului să i se confere în mod permanent sau să fie învestit pentru o perioadă cu atribuții de natură executivă, având o importanță deosebită. Este vorba despre
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
întregul său față de parlament; învestirea șefului statului cu atribuții minore privind conducerea efectivă. Șeful statului nu-și asumă o răspundere politică, el putând fi sancționat, potrivit unei proceduri speciale, doar pentru anumite fapte: înaltă trădare, violarea Constituției și a legilor; prerogativele constituționale conferite executivului ca, în anumite condiții prevăzute expres și limitativ în legea fundamentală, să dizolve parlamentul. Dizolvarea parlamentului este calea de rezolvare a unui conflict între parlament și guvern. Regimul semiprezidențial Se caracterizează prin alegerea șefului statului prin vot
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra căreia se exercită prerogativele de comandă. footnote>. Cetățenia română exprimă legătura principală și statornică între statul român și o persoană fizică, în baza căreia aceasta participă la diferite proceduri legale prin care se exprimă voința suverană a poporului și beneficiază de drepturile și libertățile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu, de guverne. Acestea, la rândul lor, răspund fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor (art. 10 TUE). Potrivit acestui principiu, cetățenii Uniunii au următoarele prerogative: dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii. Astfel, deciziile se iau cât mai deschis și cât mai apropiat de cetățeni (art. 10 alin. 3); se dorește formarea conștiinței politice europene și exprimarea voinței cetățenilor Uniunii Europene prin aportul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în alegeri footnote>. Regulamentele Camerei interzic formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor. În prima ședință după constituire, fiecare grup parlamentar își alege un președinte și, după caz, unul sau mai mulți vicepreședinți. Prerogativele grupurilor parlamentare sunt prevăzute în regulamentele celor două Camere. Astfel, grupurile parlamentare: fac propuneri în ceea ce privește stabilirea numărului de deputați sau de senatori care vor fi desemnați în comisiile de validare; fac propuneri de candidați pentru funcția de președinte al Camerei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de legiferare (adoptarea legilor) și funcția de control parlamentar exercitat asupra puterii executive. Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituție, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, calitate în care forul legislativ deține prerogativa de a legifera și de a exercita un control politic asupra autorităților executive. În doctrina modernă se consideră că parlamentul are o funcție deliberativă, constând în adoptarea unei poziții sau a unei decizii asupra problemei care a făcut obiectul deliberării
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
trei zile de la publicare sau la data prevăzută în textul ei. B) Funcția de informare Prin intermediul funcției de informare, Camera Deputaților și Senatul, comisiile parlamentare, precum și parlamentarii solicită și primesc datele, informațiile și documentele necesare luării deciziilor, în concordanță cu prerogativele lor constituționale și regulamentare. Sediul materiei este reprezentat de: art. 111 alin.1 din Constituție; art. 170-172 din regulamentul Camerei Deputaților; art. 161-163 din regulamentul Senatului. Articolul 111 alin. 1 din Constituție circumscrie funcția de informare la controlul parlamentar. Regulamentele
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
largă a funcției de informare: dreptul deputaților și senatorilor de a obține „informațiile necesare desfășurării activității lor din partea organelor administrației publice”. Această funcție constă în culegerea, selectarea și prelucrarea de informații, date, documente necesare înfăptuirii de către Camere și parlamentari a prerogativelor lor constituționale și regulamentare. Forma de realizare: petiții adresate de cetățeni sau de organizații sociale; solicitarea de informații de către Camere și comisii parlamentare, întrebări și interpelări adresate membrilor guvernului; activitatea desfășurată în comisii de anchetă; invitarea la ședințele comisiilor a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
înfăptuită de cele două Camere reunite în ședință comună. Potrivit Constituției, parlamentul: a) acordă votul de încredere guvernului; b) numește membrii Curții de Conturi; c) numește directorul Serviciului Român de Informații; d) în diferite legi speciale sunt prevăzute și alte prerogative ale parlamentului privind numirea în funcții publice; e) numește președintele Consiliului Legislativ și președinții de secții ai acestei autorități publice; f) numește Avocatul Poporului. CURS 10 Actele Parlamentului. Statutul deputaților și senatorilor. 1) Actele Parlamentului României A) Considerații generale. Categorii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în caz de demisie; în caz de incompatibilitate; în cazul pierderii drepturilor electorale; în caz de deces. Protecția constituțională și regulamentară a mandatului parlamentar Pe durata mandatului, deputații și senatorii se bucură de independență față de celelalte structuri statale și exercită prerogativele autorității publice. De aceea, mandatul lor este protejat constituțional. Rolul protecției este de a garanta parlamentarilor deplina libertate în exercitarea mandatului. Protecția se realizează prin: a) regimul de incompatibilitate; b) imunitatea parlamentară; c) independența opiniilor; d) indemnizație. Incompatibilitățile (art. 71
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
funcția jurisdicțională cu funcția legislativă). Prin cumularea mandatului parlamentar cu orice funcție publică de autoritate sau chiar cu o funcție privată, ipotetic stabilită printr-o lege specială, deputatul sau senatorul ar putea intra la un moment dat în conflict cu prerogativele și obligații sale parlamentare<footnote G. Iancu, Drept constituțional și instituții politice, ediția a doua, Editura C.H. Beck,București, 2011, p. 491. footnote>. În art. 71, alin. 1, Constituția prevede că nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
rezultatul receptării în sistemul constituțional românesc a modelului de alegere a șefului statului în sistemele prezidențiale, precum și a modalităților de răspundere politică a guvernului față de puterea legislativă, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Președintele României face parte din puterea executivă și întrunește prerogativele esențiale ale acestei puteri ce revin și șefului statului. Puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și guvern. În sistemul constituțional românesc, instituția prezidențială și guvernul au legitimități diferite și provin din voințe politice diferite <footnote C. Ionescu, op. cit
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
promulgare, cât și cu atribuții de control concret, a posteriori, pe cale de excepție, cu privire la legile și ordonanțele în vigoare. Pe lângă aceste atribuții, a căror exercitare reprezintă circa 95% din întreaga activitate a Curții Constituționale, Constituția din 1991 prevedea și alte prerogative limitativ prevăzute, și anume: controlul a posteriori asupra constituționalității regulamentelor parlamentare; supravegherea respectării procedurii de alegere a președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ivit între autoritatea judecă torească, reprezentată în cauză de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, generat de modul în care instanțele judecătorești înțeleg să-și exercite prerogativele constituționale în soluționarea anumitor litigii, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, prin crearea de norme juridice, prerogativă care aparține parlamentului și în anumite situații, strict delimitate de Constituție, guvernului. Această nouă atribuție conferă Curții rolul de arbitru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, generat de modul în care instanțele judecătorești înțeleg să-și exercite prerogativele constituționale în soluționarea anumitor litigii, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, prin crearea de norme juridice, prerogativă care aparține parlamentului și în anumite situații, strict delimitate de Constituție, guvernului. Această nouă atribuție conferă Curții rolul de arbitru în disputele dintre organele constituționale. În lipsa altor precizări, credem că aceste conflicte pot avea ca obiect numai contestarea competenței, a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
care aparține parlamentului și în anumite situații, strict delimitate de Constituție, guvernului. Această nouă atribuție conferă Curții rolul de arbitru în disputele dintre organele constituționale. În lipsa altor precizări, credem că aceste conflicte pot avea ca obiect numai contestarea competenței, a prerogativelor autorităților publice implicate, precum și situațiile în care s-ar pune problema unor ingerințe care înfrâng principiul constituțional al separației puterilor. Este de observat grija legiuitorului de a evita, pe cât posibil, implicarea Curții Constituționale în domeniul politic, prin dubla calificare a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
juridice de natură constituțională. Și în acest caz Curtea acționează numai la sesizarea subiectelor expres prevăzute de Constituție, care reprezintă cele trei puteri publice. Introducerea acestei noi atribuții încredințate Curții Constituționale va reprezenta, fără îndoială, o puternică garanție că exercitarea prerogativelor autorităților publice se va realiza cu respectarea principiilor statului de drept, în limitele stricte ale Constituției. Importante modificări și completări sunt aduse legii fundamentale și cu privire la sfera subiectelor care pot sesiza Curtea Constituțională în vederea declanșării controlului de constituționalitate, prin învestirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
O astfel de așezare a structurilor de formare, care pune în chestiune particularități și tradiții didactice, nu are cum să nu ridice și o serie de probleme. În general, orice formă de aliniere este problematică, impunând ocultarea sau diminuarea unor prerogative, iar definirea calității în mod unitar pentru un bloc educațional eterogen este într-un fel în contradicție cu noțiunea de calitate, înțeleasă de cele mai multe ori plural, multinivelar și multidirecțional. Însă efortul se cere a fi făcut. În ceea ce privește calitatea, o primă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
principiilor genealogice, ci o lectură care face un pas înainte în direcția lui Aristotel. Pentru că autorul Metafizicii n-ar renega considerarea Formei drept o calitate potențială a Materiei. Afirmându-și pur și simplu această opțiune metafizică, Eudoxos restaurează realitatea în prerogativele ei. În consecință, el își poate instala etica hedonistă pe o bază demnă de acest nume. De aceea, trebuie oare să ne mirăm că tezele hedoniste ale lui Eudoxos din Cnidos sunt cunoscute doar prin câteva rânduri... ale lui Aristotel
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
suspect. În teatru, practica supravegherii se bazează tocmai pe această „diviziune a muncii”: decidenții sus-puși și executanții întotdeauna subordonați și dependenți, financiar sau politic, de șefii care le solicită serviciile. Liderii recunosc și admit necesitatea supravegherii pentru buna exercitare a prerogativelor lor, dar lasă acțiunea propriu-zisă de supraveghere în seama agenților de rând, ușor de corupt și de folosit în activități degradante, de care conducătorii de orice fel vor să profite, însă fără să-și murdărească mâinile. Actul supravegherii se execută
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
unei mecanici juridic acceptabile. Încheiată la 12 septembrie 1944, „Convenția de armistițiu Între guvernul Român, pe de o parte, și guvernele Uniunii Sovietice, Statelor Unite și Regatului Unit, pe de altă parte”, oferă Înaltului comandament aliat (cu mențiunea În paranteză „sovietic”) prerogative semnificative În monitorizarea felului În care sunt exercitate libertățile civile și politice pe teritoriul Regatului României. Dincolo de amănuntele dreptului internațional, documentul evocat poate fi privit ca un text constituțional sui-generis, a cărui vocație este limitarea suveranității României: ceea ce se conturează
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și edificarea unui ansamblu arhitectonic cu totul nou care să Îmbine stilul național cu concepția socialistă modernă 4. Mai mult, În următorii ani Ceaușescu Își va asuma rolul unui edil-arhitect, stabilind prioritățile și amplasamentul noilor edificii, preluând pas cu pas prerogativele inginerilor proiectanți și ale arhitecților. Ceaușescu nu devine posesorul unor competențe reale, ci al unei competențe În arie simbolică, al unei viziuni puse În valoare din ce În ce mai mult În textele encomiastice. Acest rol simbolic se precizează prin intermediul unei ecuații complexe a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în comisia buget-finanțe (comisia de specialitate a legislativului); - discutarea și aprobarea proiectului de buget în parlament; - promulgarea de președintele țării a legii bugetului; succedarea etapelor enumerate mai sus depinde de modul de organizare a legislativului - unicameral sau bicameral - și de prerogativele fiecărei Camere (Senat, Camera Deputaților) cu privire la redactarea de amendamente la proiectul de buget; prin lege se aprobă: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele fondurilor speciale; prin legi speciale
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și indirecți atât în planul descentralizării, cât și în planul procesului de dezvoltare a capacității organizaționale; • colaborarea interministerială în domeniul descentralizării, conform legii; • promovarea, comunicarea, dezbaterea periodică a informațiilor privind conținutul și efectele descentralizării; • delimitarea clară a competențelor și departajarea prerogativelor pentru toate nivelurile sistemului de învățământ; • distribuirea adecvată a rolurilor și funcțiilor specifice managementului între instituțiile și organismele participante la procesul descentralizării; • extinderea procesului de reorganizare a rețelei școlare, de constituire a consiliilor de administrație, de numire și salarizare a
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
procesului de reorganizare a rețelei școlare, de constituire a consiliilor de administrație, de numire și salarizare a directorilor și directorilor adjuncți din școli; • asigurarea cadrului formativ unitar pentru toți factorii implicați și etapizarea procesului de descentralizare; • formarea personalului managerial în raport cu prerogativele și competențele stabilite; • respectarea etapelor reformei privind descentralizarea învățământului preuniversitar, transparența rezultatelor privind monitorizarea și evaluarea; • alocarea de resurse suficiente în cadrul activităților de audit, control și monitorizare, întărirea sistemelor de audit și de control financiar la nivel local și județean
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]