7,015 matches
-
ci au pururea patriotismul în gură; faceți și voi astfel, dezrădăcinați-l însă din inimă, unde degeaba 'l aveți în adevăr, și veți vedea ce folositor lucru este de-a spune una și a face alta. Știți prea bine că pretinsul patriotism al lor e un moft. Un patriot nu fură; ei fură pe un cap de sting. Prefecți numiți de pomană în funcțiile lor au plătit în doi-trei ani, de pe spinarea unor județe sărace, milioane de datorii; Warszawsky a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai adânc sentimentul național al vrednicului și statornicului popor românesc. Observăm cu bucurie că, chiar în acele ținuturi unde sufletul părea mai adormit, un spirit nou, dătător de viață, s-a deșteptat. Cine are dreptate la urma urmelor nu este pretinsul drept istoric sau dreptul public, durat în favorul unei singure naționalități, a celei maghiare, cine are dreptate este realitatea etnologică, este adevărul. În numele adevărului și sub suflarea lui binefăcătoare e scrisă și această lucrare și, pentru că niciodată în cursul istoriei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Și daca le relevăm acestea, daca arătăm nu ceea ce noi zicem, ci lucruri ce le constată în scrierile lor teoretice chiar membri ai partidului: un Aurelian, un Ioan Ghica ș. a., daca afirmăm că e clar ca ziua că, cu toată pretinsa civilizație, dăm îndărăt - ce ni se răspunde? Românii s-au bătut bine la Plevna. Ba ni se citează pasaje din "Timpul", privitoare la purtarea oștirii noastre ca și când ar fi având a face una cu alta. Ei, și turcii s-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi privitori numai, ca la teatru, lucrul ar fi comic în adevăr, dar asupra noastră se descarcă toate, și atât de falsă, atât de izolată e poziția noastră prin inepția celor ce conduc destinele țării, atât de bine au știut pretinșii noștri oameni de stat să stârnească toată Europa în contră-ne, încît stăm uimiți și ne așteptăm la o mai mare comedie, ne așteptăm să vedem pe acești oameni pretinzând să-și facă și un merit din această nemaiauzită stare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
politice ale coruptei noastre demagogii, trebuie să se închine la d-alde Brătianu și C. A. Rosetti cari, în schimb cu o absolută renunțare la orice demnitate personală sau convingere, le aruncă cîte-un os ori două, liniștindu-le astfel toate pretinsele focuri de beatificare a omenirii. A pretexta principii mari pentru a obține funcții, pensii reversibile, favori, iată școala pe care a creat-o d. C. A. Rosetti în țară, urmînd-o el însuși din tinerețe și până azi. De soiul acesta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oamenii. Dar încotro țintește această atitudine hotărât ostilă a românilor transilvăneni? Să se ia sama numai la deciziunile conferenței generale din 1881 și să s' asculte cele mai nouă discursuri și rezoluțiuni ale meetingurilor și oricine se va convinge că pretinsa pasivitate politică are în fond ținte foarte active. Înainte de toate e vorba de restabilirea uniunii personale între Transilvania și Ungaria sau de recâștigarea autonomiei transilvane; apoi stabilirea acelei egale îndreptățiri pentru români ca, în toate regiunile locuite de ei, numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de jale în care a ajuns patria eroului sărbătorit! Daca acum vom părăsi terenul arbitrariului guvernamental spre a caracteriza procedarea guvernului ca act de administrațiune publică, ea ne înfățișează o tendință centralizatoare care dă dezmințire patentă principielor profesate de către roșii pretinși liberali. Principiul descentralizator prescrie a se lăsa localităților dreptul de acțiune, a le permite să trăiască în ele însele, a li se acorda autonomia; și pentru o afacere de caracter local se cuvenea ca guvernul, care nu caută centralizarea, să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a esprimat Fantasio? Ideile susținute în ziar privesc apreciarile asupra politicei țării, nu pe X sau pe Y din scandalurile ce se povestesc în București și pe cari cronistul le reproduce daca vrea. Dar să revărsăm oarecum raze și asupra pretinsei crime ce i se atribuie lui Fantasio. Scripta manent - ceea ce a scris e față și numai de aceasta poate fi vorba, de nimic încolo. Fantasio povestește despre două femei învederat rele că s-ar fi păruit pentr-un ibovnic. Acesta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se cretinizeze. Grecul, popor negustoresc de țărm de mare, nu muncește și nu știe a munci. El trăiește din tranzacții - umilit cu turcul, obraznic cu creștinul supus. ["NOROCUL NOSTRU... "] 2264 Norocul nostru în epoca fanarioților a fost că nu toți pretinșii greci erau în realitate greci. Cei mai mulți dintre ei aveau numai limba grecită, însă era ori albaneji ori bulgari. Dar amândouă popoarele au sânge tracic în ele, sunt înrudite cu noi și s-au asimilat lesne. Grecul veritabil nu se va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de: “La origine, ființa vie este o entitate spirituală, dar dorința sa de a gusta plăcerile acestei lumi materiale o face să-și piardă poziția (aici am pune întrebarea firească: ce tentație putea oferi lumea materială inexistentă încă în momentul pretinsei condensări a Universului inițial spiritual?). Putem înțelege că ființa vie îmbracă mai întâi o formă umană dar, încetul cu încetul, datorită faptelor sale josnice, se prăbușește printre speciile inferioare - animale, vegetale sau acvatice (întrebăm din nou: cu ce se hrănește
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Berger (1973), care făcea observația că, deși metodele de astăzi sunt superioare celor de ieri, ele sunt totuși infantile față de cele de mâine. Nu Însă atât de arhaice precum le consideră Ph.H. Coombs (1968) În lucrarea sa despre o pretinsă criză mondială a educației. C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologieitc "C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologiei" Acceptând ideea că Înnoirea metodologiei este un proces continuu, un neîntrerupt experiment care se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor copii mai mult sau mai puțin educabili ori manipulabili. Este ușor de analizat modul în care stratificarea actuală a școlilor medii de la noi contribuie la o anumită distribuție a reușitei școlare. Împărțirea în licee teoretice și grupuri școlare, dincolo de pretinsa ei funcționalitate în raport cu piața muncii, pare a segrega de fapt între diferite cariere școlare, dar și sociale prin impunerea unor limite performanțelor finale ale multor elevi (aproape 40% dintre elevii cuprinși în clasele IX-XII din Oradea, de exemplu, sunt înscriși
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ci se destramă”. Am insistat asupra acestui punct de plecare în discuția morfologiei politice a lui Platon, deoarece el duce în continuare la o completă neînțelegere a sensului dispunerii formelor sale politice. O figură de un ridicol aparte face comentariul pretins ironic al lui Annas la motivația dată de Platon privitoare la începutul declinului constituțiilor (faptul că Platon greșește constant și integral în construcția sa este în fapt tema predilectă a acestei autoare): „Dar cum pot deveni oamenii nedrepți, mai ales
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politică a lor. În privința nivelurilor, vom evita extremele menționate: nu presupunem existența unui mesaj ascuns, lecturabil cu o cheie anume, a textului lui Platon (și anume, cuplul simbolic al lui Ahile și Ulise nu este grila hermeneutică a dezvăluirii unei pretinse unități totale a dialogului), dar nici nu credem că lectura încrucișată a temelor de tinerețe cu temele Republicii sau cu dialogurile de senectute, dacă aceste teme țin de domenii filosofice diferite (cum sunt, de pildă, politica și inventarea științei logicii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poate trimite la un indicibil aflat literalmente dincolo de ea. (Edificatoare în acest sens este definirea icoanei ca anamneză de către cel de-al VII-lea Conciliu Ecumenic de la Niceea din 784). Există voci care acuză un anume iconoclasm la Platon, invocând pretinsele sale rezerve față de arta „liberală”. Este o bună ocazie pentru noi să reiterăm aici faptul că, în cazul lui, nu este vorba despre un iconoclasm provenit din disprețul generalizat pentru imagine (ca în cazul scientismului, spre exemplu). Platon refuză numai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este, în această chestiune, admirabilă. El a recunoscut o realitate față de care politicul contemporan preferă să se eschiveze recurgând la cele mai sofisticate artificii. Nici un fel de sofism nu va putea camufla însă caracterul interesat al ingerințelor politicului în orizontul pretins „autonom” al esteticii. Lumea care stă înaintea ochilor noștri este, inevitabil, o lume a imaginii. Ea se adresează, în egală măsură, la ceea ce Platon considera că este „ochiul interior”. Derulajul continuu al imaginilor în orizontul „roiului de galaxii Argus” este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
noastre, precum cel al Antichității, decât un simplu lingușitor al conștiințelor. Democrația „intermitentă” (la alegeri) se pretează excelent unui astfel de demers. Există în continuare acele produse demagogice ale inteligenței virusate care ascund cu greu amprenta mahalalei sub glodul unei pretinse erudiții. Nu rigoarea logică face, de cele mai multe ori, succesul unui discurs. Sofistul Antichității s-a machiat pentru contemporani și, respectând cerințele modei actuale, a devenit „tehnocratul competent”. Mesajul poetic și deopotrivă, cel publicitar, se insinuează într-o zonă a intimă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
noii legi. Tensiunea dintre medici și vechii ocupanți ai pozițiilor de autoritate la nivel local a devenit În timp tot mai evidentă, pe măsură ce Ministerul Sănătății a fost invadat de un număr uriaș de memorandumuri și scrisori de protest, care denunțau pretinse acțiuni arbitrare și dure ale medicilor igieniști față de proprietarii spațiilor industriale sau comerciale 32. În 1933, de exemplu, 1 300 de decizii comune ale Comisiei de Igienă Industrială Împreună cu Ministerul Sănătății s-au bazat pe rapoartele conținute În plângeri și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi din alt punct de vedere. Dată fiind natura colectivă a intereselor aflate în joc, intervenția puterilor publice tinde să devină mai puternică în cazul instituțiilor. Așadar, managerii lor se află efectiv „sub presiune”, dar pentru alte motive decât o pretinsă identitate de interese cu masa populației. Vedem astfel cum reapare o linie de tensiune între elitele politice și cele economice. Teoriile manageriale și marxismul Cea mai mare parte a teoreticienilor marxiști au respins teza „revoluției manageriale” și au rămas fideli
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au fost adoptate trei abordări diferite: abordarea pozițională, cea reputațională și cea decizională (ibidem, p. 15 passim). Abordarea pozițională este cea mai lesne practicabilă, dar și cea care ridică cele mai multe obiecții din cauza ideii preconcepute de a nu utiliza decât date pretins obiective, după cum am specificat în secțiunea „Elitele poziției”. Această abordare este fondată pe ipoteza că pozițiile atinse în structurile formale ale diverselor organizații și instituții furnizează o bună aproximare a puterii deținute de persoanele care le ocupă. O astfel de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ce se dovedește independentă de justificări de ordin ideologic sau doctrinal avansate de cei interesați. Așa se explică paradoxul „legii de bronz a oligarhiei”. Organizații menite unui proiect sociopolitic egalitar devin din ce în ce mai inegalitare în funcționarea lor internă, nu în virtutea unei pretinse „naturi umane” de care ar trebui să ne debarasăm, ci în virtutea unor imperative organizaționale și a unor efecte de structură imposibil de neutralizat: creștere, diferențiere și ierarhizare. Mesajul sociologiei pare, în această privință, foarte pesimist, sugerând în fond, concepția arhicunoscută
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
copaci ca și noaptea de dragoste a doi amanți. Nici căderea frunzelor nici desfătările îndrăgostiților nu țin de morală, de greșeală, de păcat, de bine sau de rău. Primele se supun legii căderii corpurilor, ceilalți - logicii cărnii. Nici Clara, sfânta pretins inspirată de Sfântul Duh, nici Bentivenga, partizan al gândirii libere nu au ales să fie ceea ce sunt ori să facă ceea ce fac. Nici vinovați, nici victime, ei evoluează dincolo de bine și de rău... Ceea ce se întâmplă este supus voinței lui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu creștinismul: mai mult, ele au fost făcute în numele lui, pentru o purificare a funcționării sale și pentru o ameliorare a magisteriului său. Eugeniu al IV-lea greșise, Nicolae al V-lea nu se înșeală. Atacând principiul și fundamentele acestei pretinse donații aflate la originea puterii temporale a religiei creștine, Lorenzo Valla agresează un papă care poartă războaie, seamănă discordia între principi, se îmbogățește pe spinarea săracilor. Opera lui pare nu atât nelegiuită cât pioasă: el vrea să-i redea Bisericii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Dumnezeu ține de impenetrabil: nu-i câtuși de puțin obiect al științei ci unul al credinței. Kant nu va susține altceva... Credința e de-ajuns. Umilința creștină trebuie să înlocuiască pretenția filosofiei de a rezolva aceste enigme. Pentru că adesea, pretinșii amatori de înțelepciune se lasă duși de orgoliu; ei cred că este posibil să se știe, dar se înșeală. Rațiunea își măsoară limitele. A surprinde natura raportului dintre voința lui Dumnezeu și activitatea oamenilor, dintre puterea divină și liberul arbitru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Noul Testament ale lui Valla, un manuscris pe care-l descoperise în biblioteca mănăstirii norbertiene din Parc, lângă Louvain. Apoi el redactează cele două parafraze ale Eleganțelor limbii latine ale aceluiași. Pasiunea pentru latină, necesitatea de a lucra asupra surselor textelor pretins revelate, de a le citi ca filolog, deci ca istoric, Erasmus le are de la maestrul său italian, căruia îi va face foarte de timpuriu elogiul în corespondența sa. Iar atunci când scrie Eseu asupra liberului arbitru î1524), influența lui Lorenzo Valla
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]