2,775 matches
-
om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează o filosofie a drepturilor omului despre care trebuie să ne Întrebăm dacă posedă omogenitatea pe care suntem, poate, tentați să i-o atribuim a priori. Franța și Statele Unite: legicentrism versus constituționalism? După acceptarea ideii de drepturi legate de umanitatea omului, era nevoie să i se ofere acestuia mijloacele de a-și păstra autonomia. Și, pe deasupra, să se convină că autonomia este acea trăsătură a naturii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau, conform expresiei lui Roger Bastide, „rase sociale”. Atunci când o societate se divizează sau se ierarhizează În categorii definite prin trăsături fizice, se ajunge la segregare și la rasism. În general, societatea se ierarhizează și statutul indivizilor se definește a priori, anumite trăsături fiind valorizate, În timp ce altele sunt depreciate. Metișii proveniți din părinți care vin din subgrupuri inegale castatut moștenesc ambiguitatea originilor lor și sunt uneori considerați mai prejos ca rang decât ambii părinți. De fapt, statutul lor depinde În mare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este considerată esențială de către Henri Bergson, În 1885, Într-un discurs privind Împărțirea premiilor. Filosoful desprinde trei forme ale politeții: cea mai superficială este cea a manierelor; urmează cea a minții, care ne invită să recunoaștem și să acceptăm a priori unicitatea celorlalți și multiplicitatea punctelor de vedere posibile. În sfârșit, Bergson descrie o politețe a inimii, care ține seama de celălalt În globalitatea sa, dincolo de gesturi și de cuvinte. Filosoful precizează: „Este vorba despre caritatea ce se exercită În domeniul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deci tranșarea netă a chestiunilor etice. Prin urmare, „ ceea ce este” și „ceea ce trebuie să fie” nu trebuie confundate. Cu alte cuvinte, nu prin examinarea obiceiurilor unei colectivități poate filosofia să desprindă principiile moralei. Acestea nu pot fi deduse decât a priori. O utilizare științifică Termenul de „moravuri” se pretează astăzi la o utilizare lipsită de orice considerație de natură etică. El este folosit ca atare, să ținem minte, În etologie. S-a răspândit În scrierile sociologice și etnologice, desemnând cel mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Acesta corespunde unei radicalizări a logicii multiculturaliste, care Îi alterează profund semnificația. Apartenența colectivă ajunge să fie o dimensiune cu neputință de depășit a subiectului, Întrucât se instaurează primatul tradiției asupra argumentației, iar emanciparea prin rațiune devine astfel imposibilă. A priori, nu există nimic de felul acesta În voința de a da diferenței culturale o demnitate pe care modernitatea se presupune că i-o refuză. Dezbaterea filosofică declanșată de această voință de recunoaștere a diferențelor În spațiul public a căpătat o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Constant, 2000, p. 97). Declararea acestor drepturi, gest indispensabil, nu poate totuși să ne scutească de traducerea lor politică. Nu trebuie să subestimăm „orizonturile de așteptare” care, „permițându-ne să receptăm diversitatea semenilor noștri, ar veni să se Înscrie a priori În reprezentarea pe care fiecare dintre noi și-o face despre celălalt” (ibidem, pp. 289-290). De aceea, inspirându-ne din noua percepție asupra identității generice permisă de Înscrierea În Constituția din 1946 a egalității În drepturi dintre bărbați și femei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUF. Φ Clan, Stratificare Negritudinetc "Negritudine" La mijlocul anilor ’30, apare la Paris un mic ziar, L’Etudiant martiniquais, ce va deveni mai târziu L’Etudiant noir. Schimbarea de nume a publicației, esențialmente corporatistă la Început, nu părea să aibă a priori vreo importanță, Însă anunța o reorientare ideologică al cărei destin va depăși limitele Cartierului Latin, pentru a stârni ecouri pe mai multe continente. Aimé Césaire a devenit Între timp președintele Asociației Studenților din Martinica. ν Împreună cu Léopold Sédar Senghor, senegalezul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
polare de solidaritate: una bazată pe sânge, iar cealaltă pe rațiune. A. P. & APEL Karl Otto (1981), „La question d’une fondation ultime de la raison”, Critique, nr. 413, octombrie, pp. 895-928. — (1987), L’Ethique à l’âge de la science. L’a priori de la communauté communicationnelle et les fondements de l’éthique, trad. fr., Lille, Presses universitaires de Lille (prima ediție germană: 1973). BENEDICT Ruth (1963), Patterns of Culture, Londra, Routledge și Kegan Paul (prima ediție: 1935). BOUDON Raymond (1994), „Les deux sociologies
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comme un autre, Paris, Seuil. ROHEIM Geza (1967), Psychanalyse et anthropologie, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1950). SCHNAPPER Dominique (1998), La Relation à l’autre. Au cœur de la pensée sociologique, Paris, Gallimard. SPERBER Dan (1974), „Contre certains a priori anthropologiques”, in MORIN Edgar și PIATTELLI-PALMARINI Massimo (coordonatori), L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obiectele lumii reale există în sine, independent de cunoaștere și de subiecții cunoscători, astfel încît obiectele cunoașterii nu sînt decît reprezentări, idei despre lumea reală. Deși subiectul are un rol constructiv în cunoaștere, el nu poate depăși limitele formelor a priori ale intelectului său și, de aceea, realitatea gîndită și denumită de om este de natură ideală, deoarece este determinată de grila categoriilor transcendentale ale ideilor. Mai tîrziu, Hegel a substituit subiectului astfel conceput un proces abstract de ascensiune către ideea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Evitați să vă exprimați cu obscuritate. Evitați să fiți ambiguu. Fiți scurt. Fiți ordonat. Maximele stabilite de H. P. Grice stau la baza oricărui parteneriat verbal, ambii parteneri presupunînd că "regulile jocului" sînt respectate. Aparent, aceste maxime reprezintă condițiile a priori ale oricărei situații de comunicare, însă majoritatea analiștilor le consideră a fi un cod al bunelor maniere. Doar în situații ideale nerespectarea acestor maxime constituie comportamente non-cooperative, conflictuale, iar încălcarea voită a maximelor duce la apariția implicaturilor conversaționale, plecînd de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
puțin sedimentat; se poate stabili o filiație directă cu conflictele din perioada interbelică ori din timpul regimului comunist. Atunci însă când istoria este abordată dintr-o perspectivă structurală, nu mai este nevoie să se rețină un principiu de împărțire a priori. 2. Definirea unei metode alternative: o percepție structurală a istoriei În această optică, țările Europei Centrale și Orientale nu sunt marcate de clivaje ancestrale. Antagonismele observate în perioada interbelică sau în timpul regimului comunist nu influențează în mod direct peisajele politice
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
poată degaja o omologie formală între clivajele care izbucnesc în împrejurări distincte. Fie că au un caracter direcțional, categorial sau referențial, clivajele amintite nu sunt structurate pe vreun criteriu geografic. Ele se formează ici și colo, fără a respecta a priori vreun principiu de repartiție. Astfel, metoda de comparație pusă la punct prezintă un caracter suplu și dinamic. Acesta nu ordonează partidele în compartimente etanșe și nici nu le atribuie o identitate rigidă, de neschimbat, permițând analizarea evoluțiilor și recompozițiilor multiple
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
le concurează. O configurație de tip englez în Portugalia, de tip britanic în Spania, unde clivajul dominant se încrucișează cu clivajul centru/periferie, Catalania, Galicia și Țara Bascilor jucând rolul Scoției, Țării Galilor sau Irlandei de Nord. Nu putem exclude a priori apropieri de felul acesta în cazul vechilor democrații populare. De altfel, structura sistemului de partide ungar evocă Westminsterul, iar cel din Cehia poate fi asemănat cu ceea ce există în Belgia, iar Slovenia poate fi comparată cu Elveția. Din contră, Polonia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nr 6, 1996. 9 M. Perottino, "Un visage pratique du "nécommunisme" tchèque: la propagande électorale du Parti communist de Bohême et de Moravie depuis 1990", Revue d´études comparatives Est-Ouest, 3, 2000, pp. 43-68. 10 L. Brokl, "Cleavages and parties prior to 1989 in the Czech Republic", in K. Lawson, A. Römmele și G. Karasimeonov (coord.), Cleavages, Parties and Voters: Studies from Bulgaria, the Czech Republic, Hungary, Poland and România, Westport, Praeger Publishers, 1999, pp. 47-60. 11 H. Kitchelt, Z. Mansfeldova
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în viață. Neagă existența voinței libere (free will). Există "fapte" și atitudini morale, iar singura posibilitate de a le asigura coexistența este dialogul, ținând cont că fapta este cea determinantă. 71 Quassim Cassam (1961), filosof, crede în existența cunoașterii a priori, a conceptelor a priori. Analizează relația introspecție-percepție și crede în epistemologia transcendentală kantiană. Cartea sa The Possibility of Knowledge ("Posibilitatea cunoașterii") abordează următoarele întrebări: "Cum este posibilă cunoașterea lumii externe? Cum este posibilă cunoașterea altor minți?" Cunoașterea a priori este
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
voinței libere (free will). Există "fapte" și atitudini morale, iar singura posibilitate de a le asigura coexistența este dialogul, ținând cont că fapta este cea determinantă. 71 Quassim Cassam (1961), filosof, crede în existența cunoașterii a priori, a conceptelor a priori. Analizează relația introspecție-percepție și crede în epistemologia transcendentală kantiană. Cartea sa The Possibility of Knowledge ("Posibilitatea cunoașterii") abordează următoarele întrebări: "Cum este posibilă cunoașterea lumii externe? Cum este posibilă cunoașterea altor minți?" Cunoașterea a priori este explicația învingerii obstacolelor la
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a priori, a conceptelor a priori. Analizează relația introspecție-percepție și crede în epistemologia transcendentală kantiană. Cartea sa The Possibility of Knowledge ("Posibilitatea cunoașterii") abordează următoarele întrebări: "Cum este posibilă cunoașterea lumii externe? Cum este posibilă cunoașterea altor minți?" Cunoașterea a priori este explicația învingerii obstacolelor la nivele multiple și variate. 72 Susan Lynn Hurley (1954-2007), filosof și doctor în neuroștiințe la universitățile Bristol, Warwick și Harvard. A scris Practical Philosophy și Philosophy of Mind, împreunând aceste două discipline. În filosofia minții
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
confruntare a intențiilor, a compromisurilor și, într-un cuvînt, a actelor politice care trec prin rațional, actele îndreptate către înțelegere sînt ceva mai greu de conturat, căci majoritatea scapă analizei raționale. Ele se instalează într-adevăr pe niște elemente a priori, necunoscute chiar de cei care le pun în practică. Acest a priori pe care îl putem considera orizont cultural, formă de viață cu înalt conținut simbolic, ceea ce nu se spune, dar este implicit: obiceiuri, comportamente moștenite. Această noțiune de Lebenswelt
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care trec prin rațional, actele îndreptate către înțelegere sînt ceva mai greu de conturat, căci majoritatea scapă analizei raționale. Ele se instalează într-adevăr pe niște elemente a priori, necunoscute chiar de cei care le pun în practică. Acest a priori pe care îl putem considera orizont cultural, formă de viață cu înalt conținut simbolic, ceea ce nu se spune, dar este implicit: obiceiuri, comportamente moștenite. Această noțiune de Lebenswelt Habermas o împrumută de la fenomenologie (Husserl), o căutare a unui consens dincolo de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
În cartea lui Newell și a lui Simon, reprezentarea apare în orice moment, și mai întîi în raportul limbajului cu lumea. Noi am poseda o serie de asociații, care ar reprezenta ele însele mișcările noastre externe, am putea spune a priori. Cascada de reprezentare: limba, care reprezintă structurile lingvistice profunde, care reprezintă a priori lumea. Postulatul nr. 5: Reprezentarea este spațială. În această reprezentare, dacă o parte este legată în mod real de subiecți (psihologia lor) și de diferențele lor, rămîne
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și mai întîi în raportul limbajului cu lumea. Noi am poseda o serie de asociații, care ar reprezenta ele însele mișcările noastre externe, am putea spune a priori. Cascada de reprezentare: limba, care reprezintă structurile lingvistice profunde, care reprezintă a priori lumea. Postulatul nr. 5: Reprezentarea este spațială. În această reprezentare, dacă o parte este legată în mod real de subiecți (psihologia lor) și de diferențele lor, rămîne neschimbată o parte: faptul însuși de a-și reprezenta sarcina, de a o
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
descriptiv sistematic". Ca un clasament de date ale realității, fără nici un parti pris teoretic. Mergînd pînă la a admite că acest "a-teorism descriptiv" ar fi posibil (se va spune că există de asemenea codexuri, iar dicționarele nu sînt "orientate" a priori), rămîn mai multe întrebări privitoare la "arborii" de decizie recomandați de manual, în aplicarea categoriilor definite în prealabil. Acești arbori sînt construiți pe o dihotomie (da și nu) cu referire la intrările "axializate" și codificate. Exemplu: de la 295.10 la
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
să atingem, gîndim noi, rațiunea clientului potențial printr-un discurs potrivit și voința (dorința) printr-o imagine. Clasic vorbind, dorința este legată de imagine, discursul de rațiune. Acest principiu, care vine din filozofiile vechi, nu este discutat, el acționează à priori. Conjugînd deci cele două aspecte rațiune și dorință industriașii gîndesc să dubleze capacitatea de a convinge. În acest scop clientul este prezentat ca țintă, obiectul ca sursă, și între cele două se țese dubla linie a unei argumentări descriptive și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
proprietarii funciari, acest fapt s-a produs în virtutea unei filiații: cea mai mare parte erau fii, gineri sau nepoți de moșieri. Cum se face că țăranii votau pentru proprietarii funciari și nu alegeau alți reprezentanți, cum ar fi fost a priori logic, după opozițiile și lupta de clasă? Cauza este aceeași pentru anumite regiuni din Moldova, Muntenia și Oltenia, ca și pentru Franța de Vest, Polonia, Ungaria, Japonia, Egipt, Italia meridională, Germania orientală și America Latină: patronajul exercitat de către marii proprietari de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]