3,388 matches
-
Implementation, 1992 citat în D. Fotache, M. Danileț, „Transforming Organisational Culture through the Impact of Information Integration”, în volumul Informatics in Knowledge Society. The Proceedings of the Eigth International Conference in Informatics in Economy, Editura ASE, București, 2007. footnote> contrazice presupunerea că utilizarea pe scară largă a calculatoarelor va influența direct și radical productivitatea. Cercetările au demonstrat că, deși tehnologia este unul dintre cei mai importanți factori care influențează productivitatea și că, cel puțin teoretic, toate țările au acces egal la
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
despre selecția operată de propriile scheme de percepție și conceptualizare, ele dându-i o înțelegere și interpretare a celor pe care le observă și care îi ghidează activitatea de înregistrare a informației. Orice observație și investigație empirică se bazează pe presupuneri conceptuale, pe presupuneri asupra sensului, semnificației, înțelesului celor observate. Ca atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de ceea ce vede și înregistrează un alt observator care se uită la același lucru. Acest
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de propriile scheme de percepție și conceptualizare, ele dându-i o înțelegere și interpretare a celor pe care le observă și care îi ghidează activitatea de înregistrare a informației. Orice observație și investigație empirică se bazează pe presupuneri conceptuale, pe presupuneri asupra sensului, semnificației, înțelesului celor observate. Ca atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de ceea ce vede și înregistrează un alt observator care se uită la același lucru. Acest lucru depinde, așacum
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
al doilea eșantion este apoi folosit pentru a testa modelul dezvoltat după datele din primul eșantion. Confirmarea modelului pentru cel de-al doilea eșantion este considerată o validare a modelului. Logica analizei factorialetc "Logica analizei factoriale" Analiza factorială pleacă de la presupunerea că există un număr redus de variabile latente („factori”) care determină covariația între variabilele observate. Acest lucru înseamnă că fiecare dintre cele m variabile observate, X1 X1, X2, ..., Xm, poate fi exprimată ca o combinație liniară între n variabile latente
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ei ar putea fi posibilă, și anume că numărul de factori comuni latenți poate fi aflat din examinarea matricei de corelație ajustată și calculul rangului acesteia 1. 3) Aceeași structură de covarianță, mai multe tipuri de structuri cauzale. Una dintre presupunerile pe care le-am făcut în construcția modelului factorial a fost următoarea: corelația dintre două variabile se datorează determinării acestora de către un factor comun. Însă corelația dintre două variabile se poate explica și prin faptul că una dintre ele o
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în realizarea unei analize factoriale este cel de extragere a factorilor inițiali. Cel mai important lucru aici este stabilirea numărului minim de factori comuni care să producă în mod satisfăcător corelațiile dintre variabile. Dacă nu avem erori în date și presupunerea de cauzalitate a factorilor este corectă, atunci există o corespondență între numărul minim de factori care dau seama de corelațiile dintre variabile și rangul matricei de corelație ajustată (matricea de corelație în care s-au introdus comunalitățile pe diagonala principală
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se repetă până când nu se mai produce nici o îmbunătățire a modelului 1. În ceea ce privește (b) metoda probabilității maxime - the maximum likelihood method -, ea încearcă, de asemenea, să găsească o soluție factorială care modelează cel mai bine corelațiile observate. Se pornește de la presupunerea că eșantionul de pe care s-au cules datele provine dintr-o populație pentru care un model factorial cu k factori explică perfect corelațiile dintre variabile și în care distribuția variabilelor (inclusiv a factorilor) este normală. Nu se cunoaște însă configurația
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
factorial cu k factori explică perfect corelațiile dintre variabile și în care distribuția variabilelor (inclusiv a factorilor) este normală. Nu se cunoaște însă configurația exactă a parametrilor, adică saturațiile factorilor pentru fiecare variabilă. Se vor estima acei parametri care, în presupunerea de mai sus, au probabilitatea maximă de a produce matricea de corelații observate. În privința următoarei metode, (c) metoda de extragere factorială Alpha - Alpha factoring -, logica ei este cu totul alta decât a celor discutate până acum. Dacă, în cazul celorlalte
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
relative a obiectelor, se numește scalare multidimensională repetată sau Replicated Multidimensional Scaling (RMDS) în engleză. Diferența principală față de scalarea multidimensională simplă, cunoscută în engleză drept Classic Multidimensional Scaling (CMDS), este faptul că permite analiza mai multor matrice de similaritate simultan. Presupunerea de bază este următoarea: configurația de puncte se aplică tuturor matricelor de date cu aceeași validitate - exceptând eroarea datorată diferențelor individuale, toate matricele de date trebuie să fie aceleași. Ele sunt, fiecare, un duplicat, o copie a celorlalte, între ele
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
tensiunea creatoare drept o sursă de energie și de reînnoire; • ia în considerare o continuă și conștientă condiționare reciprocă cu mediul. Activitățile organizației care învață: • rezolvarea sistemică a problemelor prin: gândirea în baza teoriei sistemelor; folosirea datelor, și nu a presupunerilor; folosirea instrumentelor statistice; • experimentarea unor noi modalități de abordare: asigurarea unui nou flux de circulație a ideilor; stimulente pentru asumarea riscului; proiecte demonstrative; • învățarea din propria experiență și recunoașterea greșelilor; • învățarea din experiența altora și prin preluarea unor practici de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
teoria X și teoria Y de management. Pentru motive care vor deveni clare pe parcurs, managerii teoriei X sunt mult mai predispuși să își atace verbal angajații decât managerii teoriei Y. De fapt, după Macgregor, managerii teoriei X fac următoarele presupuneri cu privire la subordonații lor: angajații sunt leneși din naștere și e nevoie să fie struniți prin teamă; angajații sunt interesați numai de ceea ce pot obține de la firmă, nu și de ceea ce pot da firmei; munca în sine este plictisitoare și neplăcută
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mai creativi, să lucreze mai bine în echipă sau să dezvolte sentimente de loialitate și atașament față de firmă. Din aceste motive, Macgregor pledează pentru eficacitatea unui stil alternativ de management, descris de teoria Y. Managerii care adoptă această abordare fac presupuneri diferite cu privire la muncă și la subordonați. În locul prezumțiilor negative ale managerilor teoriei X, cei descriși în teoria Y fac următoarele presupuneri: • munca poate fi interesantă, plăcută, producătoare de satisfacție și aproape imposibil de deosebit de hobby-uri sau activitățile recreative; • angajații
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Macgregor pledează pentru eficacitatea unui stil alternativ de management, descris de teoria Y. Managerii care adoptă această abordare fac presupuneri diferite cu privire la muncă și la subordonați. În locul prezumțiilor negative ale managerilor teoriei X, cei descriși în teoria Y fac următoarele presupuneri: • munca poate fi interesantă, plăcută, producătoare de satisfacție și aproape imposibil de deosebit de hobby-uri sau activitățile recreative; • angajații sunt inteligenți și le place să participe la depășirea dificultăților; • Angajații pot dezvolta relații de parteneriat cu directorii firmei, din moment ce ambele
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
într-o convorbire sau confruntare care urmează incidentului, trebuie să fim siguri că reacționăm la cuvintele persoanei, iar nu la ce ne închipuim că ar fi motivele care se ascund în spatele cuvintelor respectivei persoane. Vei prezenta cele mai frecvente cinci presupuneri greșite pe care le facem cu privire la cineva care ne vorbește într-o manieră agresivă. (Rețineți că aceste presupuneri sunt uneori adevărate; ideea este că nu știm dacă sunt adevărate. Având această lacună, nu ne putem întemeia răspunsul pe ceea ce ne-
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
nu la ce ne închipuim că ar fi motivele care se ascund în spatele cuvintelor respectivei persoane. Vei prezenta cele mai frecvente cinci presupuneri greșite pe care le facem cu privire la cineva care ne vorbește într-o manieră agresivă. (Rețineți că aceste presupuneri sunt uneori adevărate; ideea este că nu știm dacă sunt adevărate. Având această lacună, nu ne putem întemeia răspunsul pe ceea ce ne-am „închipuit” că voia să spună persoana respectivă.) 1. „Mi-a vorbit în această manieră întrucât și-a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
analogiei" \l 4 Deși respinge scolastica și metodele acesteia, cartezianismul nu poate fi Înțeles fără o punere continuă În paralel cu ea, mai ales că, În confruntarea pe care o poartă, Descartes folosește din plin chiar metodele și procedeele ei. Presupunerea că nu le-ar fi cunoscut trebuie respinsă din capul locului, deoarece faptul ne este confirmat În textul unei scrisori a părintelui Marin Mersenne (1588-1648), care Îi scria În 1630 filosofului: „Celor care cred că nu Înțelegeți nimic din filosofia
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sale În ordine”. 2.1. COGITO, ERGO SUM Așadar, acest scurt enunț e cel despre care se spune că a schimbat orientarea filosofiei și a deschis epoca gândirii moderne. Ca și În cazul Îndoielii, nu trebuie să ne amăgim cu presupunerea că ideea cogito-ului i-ar aparține În exclusivitate lui Descartes. Ea a mai fost prezentă de-a lungul istoriei filosofiei și la alți gânditori anteriori lui. Fapt ce a făcut ca paternitatea să-i fie contestată chiar de la apariția Meditațiilor
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cel ce gândește există” și „tot ceea ce gândește există” ar fi admise fără verificare, așa cum se cere În aceste interpretări, Întregul proiect cartezian se năruie. E adevărat că Descartes Însuși pare să presupună unele condiții prealabile ale cunoașterii, dar aceste presupuneri trebuie acceptate doar ca presupoziții care fac posibilă orice Încercare a noastră de a trece la examinarea cunoștințelor și nu ca premise ce nu vor fi supuse niciodată Îndoielii: „Nu mai explic aici mulți alți termeni de care m-am
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
s-ar putea crede că ideea despre Dumnezeu, dat fiind că o găsim În mintea noastră, are drept cauză tocmai spiritul nostru, care pus În fața unor rațiuni și a unui ansamblu de fapte de conștiință este condus cu necesitate la presupunerea unui principiu pe care Îl numește Dumnezeu. Însă va trebui, mai degrabă, să considerăm că avem În față o idee a priori, În Înțelesul pe care Îl va da Kant termenului, fie și numai dacă amintim referirea la analogia, pe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
că trebuie să fac contrariul și să resping ca absolut fals tot ce ar conține cea mai slabă Îndoială, pentru a vedea dacă nu rămâne, În ceea ce cred, ceva absolut indubitabil. Astfel, din cauză că simțurile ne Înșeală uneori, am plecat de la presupunerea că nu există nici un lucru așa cum ele ne fac să ni-l imaginăm, fiindcă există oameni care se Înșală În raționamentele privind cele mai simple chestiuni de geometrie și comit În acest sens paralogisme; considerând că eram supus erorii ca
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
produse, servicii sau lucrări, la o anumită dată, în anumite situații particulare” (ANRMAP, Manual operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, vol. I, 2009 p. 124). Estimarea valorii contractului trebuie realizată în concordanță cu situația pieței, fără a se face presupuneri nerealiste asupra acesteia, încercându-se să se stabilească o valoare cât mai reală, nu peste și nici sub cea care ar putea fi obținută într-un sistem concurențial, întrucât valoarea estimată nu reprezintă un preț de vânzare determinat anterior, ci
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
adevărate „norme”. Toate acestea aveau loc în școlile preoțești de la Templu și în școlile palatului 4. Nici o civilizație nu poate supraviețui prea mult timp fără un „canon educativ”, fără un ansamblu de texte fundamentale și de tradiții normative. Potrivit unei presupuneri făcute de André Lemaire, „canonul educativ” precedă canonul biblic, lucru valabil de altfel și în cazul Vechiului Testament 5: după anul 70 d.Hr., aceleași texte care constituiau înainte baza școlii Templului din Ierusalim devin cărți canonice ale iudaismului. Școala
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
rămas uitată în domeniul științelor sociale timp de câteva zeci de ani. Acceptarea focus grupurilor și a metodelor de cercetare calitative în general a fost întârziată în cercurile academice din mai multe motive - o oarecare preocupare față de procedeele cantitative, anumite presupuneri în legătură cu natura realității și o oarecare tendință a societății de a avea încredere în numere. Cercetările în domeniul științelor sociale acordau atenție mai ales proiectelor experimentale, grupurilor de control și criteriului aleatoriu. Insistența asupra numerelor a fost benefică deoarece am
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
experimentale, grupurilor de control și criteriului aleatoriu. Insistența asupra numerelor a fost benefică deoarece am câștigat în experiență practică, dar a și alimentat dorința de a înțelege mai bine natura umană. De prea multe ori, abordările cantitative erau bazate pe presupuneri aproximative în legătură cu oamenii, lucrurile și realitatea în general. Deși academicienii nu manifestau interes față de focus grupuri, comunitatea pragmatică a studiului de piață a acceptat focus grupurile începând cu anii ’50. Afacerile prosperau după război și cercetătorii de piață aveau sarcina
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
se gândește, este distras de comentariile celorlalți participanți și își pierde șirul gândurilor. Întrebările simple nu au și răspunsuri simple! De multe ori, întrebările simple îi determină pe participanți să dea o anumită direcție discuției. O astfel de întrebare elimină presupunerile și evidențiază doar principiile de bază. Întrebările simple pot fi detectate cu ușurință pentru că, de obicei, au puține cuvinte, nu conțin termeni specializați și nu au virgule, punct și virgulă sau linii de pauză. Întrebarea simplă nu este arogantă și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]