5,997 matches
-
lui. Dar acele clipe trecură mai departe pentru că lupii întârziară să se repeadă spre el. Ori zăpada, ori altceva misterios le-a înmuiat alergătura că nu mai reușeau să coboare pantele dealurilor. Iar lui Tudorel nici că-i păsa de primejdie. Când a ajuns în vale, a început să hăulească ( să sperie dealurile - zicea el) : ahoo, ahoo! Copii și frați, stați puțin și nu mânați! Ca niciodată, dealurile, cu toți copacii și tufișurile de pe ele îi amplificară hăulitura, transformând-o într-
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
-l vezi ca prin sticlă. Iar la scoică să-i spui: „Râu, râușor, vino-n ajutor!” Și eu, cu toți frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
-l vezi ca prin sticlă. Iar la scoică să-i spui: „Râu, râușor, vino-n ajutor!” Și eu, cu toți frații mei, și vântul nostru te vom ajuta. - Mulțumesc, râușor, pentru daruri! Nu știu dacă le voi folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
întreprinde prea puțin pentru a opri expansiunea Statului Islamic și mai nimic în apărarea creștinilor. Din cele două focare de nesiguranță internațională majoră, Islamul radical și Secularismul apusean fără Dumnezeu, Rusia lui Putin vede în Occidentul laic cea mai mare primejdie. * * * Cele câteva constatări de mai sus - sine ira et studio - au generat trei comentarii remarcabile, care vorbesc fără menajamente de conflictul dintre civilizația maritimă anglo-mozaică, care după două războaie mondiale și unul rece în care au învins, domină azi lumea
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
care a creat condiții ca „democratic, prin vot" să vină la putere fanatici islamiști. VI) „Din cele două focare de nesiguranță internațională majoră, Islamul radical și Secularismul apusean fără Dumnezeu, Rusia lui Putin vede în Occidentul laic cea mai mare primejdie." Parcă până nu demult afirmai că opoziția este între ortodoxia „reacționară" și catolicismul luminat care stă la baza „acquis-ului comunitar" și că singura soluție este recunoașterea supremației „Romei"! Acum occidentul a devenit brusc „secular". Nu, pericolul este în expansionismul occidental
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
scăldat privirile în lacrima izvoarelor lui. El singur, Sfântul Ioan Gură de Aur, el singur a cunoscut toate înălțimile muntelui, toate adâncimile lui, toate tainele lui. A cunoscut toate frumusețile lui, dar i-a văzut și prăpăstiile și strâmtorile și primejdiile. Din pricina asta, el singur a putut scrie, a putut să ne lase ghidul acestui munte frumos, grandios și măreț. De acolo de sus, de la acea înălțime amețitoare a muntelui, a scris povățuitorul, îndrumătorul acesta minunat: „Despre Preoție”, care a ajutat
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
lui. Ne arată toate potecile care duc sus; ne îndreaptă privirile, în drumul spre înălțime, spre toate frumusețile lui. Și are muntele acesta al preoției frumuseți chiar la poalele lui! Ne arată frumusețile, dar ne atrage luarea aminte și asupra primejdiilor. Poteca urcă, dar e alunecoasă! Trebuie să înfigem bine piciorul în pământ; să ne uităm și în dreapta și în stânga. În dreapta, să nu cădem în prăpastie; în stânga, să nu ne vină cumva de sus o piatră sau o stâncă desprinsă din
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
fi tu mai mare și mai înalt decât alții, mai strălucit și mai mărit, când te vei înjosi pe tine însuți, când nu vei umbla după rangul cel dintâi, când vei răbda de bună voie umilința, jertfirea de sine și primejdia, când tu te vei sârgui a fi sluga tuturor, gata a face și a suferi toate pentru aceasta. Să cumpănim acestea, iubiților, și cu toată râvna să ne sârguim la smerenie. De am fi tratați de alții cu semeție, de
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
precum Polul Nord de Polul Sud (Flori dezamorsate). Ca un alt Ulise purtat de dorul familiei și al Itacăi natale, poeta își simte sufletul plin de „răni deschise” și, plutind pe nava săltând pe valurile zbuciumate ale mării de ale cărei primejdii se ferește, lăsându-se legată, ca eroul grec, cu „otgoane groase” de „catargul cel înalt”, își astupă urechile, pentru a nu se lăsa ademenită de sunetele aducătoare de moarte ale unor sirene, poartă în inima sa imaginea iubirii de odinioară
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
îndepărtat precum Polul Nord de Polul Sud (Flori). Ca un alt Ulise purtat de dorul familiei și al Itacăi natale, poeta își simte sufletul plin de „răni deschise” și, plutind pe nava săltând pe valurile zbuciumate ale mării de ale cărei primejdii se ferește lăsându-se legată, ca eroul grec, cu „otgoane groase” de „catargul cel înalt” și își astupă urechile pentru a nu se lăsa ademenită de sunetele aducătoare de moarte ale unor sirene, poartă în inima sa imaginea iubirii de
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
soție, să-mi alini tot dorul? La nunta lor a-ntinerit pădurea Regatul tot s-a bucurat nespus Cu mic cu mare au trăit minunea Nici soarele pe cer n-a mai apus. Măritul cerb îsi ocrotea cerboaica Ferind-o de primejdii neîncetat Ea surâdea precum pe câmp drăgaica Cinstindu-l ca pe cel mai blănd bărbat. Nedespărțiți prin lunci și prin poiene Blânzi cu supușii și măreți la sfat Feriți au fost tot timpul de blesteme Trăiau frumos și binecuvântat. Când
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
lui Dumnezeu. Dragostea creștină înseamnă jertfă! Nu înseamnă doar plăcere, satisfacție de moment- acestea se obțin și prin dragoste trupească. Dragostea înseamnă dăruire, și are acel ”ceva” care se declanșează de pildă în stările extreme când cineva drag este în primejdie și nu mai ții cont de instinctul de supraviețuire și te avânți să-l aperi, să-l salvezi pe celălalt. Este forța care te face să nu-ți fie teamă, să răzbești de unul singur dacă este cazul! Instinctul de
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
excitarea populară, care are loc întotdeauna, la sărbătoarea Paștilor lor. Orașul era arhiplin de o populație turbulentă care dorea moartea Nazarineanului. Spionii mei mi-au raportat că Arhiereii și Fariseii întrebuințează tezaurul templului ca să mituiască în acest scop pe popor. Primejdia creștea pe fiecare oră. Am scris atunci la Prefectul Siriei să-mi trimită imediat o sută de soldați de infanterie și tot atâția de cavalerie, dar el a refuzat să-mi trimită. M-am văzut atunci rămas singur, numai cu
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
ți se vede că ai străbătut cale lungă, fața ți-e arsă de ploi și de vânt, de ce rătăcești prin pustiu?” Ghilgameș îi răspunde îndurerat:: „...e pentru că prietenul meu la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, Enkidu, la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, a urmat neînduplecata soartă a oamenilor. Zi și noapte l-am plâns; nădăjduind că strigătele mele l-ar fi putut trezi, n-am îngăduit să fie îngropat
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ploi și de vânt, de ce rătăcești prin pustiu?” Ghilgameș îi răspunde îndurerat:: „...e pentru că prietenul meu la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, Enkidu, la care atâta țineam, cu care am trecut împreună prin toate primejdiile, a urmat neînduplecata soartă a oamenilor. Zi și noapte l-am plâns; nădăjduind că strigătele mele l-ar fi putut trezi, n-am îngăduit să fie îngropat, șapte zile și șapte nopți, până ce l-au năpădit viermii. De când m-a
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
marcați pentru totdeauna. Tot atunci, tânărul Maor Gruber îl întâlnește în ghetou pe ofițerul SS care-i va marca definitiv existența până în ultima clipă a vieții sale. De câte ori îl vedea, simțurile lui intrau în alertă și-i semnalau o iminentă primejdie. Oamenii ghetourilor din Varșovia au trăit pe propria piele, încă de pe pământ, purgatoriul și infernul. Scena terifiantă a executării celor doi tineri nevinovați, Ahava și Jean de către naziști îl distruge sufletește pe tânărul de 17 ani, Maor Gruber pentru că se
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iar am uitat de mine și-am stins în ramuri luna, Iar îmi cuprinde ochiul dojana rătăcirii. În carne-mi simt păcatul și pare că-i totuna, De vine sau de pleacă primejdia iubirii. Mă strigă-n cruci uitate, amară amintire, Mă troienesc fuioare și nechezat de iarbă. Nu fuga ta absurdă respiră a uimire Ci viscolul din mine și clipa mea cea oarbă Înghesuită-n ore stă pânza unor gânduri Și lațul
AM STINS ÎN RAMURI LUNA… de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362583_a_363912]
-
citez începutul pe post de sfârșit: „La noi, când vine iarna, toți norii anului trecut se așază pe pământ și sunt zăpadă.” („La noi cînd vine iarna”, Mircea Diaconu, Ed. Ion Creangă, București, 1980). Așa să se-ntâmple și cu primejdiile care ne-au speriat anul acesta! Să se adune și apoi se topească precum neaua, spălându-se în Marea cea Mare și lăsând în urma lor cerul mai senin, ca să-l putem pătrunde cu privirea mai limpede, liberă de prejudecăți! Vino
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
propriul său ghețar, iar nopțile de singurătate le vor împrăștia zăpezi pe ploape! Avea oare putere să-l părăsească în această grație divină, atunci când sufletul său va rătăci pe alte orbite ale trăirii, și când iubirea lor va fi în primejdie?! Ea glumise, spunându-i odată că se apropiase de el să refacă mitica ființă androgină și să-și înșele singurătatea care amenința să pună stăpânire pe ea.În singurătate își transformase închipuirea în slavă, fiindcă o atinseseră îngerii în vis
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
Aceeași inscripție, dar cu un conținut mai larg, provine de la G. Dagron: Tu, Hristoase , ești Domnul lumii și Stăpânul. Ție Îți dăruiesc acest oraș ca să-Ți slujească. Să ai grijă de el și să-l ocrotești de orice fel de primejdie. (Gilbert Dagron, Naissance d'une capitale, Paris, 1919; /și în ed. greacă, Nașterea unei capitale, Atena, 2000, p. 44). Nu trebuie să evităm nici miturile consemnate în textele cronicilor și nici relatările mai noi, care prezintă Constantinopolul ca fiind sub
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Italia, el a fost trimis mult mai departe... Ovidiu a fost trimis la o depărtare de aproape 3.000 kilometri, într-unul din ținuturile cele mai aspre - în Sciția Mică numită atunci, Dobrogea de azi, într-un oraș plin de primejdii pentru el (Ar fi dorit Augustus), la Tomis. Poezia aceasta și istoria indică faptul că se împrietenise cu băștinșii geți ținuți la distanță totuși, fiind ‘’dușmănoșii...’’: Non hic librorum, pre quos inviter alarque, Copia: pro libris arcus et arma sonant
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
monologul, ca toate genurile artei teatrale are largi uși deschise creației care nu numai că e deplin suportabilă, dar este condiție. Monologul e o construcție artistică, iar talentul actorului Alexandru Lulescu e armătura. Lipsa de profunzime într-un rol e primejdie pentru orice actor. Întru această grijă, Alexandru Lulescu e preocupat să dea complexitate personajelor sale și să le înveșmânteze în hainele comicului cel mai edificat. Actorul Alexandru Lulescu produce pe scenă un umor de sinteză și de valoare, deopotrivă ca
ALEXANDRU LULESCU. ACTOR DE CUPLET ŞI DEOPOTRIVĂ DE MONOLOG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353519_a_354848]
-
tragedia națională era parodiată în genul comic, iar ochii de veghe se fixau din acest motiv, în primul rând pe actorii comici? Mai cu perdea, mai cu cenzură, cu șopârle, făceam de se rupeau sălile-n două! Ne puneau în primejdie aplauzele, ne feream când tovarășul era în vizită la Neptun, la mare, la stadion, ori în alte spații publice în care se asculta cu sfințenie tot ce debitam noi, convinși că aveam dreptul să ne manifestăm liberi... Doamne ce chin
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
Niciun popor nu-și permite să-și ia în bășcălie geniile, să încerce să schimbe istoria în numele așa zisei revizuiri. Revizuiri din prisma a ce? Eminescu însuși, cu vizionarismul și extraordinara forță de a pătrunde miezul lucrurilor, vorbea despre acele „primejdii dinlăuntru”, mult mai periculoase decât cele din afară. Această sete postdecembristă de a demola și a crea haos! De a trece peste atâtea și atâtea studii consecrate, priviri axiologice incontestabile, precum cea a lui Mircea Eliade, spre exemplu: „El ne-
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
Treceam Ca o părere și ca un cântec Cum trec turmele de meteoriți Căzând în marele haos. Lăsam urme fără culoare în urmă, Numai Bach îmi mângâia auzul Și-mi lumina noaptea Cu sunetele lui armonioase. Treceam. Mereu treceam Pe lângă primejdii, pe lângă minciuni, Treceam. Pe lângă tine. Ca o rană treceam. Și tu Tot ca o rană, privindu-mi sângele. Treceam. Și mă durea. Trăiam adesea cu nostalgia Primului început. Treceam. Cu anotimpuri lipsă. Și cu speranțe. Treceam. În alte zodii. O
TRECEAM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353044_a_354373]