3,419 matches
-
claritate și previzibilitate, materializată într-o practică neunitară generalizată. ... 154. Rezultă, așadar, că prin statuările făcute asupra conformității dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), referitor la principiul clarității, preciziei și previzibilității legii, și ale art. 23 alin. (12), care consacră principiul legalității incriminării și a pedepsei, Curtea Constituțională a aplicat un standard național de protecție a drepturilor fundamentale, care respectă art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
Deciziei nr. 297/2018) în care ar exista riscul ca prin combinarea dispozițiilor substanțiale din legi succesive să se ajungă la o lex tertia și, astfel, la încălcarea principiului legalității incriminării și al pedepsei; ... – jurisprudența constituțională care a sancționat lipsa de previzibilitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, referitoare la întreruperea termenelor de prescripție a răspunderii penale, este pe deplin compatibilă și respectă jurisprudența Curții Europene stabilită în interpretarea art. 7 paragraful 1 din CEDO, inclusiv sub aspectul includerii
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
faptelor consecințele la care s-ar expune. Aplicarea legii, în această manieră, persoanelor acuzate de infracțiuni de fraudă împotriva intereselor Uniunii Europene ar reprezenta un caz clar de încălcare a principiului legalității incriminării și pedepsei în toate componentele sale - accesibilitate, previzibilitate, precizie, neretroactivitate. ... 174. Absența criteriilor legale de stabilire a conținutului conceptelor de mai sus nu doar că va conduce la o evaluare imprecisă, vulnerabilă, în fiecare caz concret în parte, dar este o împrejurare de natură a da naștere la
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
omului, este de natură a încălca principiul legalității incriminării și pedepsei, așa cum este garantat de art. 7 din Convenție. ... 177. În acest context, ținând seama și de principiul preeminenței dreptului căruia îi sunt atașate, în principal, noțiunile de accesibilitate, previzibilitate și precizie a legii, și de absența unor criterii sau metodologii care să permită a se decela un sens predictibil juridic apt să contureze conceptul însuși de risc sistemic de impunitate existent într-un număr semnificativ sau mare de cauze
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
17 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a reținut că „lăsarea neaplicată a unor dispoziții din dreptul intern care se circumscriu standardului de protecție referitor la previzibilitatea legii penale nu este compatibilă cu articolul 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Standardul național de protecție a drepturilor fundamentale, mitior lex (corolar al neretroactivității/ultraactivității legii penale mai severe), inclusiv în materia prescripției
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
o infracțiune îndreptată împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau o altă infracțiune de drept comun, orice altă interpretare fiind de natură să aducă atingere art. 7 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, pentru lipsa de precizie și previzibilitate a legii“. ... 178. Astfel, având în vedere considerentele de mai sus, trebuie admis că față de succesiunea de legi penale în timp (1 februarie 2014-24 iunie 2018; 25 iunie 2018-29 mai 2022, respectiv legea penală în vigoare începând cu data
DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292074]
-
a reclamantului, prin includerea sporurilor de care acesta a beneficiat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu prevede expressis verbis dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării intră și drepturile speciale de care au beneficiat magistrații militari
DECIZIA nr. 410 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294254]
-
drepturi salariale ca urmare a unei concedieri nelegale, atunci s-ar ajunge la situația absurdă în care acestea suportă o sarcină excesivă și disproporționată pentru echilibrarea situației economice a statului. Astfel, textul criticat încalcă și dispozițiile constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii, egalitatea în drepturi și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 11. În concluzie, art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 poate fi constituțional doar în măsura în care nu vizează plata drepturilor salariale ca
DECIZIA nr. 404 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294269]
-
I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea
DECIZIA nr. 406 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294198]
-
un drept de monopol în favoarea Institutului Național de CercetareDezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ (INCDS „Marin Drăcea“) cu privire la realizarea lucrărilor de amenajamente silvice asupra fondului forestier proprietate publică a statului. Normele legale atacate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, deoarece activitatea de amenajare a pădurilor a fost redefinită (la pct. 3 din anexa nr. 1 la Legea nr. 46/2008), fiind inclusă în mod artificial în sfera activităților de dezvoltare tehnologică, soluție legislativă inexistentă în trecut. ... 5. Se mai arată
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
Pădurilor - Romsilva în litigiu, precum și al înscrisului depus la dosar de INCDS „Marin Drăcea“. ... 21. Această observație trebuie corelată cu pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituție, susținută de autoarea excepției din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a textelor legale criticate, întrucât redefinirea amenajării pădurilor, la pct. 3 din anexa nr. 1 la Codul silvic, ca activitate de dezvoltare tehnologică a fost operată în mod artificial, contrar realității și în mod nejustificat. ... 22. Prin urmare, pentru a
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
a legii. Pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, legislația trebuie să respecte anumite exigențe de calitate, și anume: claritate (respectiv caracterul neechivoc al obiectului reglementării, exactitatea soluției legislative alese, exprimate într-un limbaj concis, sobru, clar și precis), previzibilitate (care privește scopul și consecințele nerespectării normelor prescrise) și accesibilitate (reglementarea să fie adusă la cunoștința publicului). Un text normativ trebuie, prin urmare, să fie redactat suficient de clar și precis pentru a permite destinatarilor săi să își adapteze conduita
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
a desfășurat în lipsa unui temei legal, împrejurare ce determină încălcarea principiului legalității, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 47. Așadar, dispozițiile legale criticate în prezenta cauză nu sunt suficient de clare încât să asigure semnificația și previzibilitatea prescripțiilor/soluțiilor normative din perspectiva interpretării și aplicării lor de către destinatarii legii. Or, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
Constituție. ... 47. Așadar, dispozițiile legale criticate în prezenta cauză nu sunt suficient de clare încât să asigure semnificația și previzibilitatea prescripțiilor/soluțiilor normative din perspectiva interpretării și aplicării lor de către destinatarii legii. Or, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În consecință, textele de
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind legalitatea, în componenta referitoare la calitatea legii. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, a statuat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, sau Decizia nr. 271 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
2012, sau Decizia nr. 271 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 920 din 20 septembrie 2022, paragrafele 17 și 18). ... 13. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în evaluarea noțiunii de previzibilitate trebuie avută în vedere și întinderea acesteia, care depinde, într-o mare măsură, de caracterul necondiționat și suficient de precis al normei, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
săi (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunțată în Cauza C-91/92, Paola Faccini Dori împotriva Recreb SRL, paragrafele 14, 17 și 18). ... 14. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
Europeană a Drepturilor Omului a reținut că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
zona drumului și perdelele de protecție, mai puțin zonele de protecție. “ ... 17. În consecință, Curtea constată că nu poate fi reținută critica formulată de autoarea excepției prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva preciziei și previzibilității, ca exigențe calitative pe care trebuie să le întrunească prevederile legale, întrucât destinatarul legii are posibilitatea de a avea reprezentarea conținutului normativ al acesteia și, implicit, a consecințelor nerespectării prescripțiilor sale referitoare la utilizarea căilor de acces, a refugiilor auto
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei) s-a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Or, prin parcurgerea și
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
într-un limbaj concis, sobru, clar și precis exclude orice echivoc, gruparea ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării, fac ca prevederile normative să corespundă tuturor exigențelor de claritate și previzibilitate statuate în jurisprudența Curții Constituționale. Concluzionând, se arată că autorii obiecției nu motivează modalitatea în care este încălcat textul constituțional invocat, iar, în lipsa motivării, Curtea Constituțională nu se poate substitui acestora pentru a complini o cerință imperativă ce ține
DECIZIA nr. 154 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298113]
-
stomatolog de către o persoană care nu are această calitate, (ii) pentru fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog sau (iii) în ambele situații. Din redactarea textelor criticate rezultă în mod evident că norma este lipsită de previzibilitate prin generalizarea unor termeni cărora legislația în materie le acordă un înțeles exact, propriu, nesusceptibil de interpretări (având în vedere și domeniul reglementat). Relativizarea sensului juridic al termenilor folosiți determină apariția unor noțiuni improprii care nu se mai integrează în
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
previzibilitate. Detaliind cele trei exigențe, instanța de contencios constituțional a precizat că „cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează“ (a se vedea deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010 și nr. 183 din 2 aprilie 2014). Ca atare, respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
a fiecărei subdiviziuni, a fiecărei etape a procesului penal (deciziile Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 și nr. 390 din 2 iulie 2014). În consecință, autorul excepției apreciază că textele criticate nu îndeplinesc standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, încălcând principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală, și, prin urmare, și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevăd obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 8. În
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]