2,086 matches
-
n-o să ne ierte pe niciunul, o să ne scurteze cu un cap pe toți! Pe măsură ce-și argumenta teza, stolnicul își pierdea calmul, tonul discursului său devenea vehement. Păuna doamna asculta mirată, i se păreau vorbele socrului ei de prisos. Auzise despre marele Brâncoveanu că ar fi supus la asemenea cazne ca să destăinuiască unde-și are ascunși banii, încât urletele lui de durere l-au scos din minți pe baronul Șeremetiev, de aceea i se părea de la sine înțeles că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în când cuvinte slavonești. Slugile, grăbite să îndeplinească porunci de multe ori contradictorii, fără să-l refuze, pentru că exista foarte puternic înrădăcinată superstiția că nu poți să nesocotești dorința unui monah cerșetor, îi dădeau totuși să înțeleagă că este de prisos acolo și că încurcă treburile. — Să aducă cineva un lighean curat cu apă proaspătă în sala cea mare, se auzi un glas bărbătesc. — Îl duc eu, se oferi bătrânul și luă vasul din mâinile unui aprod. Sala cea mare, o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâncarea de sec în tot timpul anului, cu o rigoare îndoită în timpul Postului Mare. Și acest fapt explică vecinătatea lacurilor, care aprovizionează cu atâta belșug de pește și de scoici (mari), încât o ramură a veniturilor mănăstirești se întreține din prisosul rămas de la pescuit. O parte dintre frații laici e întrebuințată în această muncă. Mănăstirile de femei seamănă celor de bărbați în toate privințele, cu excepția faptului că aici domnește o libertate mai mare și că personalul are în general o alcătuire
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
doresc. Norma nu le obligă strict la purtarea rasei; pot înlocui materialele de lână cu mătase și catifea și pot da tocii o croială mai grațioasă. Nu li se refuză nici piane, nici tablouri, nici bibliotecă, niciunul dintre lucrurile de prisos ce țin de confortul interior, până într-atât încât pot invita la masă. Fiind conduși la una dintre aceste doamne de către una dintre rudele sale, am găsit o masă foarte bine înzestrată și am acceptat țigări făcute de mâna gazdei
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dunărene. Îmbunătățirile încercate de hospodari fură întrerupte violent, iar guvernul lor fu răsturnat. Prințul Sturdza nu putu decât să se constituie prizonier; prințul Ghica avu timp să ajungă în Transilvania. Această nouă ocupație dură până în luna octombrie 1834. E de prisos să mai spunem ce noi avantaje și ce preponderență își asigură Rusia prin Pacea de la Adrianopole și prin Tratatul de la Unkiar-Skelessi, care interzicea Bosforul navigației europene. Nu intră în domeniul nostru decât să menționăm noile mizerii care apăsară asupra Principatelor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ați îngrozi la citirea lor; de aceea vă scutesc de o asemenea lectură... Dacă voi supraviețui acestui flagel, n-am să lipsesc a vă ține la curent în continuare cu ce se întîmplă aici. Cât despre treburile obștești, e de prisos a mai vorbi; nu mai există nici o autoritate în ființă, domnește o anarhie completă. [Orașul] este un mormânt deschis"50. În raportul expediat de consulul Lagan ministrului Sébastiani, la Paris, în ziua de 18/30 iunie 1831, după ce-i face
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de la patru până la șase pe zi". În sfârșit, doctorul Estiotu își încheie recomandările cu indicații pentru dieta bolnavului: Mîncarea să fie pe cât se poate de simplă, fiind vătămătoare bucatele foarte grase, foarte pipărate, precum și băuturile foarte spirtoase"; de asemenea "de prisos este <a> adăoga că trebuie să se ferească cinevași cu totul de poftele trupului"191. Revenirea holerii în Țara Românească pe lunile de vară și toamnă ale anului 1836 reprezintă ultima zvâcnire a marii epidemii din 1831, care, după un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
n-ar putea renunța pentru o zi, două la desenatoarea care lucra pentru dânsul. Da, pentru două zile ar fi posibil. Bineînțeles, dacă e nevoie, răspunde A.P. Un început de dialog ? ! Fără urmări. Nici o vorbă în plus, nici un gest de prisos. „Ce-mi reproșează ? Vreun fleac, din miile care ne deviază și ne omoară orele, gândurile. Să-l provoc la adevăratul dialog, cu adevărate consecințe, ca între adolescenți care nu mai suportă târgul meschin al zilelor. Să-l întreb de ce participăm
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
faceți pomul bun și rodul lui bun, ori faceți pomul rău și rodul lui rău: căci pomul se cunoaște după rodul lui. 34. Pui de năpîrci, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, cînd voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36. Vă spun că, în ziua judecății, oamenii vor da socoteală de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
le vorbești în pilde?" 11. Isus le-a răspuns: "Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12. Căci celui ce are, i se va da, și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 13. De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, și măcar că aud, nu aud, nici nu înțeleg. 14. Și cu privire la ei se împlinește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! 28. Luați-i dar talantul, și dați-l celui ce are zece talanți. 29. Pentru că celui ce are, i se va da și va avea de prisos, dar de la cel ce n-are se va lua și ce are! 30. Iar pe robul acela netrebnic, aruncați-l în întunericul de afară; acolo vor fi plînsul și scrîșnirea dinților." 31. " Cînd va veni Fiul omului în slava Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
ochii scânteietori ai generalului cu o seninătate care îl minună pe el însuși. Se simțea însă hotărât și neclintit, ca în asalturile cele mai năprasnice. Acuma se încăpățîna să convingă pe dușman, deși înțelegea bine că silințele lui sunt de prisos. Se pomeni vorbind calm, fără umbră de emoție sau șovăire, parc-ar fi discutat cu un camarad binevoitor: ― Excelență, am conștiința că douăzeci și șapte de luni am luptat așa încît să pot sta cu fruntea sus în fața oricui. Nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ca pe un trofeu. Yon mă privea ironic, ca și cum ar fi rezolvat un silogism prea simplu pentru el... Era deja prea tậrziu! N-am încercat să mă explic în vreun fel sau altul, pentru că orice argumente mi se păreau de prisos... Cum să-i spui unui om normal la cap că o moartă nu te lăsa să-l iubești? Cu siguranță ar fi crezut că sunt nebună..., dar eu eram nebună de dragul lui, nebună după ochii lui pe care îi pierdusem
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
verse dintre cupe multe "Și la pământ v-o două trei. "Căci are-n sân Moldova noastră "Viteze inimi de creștin; "Tineri, în veselia voastră, "Stropiți-le duios cu vin! {EminescuOpIV 352} "Și în Moldova mea cea dulce "Orînduit-am cu prisos: "Ca butea plină să o culce, "Cea goală iar cu gura-n jos, Și astfel stă, -n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz. "Odihna multă-i lăudată "La cel chefliu, la cel viteaz. {EminescuOpIV 353} 105" Cînd de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
înseamnă intoleranță la iubire. Ne alergăm printre canioanele iubirii. Iubirea noastră e tot mai suprarealistă. Tineretul de azi nu mai poate suporta aluviunile lirice nici în iubire. Să nu ne lăsăm conduși de femei nemângâiate. Nici un om nu e de prisos pe harta iubirii. Iubirea ar putea fi revanșa tuturor injustițiilor existențiale. În cazul artiștilor, până și scurtele lor iubiri pot căpăta dimensiuni estetice. Marile iubiri nu se împotmolesc în epidermă. Iubirea poate fi cea mai îmbujorată dimineață a vieții. Iubirea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
despărțire în inimile tuturor îndrăgostiților este, de fapt, o batistă. Să facem din iubire marea revanșă la adresa morții. Multe capodopere își au sorgintea în tulburătoare seisme erotice. După un timp, în cuplurile de mari îndrăgostiți, una dintre inimi rămâne de prisos. De regulă, iubirea este o rană. Cu sau fără pansament. A ajuns, iată, și iubirea în marea groapă cu var a sentimentelor. Are și iubirea cota ei de frig. Iubirea are parfum de fân proaspăt cosit. Îmbătrânește și inima. Dar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
plămâni de furtună. Din iubirea noastră nu ies în pierdere nici îngerii nici diavolii. Iubirea poate fi lavă clocotită la 60 de ani, dar și supă reîncălzită la douăzeci. Când iubești și cugeți, cel puțin una din acțiuni este de prisos. O frumoasă declarație de dragoste poate transforma haosul picăturilor de tandrețe într-un curcubeu. Puse pe jarul iubirii, inimile capătă puritatea filamentului. Iubirea e ca aerul. Deci destul de poluată. Cât de repede poate evolua iubirea de la divină... la jivină! Un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și filoanele aurifere descoperite întrec pe cele din zăcămintele de la Aiud. „Când scuturăm Pomul Timpului - zice cugetătorul - toate fructele cad pe pământ, conform legii gravitației”. Ale lui au căzut în coșul editurilor. „Ne irosim în patimi și în lucruri de prisos și nu prețuim clipa care trece”. Aici aș adăuga eu că multe clipe prețioase au fost smulse din drumul lor fără întoarcere și prinse, spre binele oamenilor, în coșul autorului, plin ochi. „Ori de câte ori pleacă cocorii, intră în casele noastre anotimpul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
și-au diversificat lucrarea s-au servit spre muncă, piciorul spre umblet, inima spre circulație, plămânii spre respirare și, fiindcă natura embrionului originar nu se mai cunoaște în totalitatea științelor de astăzi, de-aceea filozofia e privită ca lucru de prisos, încît unii cred a putea susținea că "dracul", când n-are nici o treabă, își cântărește coada, iar omul, când n-are treabă, face filozofie. Mirarea cea mare a oamenilor vine de-acolo că filozofia are multe sisteme, din care poate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2258 De mult aud lăudîndu-se inteligența estraordinară a românului, deși poate nimic nu-i mai neadevărat decât această laudă. Căci pe [ce] se bazează o asemenea supoziție? Un popor, căruia [î]i este silă de orice muncă științifică, a cărui prisos de inteligență se consumă în lucrarea desigur cea mai ușoară a minții omenești, în suduituri sau ridicare în cer a guvernanților săi, nu poate fi numit un popor inteligent. Ceea ce au produs însă această iluzie sunt două lucruri: 1) Lipsa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
omului de stat. Niciodată nu trebuie să-ncordeze lucrul până la rumpere. 275 {EminescuOpXV 276} [2] Arta de stat. Arta rădăcinei patrate a lui 7. Mărimi proporționale între un maxim și un minim. Maximul trebuie combătut, și minimul. Minimul: degenerescență, maximul - prisos de puteri: anarhie. Lux și cheltuieli prea mari: Putere de producțiune (concretă) - - - - - - - - - - - - - = mizerie socială Dorință de consumație (infinită) ["FORMULA DE EVOLUȚIUNE"] 2261 Substanța (masă x forță) Formula de evoluțiune S /a = t [plus] d {EminescuOpXV 277} {EminescuOpXV 278} ["DACĂ O
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
scapă, ca picătura ce curge pe de laturi. 326 {EminescuOpXV 327} [3] Așadar orice forță comunicată devine mișcare; orice impresie de dinafară, care e asemenea o cantitate de forță comunicată, devine tendență de-a se mișca - volițiune. [... ] [4] 2275B Orice prisos de putere, care strică echilibrul, zboară în tangentă. Actele de volițiune sunt tangente, născute din dezechilibrul momentan al organismului. ["VIAȚA NOASTRĂ... "] 2275B Viața noastră, întru cât e simțită de noi, [e] o serie infinită de acte de volițiune pozitive sau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
0 a [plus] (-2a) = - -a te dăruiește e un folos, un câștig. Admite-l. Nu admite - a, admite însă oricând -2a, când tu cunoști e [plus] a (?!! daca trebuie să admiți). Infinitezima descreștere sau creștere succesivă, în progresie, gradatim, proporțional ["PRISOS DE PUTERE... "] 2255 [plus] 3 - 3 e egal = 0 [plus] 3 - 4 = -1 adecă o mărime pozitivă în direcție diametral opusă. C'est quelque chose. E un prisos de putere. E un dar. 332 {EminescuOpXV 333} {EminescuOpXV 334} I x
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trebuie să admiți). Infinitezima descreștere sau creștere succesivă, în progresie, gradatim, proporțional ["PRISOS DE PUTERE... "] 2255 [plus] 3 - 3 e egal = 0 [plus] 3 - 4 = -1 adecă o mărime pozitivă în direcție diametral opusă. C'est quelque chose. E un prisos de putere. E un dar. 332 {EminescuOpXV 333} {EminescuOpXV 334} I x/S II x/S tot ce există III x/S IV x/S VIAȚA ["CE E VIAȚA?... "] 2255 Ce e viața? O sumă de puteri, c-o singură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să-și dea aere mai mari decum plătesc. Aceste trei clase, selectate cum se cuvine, după un fundamentum divisionis (și... absorptionis) regulat de considerațiile mari pe cari trebuie să le avem pentru mersul societății, ar face, ni se pare, de prisos și pe judecător și pe administrator. Lumea ar merge de sine și n-ar mai avea nevoie de guvern. Numerus clausus e pururea o garanție pentru onestitatea celor ce practică o profesiune. Ei nu espun onestitatea lor unei diviziuni în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]