2,529 matches
-
unei divinări propriu-zise. Invocând Introducerea la Cartea Profetului Isaia din Biblie 10, Ilie Bădescu găsește câteva accepțiuni ale termenului profet. Dacă în înțelegerea curentă profetul este o "persoană care reprezintă voința lui Dumnezeu și este înzestrată cu puterea de a prezice viitorul"11, în Vechiul Testament "funcția prevestitoare a profetului nu este însușirea de prim plan a acestuia. În esență, profetul este conștiința lucidă și respectabilă a poporului său în momente de criză religioasă și morală"12. Unele reprezentări ale acestui personaj
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană română 61, inventariază o multitudine de credințe și superstiții în centrul cărora se situează manifestările unor păsări care au puterea de a prezice anumite evenimente. Când cântă găina ca cocoșul nu-i a bine; s-o măsori din fundul casei până la prag, iar de vine capul, îi tai capul"62. Există și alte exemple de păsări care, în satul tradițional, au legătură cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
despre vrăjitorie în ținutul breton, Dominique Camus 216 face în mod inevitabil referiri și la practicile divinatorii. Și aici există aceeași reprezentare: "Vedeți dumneavoastră, un lucru este sigur, anume că noi nu suntem ca ceilalți (vrăjitori). Noi nu putem să prezicem decât ceea ce vedem"217. Această categorie socio-profesională a specialiștilor în divinație se caracterizează prin faptul că este destul de difuză, greu de reperat și dominată în majoritate de femei. În interviurile realizate, o sută douăzeci la număr, am avut ocazia să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și superioare, care au avut acces la o literatură de specialitate. Au citit sau auzit despre fenomenele paranormale. Pe de altă parte, informațiile de care au beneficiat îi ajută să argumenteze cât de cât științific gestul de a ghici și prezice. Acest gen de persoane au o reprezentare și o raportare diferită la actul divinatoriu. Peste 50% din numărul celor intervievați erau persoane singure: văduve, necăsătorite sau divorțate. Se poate spune că există o înclinație mai mare spre practicile divinatorii a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
informații despre subiectul său: vârstă, situație socio-profesională, locul de proveniență, natura problemelor care-l preocupă. De altfel, informațiile obținute acum chiar dacă sunt fragmentare și incomplete sunt extrem de prețioase pentru cel ce va încerca mai târziu să deslușească semnele care pot prezice destinul. Sunt cazuri când prezicătorul are timp suficient ca să povestească din experiența sa. Trebuie spus că, atunci când este vorba de unele practici mai laborioase, se întâlnesc și o serie de gesturi și formule care fac parte din registrul magico-religios. De
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o formă primară (una magico-religioasă) a cunoașterii livrești de mai târziu. Diverse spații culturale precum China, Mesopotamia sau spațiul celtic au cunoscut forme specifice de divinație mijlocite prin scris. În China, de exemplu, "divinația nu are numai ambiția de a prezice viitorul, ci pretinde să decripteze Universul ca și cum s-ar folosi de un text unde s-ar găsi înscrisă ordinea întregii lumi, pe o tăbliță pe care zeul ar fi trasat destinele"284. Autorii găsesc suficiente argumente care să susțină ideea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și al cărții este însoțită de o critică vehementă la adresa celor care "pângăresc" cuvântul lui Dumnezeu. O variantă a acestei practici este cea în care obiectele folosite sunt sita și foarfecele. Procedeul este aproape identic: în funcție de rotirea sitei se poate prezice un fapt ca fiind pozitiv sau negativ. Elena Niculiță-Voronca descrie și comentează întreg ritualul într-un text (Femeia care învârte ciurul) publicat în Budapesta. 312 Romulus Tudoran, "Poezii populare într-un manuscris ardelean din 1831" apud Alexandru Ofrim, op. cit., p.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt "administrați" la diferență de cel puțin 50 m/sec, astfel încât al doilea răspuns să poată fi bine generat. Separarea dintre stimuli este numită interval inter-stimul (IIS). Mai departe, sosirea semnalelor este de obicei întâmplătoare, astfel încât subiectul să nu poată prezice apariția stimulului (fie S1, fie S2) într-o ordine anume. Așadar, ambii stimuli trebuie să pătrundă în sistemul de procesare a informațiilor și să fie procesat separat. Notă: Din „Rolul atenției asupra Perioadei refractare psihologice“ de R. Davis 1959. Jurnalul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
-și prezinte marfa cu sinceritate". Ceea ce el a numit "afirmații false cu privire la anumite mărfuri" în comerțul en detail, a considerat ca fiind relicve istorice, rămase dintr-o perioadă mai îndepărtată și rudimentară, cînd minciunile erau admisibile și profitabile. El a prezis: O dată ce îndemînarea comercianților mici și mijlocii va atinge aceeași perfecțiune, exagerările și falsitatea reclamelor pentru care în ziua de azi autorul nu prea este tras la răspundere, vor fi condamnate etic în același mod în care sînt dezaprobate acum minciunile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și liberalismul, nu sunt privilegiate în raport cu mai modestul ecologism internațional, de pildă. Realismul, considerat multă vreme drept paradigma hegemonică (aceasta mai ales în timpul Războiului Rece), a fost din ce în ce mai contestat începând cu anii 90 din cauza incapacității sale de a explica și prezice fenomene internaționale. Dacă într-o primă etapă, principalul adversar al realismului fusese liberalismul, către zilele noastre, cele două paradigme au reușit o apropiere a pozițiilor lor: "sinteza neo-neo", în termenii lui Waever 3. Ambele au început să fie contestate puternic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru a demonstra presupuneri ingenioase privind modelele generale ale relațiilor internaționale. În consecință, disciplina rămăsese în mod semnificativ în urma economiei, care utiliza o metodologie sofisticată preluată din științele naturale pentru a testa ipoteze, pentru a identifica legi generale și a prezice comportamentul uman. Susținătorii abordării științifice au încercat să construiască o nouă teorie a politicii internaționale, unii pentru o mai bună explicare și niveluri mai înalte de acuratețe, alții cu convingerea că știința deținea cheia înțelegerii modului de a transforma în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de propunerea unui argument puternic cu privire la ce puteau spera în mod rezonabil să obțină statele în lumea competitivă a politicii internaționale. Smith (1996:113) susține că toate teoriile fac acest lucru fie intenționat, fie neintenționat: ele "nu doar explică sau prezic, ci ne spun ce posibilități există privind acțiunea și intervenția umană; ele nu ne definesc doar posibilitățile explicative, ci și orizonturile etice și practice". Smith pune sub semnul întrebării ceea ce el consideră a fi falsa presupunere că "teoria" este în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt proiectate să facă, și cum diferă una de alta. Următoarele descrieri ale teoriei surprind unele din variatele lor scopuri: * Teoriile explică legile politicii internaționale sau tiparele recurente ale comportamentului național (Waltz 1979). Teoriile încearcă fie să explice și să prezică modul de comportare, fie să înțeleagă lumea din mintea actorilor (Hollis și Smith 1990). * Teoriile sunt tradiții de speculație despre relațiile între state care se axează pe lupta pentru putere, natura societății internaționale și posibilitatea (fezabilitatea) unei comunități mondiale (Wight
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să așteptăm prea mult de la o teorie empirică. Nicio teorie nu identifică, explică sau înțelege toate structurile cheie și dinamica relațiilor internaționale. Istoricii internaționali precum Gaddis (1992-3) au subliniat că niciuna din tradițiile importante ale teoriei relațiilor internaționale nu a prezis colapsul Uniunii Sovietice și consecințele sale imediate pentru Europa și pentru restul lumii. Dar mulți teoreticieni nu cred că scopul lor este predicția, sau nu acceptă că teoriile ar trebui evaluate în funcție de cât de bine pot prezice evenimentele. Deci, o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale nu a prezis colapsul Uniunii Sovietice și consecințele sale imediate pentru Europa și pentru restul lumii. Dar mulți teoreticieni nu cred că scopul lor este predicția, sau nu acceptă că teoriile ar trebui evaluate în funcție de cât de bine pot prezice evenimentele. Deci, o evaluare a diferitelor teorii nu poate începe comparând realizările lor în explicarea realității politice internaționale. Ceea ce am încercat să arătăm în această introducere, iar celelalte capitole o demonstrează, este că unele din cele mai interesante dezbateri se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost implicați într-o controversă asupra celor mai adecvate forme de acțiune politică într-un domeniu unde lupta pentru putere și securitate este predominantă. Merită de asemenea să reamintim poziția lui Steve Smith, conform căreia "teoriile nu doar explică sau prezic, ele ne spun ce posibilități există pentru acțiunea și intervenția umană; ele nu ne definesc doar posibilitățile explicative, ci și orizonturile etice și practice" (vezi p. 16). Analistul oricăreia din dimensiunile politicii internaționale poate să nu fie preocupat de posibilitățile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
antropologia comparativă. Hobbes, în această lectură, identifică o logică a interacțiunii, un model ideal-tipic de presiuni și tendințe. Când actori egali interacționează în anarhie, mânați de competiție, neîncredere și dorință de glorie, un conflict caracterizat de violență generalizată poate fi prezis. Teoria necesită o simplificare radicală. Precum o caricatură reușită care selectează, exagerează și distorsionează cu bună știință pentru a capta trăsăturile definitorii ale subiectului, o teorie bună simplifică semnificativ și în mod intenționat pentru a evidenția forțele care controlează în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în viața reală. Dacă o "teorie bună", în sensul unei logici riguroase a interacțiunii, este o teorie "bună de aplicat" în orice caz particular depinde nu de teorie, ci de faptele concrete, contingente. Dacă nu se ajunge la un rezultat prezis pe cale teoretică deoarece asumpțiile teoriei nu au fost în totalitate satisfăcute în situația în cauză, o asemnea "eroare" trebuie atribuită în întregime analistului. Dacă asumpțiile importante sunt satisfăcute, dar rezultatul prezis nu are loc, eroarea trebuie atribuită teoriei. Cea mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afară poate de altruism" (McIntire 179:73). Chiar și Waltz, în ciuda faptului că susține în mod repetat contrariul, o admite. "Din punct de vedere structural, putem să descriem și să înțelegem presiunile la care sunt supuse statele. Nu putem însă prezice cum vor reacționa ele la presiuni fără o cunoaștere a alcătuirii lor interne" (1979:71). Ignorarea tuturor atributelor statelor (în afara capacităților) nu lasă teoriei nicio putere predictivă sau explicativă. Astfel că, în practică, Waltz, ca și alți realiști, se bazează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
elaborarea unor predicții mai precise. Interesele comune facilitează cooperarea deși, desigur, anarhia și avantajele relative conlucrează întotdeauna împotriva acesteia. Dimpotrivă, interesele divergente pot împiedica sau preveni echilibrarea împotriva unui inamic comun. Realismul structural al lui Waltz ne îngăduie doar să prezicem că alianțele se vor forma. Luarea în considerare a coalizării, a intereselor și a altor variabile de proces ne îngăduie să prezicem care anume alianțe sunt probabile pe viitor și care nu. Dacă, după spusele lui Waltz, structurile sistemului nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pot împiedica sau preveni echilibrarea împotriva unui inamic comun. Realismul structural al lui Waltz ne îngăduie doar să prezicem că alianțele se vor forma. Luarea în considerare a coalizării, a intereselor și a altor variabile de proces ne îngăduie să prezicem care anume alianțe sunt probabile pe viitor și care nu. Dacă, după spusele lui Waltz, structurile sistemului nu fac altceva decât să dea formă și să impulsioneze, variabilele de proces dau un impuls mai hotărât" (Snyder 1997:32). Costul este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
provocări, constructiviștii au văzut-o ca pe o oportunitate de a demonstra puterea euristică a perspectivelor non-raționaliste (Walker 1989). În al doilea rând, sfârșitul Războiului Rece a subminat pretențiile explicative ale neorealiștilor și neoliberalilor, deoarece niciunul dintre ei nu a prezis și nici nu a putut înțelege în mod adecvat transformările sistemice ce dădeau o nouă formă ordinii globale. De asemenea, a subminat asumpția teoreticienilor critici potrivit căreia teoria determină practica în orice mod direct sau restrâns, pe măsură ce politica globală manifesta
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
același timp capacitatea de absorbție a mediului, capacitatea de a asimila deșeurile producției industriale (Dobson 1990: 15; Meadows et al., 1972). Argumentele folosite de Meadows și colaboratorii săi se bazează pe simulări pe calculator ale traiectoriei societăților industriale. Ei au prezis că în ritmul actual al creșterii populației, multe materii prime vor fi epuizate rapid, poluarea va depăși repede capacitatea de absorbție a mediului, iar societățile umane se vor "prăbuși" cândva înainte de anul 2100. Detaliile previziunilor lor au fost destul de ușor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în linie dreaptă, ci pe traiectorii curbilinii, în jurul stelelor - un efect pentru observarea căruia, în 1919, astronomul britanic Sir Arthur Eddington a plecat într-o expediție. Eddington a măsurat poziția unei stele în timpul unei eclipse solare și a zărit curbura prezisă de Einstein (Figura 51). Ecuațiile lui Einstein au mai prezis și altceva, mult mai sinistru: gaura neagră, o stea atât de densă încât nimic nu-i poate scăpa din prinsoare - nici măcar lumina. La început, o gaură neagră este, aidoma celorlalte
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
efect pentru observarea căruia, în 1919, astronomul britanic Sir Arthur Eddington a plecat într-o expediție. Eddington a măsurat poziția unei stele în timpul unei eclipse solare și a zărit curbura prezisă de Einstein (Figura 51). Ecuațiile lui Einstein au mai prezis și altceva, mult mai sinistru: gaura neagră, o stea atât de densă încât nimic nu-i poate scăpa din prinsoare - nici măcar lumina. La început, o gaură neagră este, aidoma celorlalte stele, ca un imens glob de gaz fierbinte - compus în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]