9,297 matches
-
veni la Lugoj și la Timișoara, unde va ține câte o conferință”. Sărbătorirea Restaurației Aflat în capitala Iugoslaviei, Nicolae Titulescu făcea următorul anunț: „Am plăcerea de a vă anunța că, acceptând invitația Augustului meu Suveran, M.S. Regele Carol, A.S. Regală Principele Paul al Jugoslaviei și Excelența Sa, președintele Republicii cehoslovace, d. Dr. Eduard Beneș, se vor duce curând în România, în așa fel ca o întâlnire a celor trei șefi de stat ai Micii Înțelegeri, întovărășiți de miniștrii lor va avea loc
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
el îl va uimi pe craiul maghiar. Acesta îl va convinge să-l însoțească până la Oradea, cetate proaspăt cucerită de unguri, unde venețianul va mai ține o predică. La curtea regelui Ștefan I, Gerard va avea rolul de dascăl al principelui Emeric. Prin 1031, probabil la moartea învățăcelului său, venețianul va părăsi curtea regală pentru a se statornici, ca anahoret, în schitul Bákonybél, una din puținele abații benedictine de pe teritoriul Ungariei de astăzi, unde va rămâne vreme de șapte ani. Episcop
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
de la bugetul de stat l Bugetul M.S. va crește cu peste 20% în 2006, față de anul în curs, acesta ajungând la finele anului viitor, potrivit estimărilor, la o valoare de 5% din P.I.B. , a afirmat ministrul sănătății, Eugen Nicolaescu l Principele Radu al României este Cetățean de Onoare al municipiului Târgoviște. Prezent la manifestările prilejuite cu ocazia serbării Sfintei Marii, ocrotitoarea orașului, Principele Radu a participat la ședința de constituire a asociației Prietenii Curții Domnești, o inițiativă menită să protejeze patrimoniul
Agenda2005-38-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284210_a_285539]
-
anului viitor, potrivit estimărilor, la o valoare de 5% din P.I.B. , a afirmat ministrul sănătății, Eugen Nicolaescu l Principele Radu al României este Cetățean de Onoare al municipiului Târgoviște. Prezent la manifestările prilejuite cu ocazia serbării Sfintei Marii, ocrotitoarea orașului, Principele Radu a participat la ședința de constituire a asociației Prietenii Curții Domnești, o inițiativă menită să protejeze patrimoniul istoric, arhitectural și spiritual al Cetății de Scaun l În premieră în România, o instituție de învățământ din mediul rural va avea
Agenda2005-38-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284210_a_285539]
-
din țară, cu suprafața de „8 iughere”; sporturi practicate: „football, tenis, înnot, atletica, lupta, scrima, gimnastica”. Federația Societăților Sportive din Banat era membră a F.S.S. din România. Pe 11 octombrie 1925, erau în vizită la Timișoara regele Ferdinand, regina Maria, principele Carol și principesa Elisabeta. Carol a asistat la meciurile de fotbal de la arena „Banatul” R.G.M.T. - Banatul, Chinezul - C.A.T. , hazenă Jimbolia - cluburile muncitorești din Timișoara - „Toate societățile sportive din Timișoara în pitorescul lor costum au defilat înaintea familiei regale
Agenda2005-39-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284243_a_285572]
-
tot ei, cu priceperea ca o autoritate, recomandă vinul roșu pentru sănătate, apoi pentru fripturi, vânat și carne roșie, cele albe pentru pește și carne albă, ambele pentru brânzeturi. Au mai recomandat vinuri de Recaș pentru nunta principesei Margareta cu principele Radu. Tot de aici se beau vinuri în Casa regală a Marii Britanii și cu vin de Recaș s-a toastat la Bruxelles, cu ocazia semnării Tratatului de aderare a României la U.E. Tot gazdele mele sunt cele care nu ezită
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
la Cercul Militar, iar apoi se merge spre gară; trenul regal va pleca la ora 18,30. Vânătoare la Bruckenau Regele Ferdinand va reveni la Timișoara peste mai puțin de o lună, de această dată pentru a vâna, însoțit de Principele Carol, Principele Paul al Greciei, Costinescu, primarul Bucureștiului, atașații francez și englez. Duminică, 2 decembrie, la ora 7,30, în Gara Fabric, suita este întâmpinată de prefect și subprefect, iar vânătoarea a avut loc la Bencecul Român, iar a doua
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
Militar, iar apoi se merge spre gară; trenul regal va pleca la ora 18,30. Vânătoare la Bruckenau Regele Ferdinand va reveni la Timișoara peste mai puțin de o lună, de această dată pentru a vâna, însoțit de Principele Carol, Principele Paul al Greciei, Costinescu, primarul Bucureștiului, atașații francez și englez. Duminică, 2 decembrie, la ora 7,30, în Gara Fabric, suita este întâmpinată de prefect și subprefect, iar vânătoarea a avut loc la Bencecul Român, iar a doua zi la
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
în pădurea de la Bruckenau (Pișchia, n.n.) și în pădurea Casa Verde. Luni seara M. Sa s-a reîntors la București, cu trenul regal, care staționa pe timpul vânătoarei în gara Fabrică”. În același an vânase la Socodor, în pădurile contelui Wenkheim, Principele Carol, însoțit de Dinu Brătianu („767 epuri, 171 fasani, 3 pisici sălbatice, 3 vulpi”).
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
semnat de P. Șerbescu, face parte din seria celor publicate în ziua de 2 mai 1931 de „Vestul”. Despre „cel mai mare protector al sportului românesc” scria Traian Vuia: „Popularitatea M.S. Regelui câștigată și în mijlocul sportsmanilor pe vremea când era Principe moștenitor n-a dispărut nici din sufletul acestora, căci amintirile trecutului n-au fost încă uitate. Într-adevăr, cât de înălțător era pentru Principele moștenitor al României întregite, atitudinea manifestată cu ocazia concursurilor naționale de atletism, ce pe vremuri s-
Agenda2005-36-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284160_a_285489]
-
sportului românesc” scria Traian Vuia: „Popularitatea M.S. Regelui câștigată și în mijlocul sportsmanilor pe vremea când era Principe moștenitor n-a dispărut nici din sufletul acestora, căci amintirile trecutului n-au fost încă uitate. Într-adevăr, cât de înălțător era pentru Principele moștenitor al României întregite, atitudinea manifestată cu ocazia concursurilor naționale de atletism, ce pe vremuri s-au desfășurat în Timișoara în prezența Sa”; Carol II „nivela nisipul cu grebla”, „era extrem de atent asupra mijloacelor întrebuințate pentru realizarea probelor: prăjină, greutate
Agenda2005-36-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284160_a_285489]
-
românească a serbat împlinirea unui jumătate de veac dela trecerea la cele eterne a marelui arhiepiscop și mitropolit Andrei baron de Șaguna“; la parastasul și comemorarea organizate la Rășinari „au participat și M.M.L.L. Regele și Regina și A.A.L.L.R.R. principele moștenitor Carol și principesa moștenitore Elena și principele Nicolae, înalții prelați ai bisericii noastre, membrii guvernului, reprezentanții armatei și ai tuturor societăților instituțiunilor culturale și fruntașii vieții noastre publice“. Cel de-al doilea eveniment s-a petrecut în „16 (30
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
dela trecerea la cele eterne a marelui arhiepiscop și mitropolit Andrei baron de Șaguna“; la parastasul și comemorarea organizate la Rășinari „au participat și M.M.L.L. Regele și Regina și A.A.L.L.R.R. principele moștenitor Carol și principesa moștenitore Elena și principele Nicolae, înalții prelați ai bisericii noastre, membrii guvernului, reprezentanții armatei și ai tuturor societăților instituțiunilor culturale și fruntașii vieții noastre publice“. Cel de-al doilea eveniment s-a petrecut în „16 (30) Septemvrie“, când „s’a prăznuit în întreaga țară
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
fine, este pomenită „o sărbătoare a ortodoxiei, o afirmare a credinței noastre pe pământul frământat de suferințele noastre din trecut“ - „În Dumineca din 7 Octomvrie s’a pus piatra fundamentală la catedrala ortodoxă română din Cluj, în prezența A.S.R. principele moștenitor Carol, a înalților prelați ai bisericei noastre, a reprezentanților guvernului, a deputaților sinodali și delegaților celorlalte confesiuni și ai instituțiunilor culturale.“ Textele literare sunt povestea „Pajura“ (care începe astfel: „Știu o poveste mândră și frumoasă,/S’ascultați și dumneavoastră
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
pregătitoare se vor desfășura în limba engleză. Informații suplimentare se pot solicita la adresa de email sebastian. ciocan@ gmail. com. din presa vremii acum... 100 ani „Moștenitorul tronului din România, la Timișoara. Ieri seara, la ora șapte și 55 de minute, principele moștenitor Ferdinand a sosit cu trenul Orient Expres la Timișoara, unde a făcut o scurtă escală“. (Temesvarer Zeitung din 21 noiembrie 1905). 75 ani „Succesul unui artist timișorean. Tânărul artist ceramist Eugen Schlosser din Timișoara a participat la expoziția internațională
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
Dezbateri asupra situațiunei politice. 3. Propunerea de a se prezinta Dietei o adresă în articularea în lege a votului universal, egal, secret, fără restrângeri“. Tot în același ziar și la aceeași dată se consemnează că: „Regele Württembergului a decorat pe principele moștenitor al României, cu Marea Cruce a Ordinului Coroanei”. Ziarul „Universul”, nr. 281, din 14 octombrie 1934 scrie despre asasinatul de la Marsilia comis de teroriști croați asupra regelui Alexandru Karagheorghevici al Iugoslaviei, căruia i-a căzut victimă și ministrul de
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
fie decisă prin sentința Curiei regești din Budapesta. O nouă biserică, exclusiv românească, avea să fie zidită în 1925, pe terenul cedat parohiei de către Primărie, în aceeași Piață Avram Iancu. La solemnitatea punerii pietrei de temelie a bisericii ortodoxe române Principele Mihai, în 4 octombrie 1925, erau prezenți M.S. Regele Ferdinand și Regina Maria; sfințirea lăcașului se făcea însă abia 12 ani mai târziu, la 10 octombrie 1937. Administrația Telbisz Dacă până în 1910, în Mehala se putea vorbi de patru colonii
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
și Constantin Iercescu unul dintre aceștia? „Vremea va decide”, răspunde optimist biologul, care e hotărât să-și ducă marele război până la ca-păt. Popasuri filozofice în poezia biologului (din volumul „Oglinzile degeneratului solar”) „În această vacanță; / ciripesc câteva mitocănii / și ajung principe / în lumea susaiului, / și ajung staroste / dacă / lesbienele minții mele / știu să facă paradă. „Și sînt așa de lipit pământului / încît niciodată nu voi urca / la tribună, / la stele, / la grădinile suspendate”. să fiți voi primii din nimic / care-ați
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
temă religioasă, un moment de folclor bănățean realizat de elevii de la secția română a Liceului „B. Petrov Braca” din Vârșeț, Serbia, dans sportiv, meciuri de fotbal, baschet și volei. În program figurează și o întâlnire a elevilor de liceu cu principele Radu de Hohenzollern-Veringen, care și-a manifestat dorința de a onora manifestarea, în măsura în care programul i-o va permite, acesta urmând să vorbească despre „Rolul tinerilor și integrarea României în structurile europene”. Tot cu prilejul aniversării, directorul colegiului, prof. dr. Alexandru
Agenda2005-20-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283696_a_285025]
-
Al. Săndulescu Georgeta Filitti, istoric foarte avizat, eminentă editoare a discursurilor lui Mihail Kogălniceanu, în ediție critică ( 7 volume în decursul anilor), bună traducătoare a Memoriilor Principelui Nicolae Suțu și a scrierii autobiografice a lui Matila Ghyka, intitulată Curcubeie, semnând la început Georgeta Penelea și acum Georgeta Filitti, ne-a oferit recent și prima versiune românească a Amintirilor politice și diplomatice ale lui Ion Bălăceanu, după manuscrisul
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
a lui Kossuth, unul dintre conducătorii revoluției din Ungaria: "...trebuie rezolvată o problemă prioritară, aceea a raporturilor între naționalitățile română și maghiară, sortite să trăiască împreună". Propune ideea revenirii la titulatura de "Marele Principat al Transilvaniei", care să aibă drept principe pe regele maghiar, cu aceleași prerogative pe care le are împăratul Austriei în Ungaria. Kossuth pare să fie receptiv și răspunde: "Multă vreme am fost socotit un mâncător de români. Ei bine, domnule, eu, Kossuth, mă declar că mă raliez
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
însuși îi scrie lui Napoleon al III-lea, ne informează tot Bălăceanu, că "singurul mijloc de a restabili înțelegerea între partidele gata să se sfâșie între ele și să scape România de marasmul ce o amenință îl constituie aducerea unui principe străin ereditar. Domnitorul îl ruga să desemneze acest principe...". Ca dovadă că lucrurile stăteau așa, în momentul arestării, descris de Bălăceanu, Cuza avea "la îndemână două pistoale splendide cu patul de fildeș încrustat cu aur" și deși era în legitimă
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
informează tot Bălăceanu, că "singurul mijloc de a restabili înțelegerea între partidele gata să se sfâșie între ele și să scape România de marasmul ce o amenință îl constituie aducerea unui principe străin ereditar. Domnitorul îl ruga să desemneze acest principe...". Ca dovadă că lucrurile stăteau așa, în momentul arestării, descris de Bălăceanu, Cuza avea "la îndemână două pistoale splendide cu patul de fildeș încrustat cu aur" și deși era în legitimă apărare, n-a făcut uz de ele "împotriva celor
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
urma să-și dea și el asentimentul, întrucât prințul Carol era ofițer al armatei prusace; apoi între Paris și Düsseldorf, unde are destul de lungi conciliabule cu cei doi prinți Hohenzollern. Până la urmă, Carol e convins și acceptă să vină ca principe domnitor în România. Întâmplarea ( oare numai întâmplarea?) face ca în același timp să se afle la Paris și I. C. Brătianu, șeful partidului radical, al "roșilor", care nu se găsea în cele mai bune relații cu Bălăceanu. Era la curent cu
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
cu același enigmatic Brătianu, pe care Bălăceanu vrea cu orice preț să-l excludă din această afacere. "A fost deci ușor notează el pentru ziarele liberale ale lui Brătianu să creeze legenda că șeful partidului liberal l-a adus pe principele Carol în România". Dar nici nu fusese deloc străin de amintitele demersuri, cum o spune însuși memorialistul. Adevărul e că Brătianu avea un handicap. Cerând audiență împăratului francez, acesta îl refuză, întrucât omul politic român "fusese implicat în așa-numitul
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]