1,457 matches
-
nu? În ’64, pe 13 aprilie. În noaptea dinspre 12 Înspre 13 a venit unu’ Îmbrăcat Într-un halat negru, un fâș de ăla ca geanta aceea a dumneata... Și dimineața s-a suit acolo, că era așa ca o prispă, cum s-ar chema, și un bolovan mare. Și s-a urcat pe bolovanu’ ’cela... Și pe cutare, cutare, cutare, patruzeci de persoane ne-a oprit În colonie, nu ne-a mai dat la muncă... Și a Început să ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dimensiunile unui bildungsroman: romanul unei formări intense și zbuciumate, în care istoria nefericirii unei familii se confundă cu istoria nefericirii unei țări. Limanul imaginar al tuturor acestor vicisitudini, locul amniotic-izbăvitor, ferit de tirania și anxietățile istoriei-tăvălug, este „calidorul”, veranda sau prispa casei părintești din Mana, satul copilăriei scriitorului. Roman liric, în care amintirile copilului se ancorează în istorie prin apelul la memoria adulților, Din calidor (cu o primă versiune publicată în limba franceză, în 1987) aduce în spațiul scriiturii imaginea unei
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile se lăsau mai jos / fumul uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de front) își au corespondentul formal în „strofe înjunghiate, bătute în pari, / scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul; / strofe scrise lângă hoți și tâlhari / care
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
lemne de foc acei salcâmi? Madam Ciupercă era foarte zgârcită, nu-ți dădea nici măcar o bucățică de anafură, dar bătrâna, care avea vreo 80 de ani, se ducea la cuibarul găinilor și îmi aducea două ouă, mi le băga pe prispa aceea și închidea ușa ca să n-o vadă madam Ciupercă. Și venea baba cam la două, trei zile și îmi punea două ouă acolo de-mi mai alinam foamea. În acea iarnă a fost făcută și o stabilizare monetară. Fratele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avut un băiet de sama mata ș-o murit, și-i dau de pomană". Vă dați seama cu ce lacrimi am mâncat? A stat lângă mine și-a zis că nu pleacă până nu mănânc. Și m-am așezat pe prispa aceea mai înaltă la Ciupercă și am mâncat. Țiganca mai venea la noi cu mâncare de pomană, la sărbători sau sâmbăta. Și mâncam, nu mai țineam cont de la cine este mâncarea. Soarta "bestiilor moșierești" C. I.: La Râmnicu Sărat ați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vocea este în mod clar unică. Frazarea poate, sigur, pune o lumină în plus pe anumite aspecte sau, dimpotrivă, le poate arunca în obscuritate. Robert Turcescu: Cum adică, domnul Ungureanu? Că iar nu înțeleg. Zic așa. Stau ca țăranul în prispă și mă scarpin în cap. Dacă la emisiunea mea ministrul de Externe a zis „nu” când l-am întrebat de planuri unioniste pe termen mediu sau lung și am subliniat acest lucru, iar la câteva luni distanță șeful statului vine
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de-acum liniștit, îi spuse călăului că poate continua execuția. Florile exilate Frigul era atît de cumplit, încît o netrebnică de slugă îngheță și deveni statuie, în grădina papagalilor. Fu găsită dimineața, tocmai se întinsese după o cană lăsată pe prispă, dar nu mai izbutise să se îndrepte, încremenise, pur și simplu, în mișcare. Trăsăturile ei exprimau o mirare indignată, aidoma celui ce se scandalizează că i se poate întîmpla o asemenea neobrăzare. Priveliștea slugii încremenite o mai înveseli puțin pe
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
pe fiecare nivel, a energiei radiante solare. I.7.2.2. Tipuri de spații interioare: spații funcționale principale ale programului arhitectural, spații tampon (circulații, spații anexă, spații care cer luminare zenitala), spații versatile sau convertibile (sere, poduri), spații tranzitorii (porticuri, prispe), spații care comunică (spații publice - pasaje, atriumuri). Spațiile tampon orientate spre Nord, Nord-Est și Nord-Vest sunt spații care în mod obișnuit îndeplinesc această funcțiune: windfang, vestibul, casa scării, coridoare, băi și grupuri sanitare, garaje etc. dar și alte tipuri de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tranzitorii interior - exterior, fie că este vorba de curți interioare prin intermediul cărora se asigura funcție de poziționarea în cadrul planului, buna ventilare pe timpul sezonului cald sau prezervarea unui microclimat propice pe timpul sezonului rece, fie că este vorba de pergole, portice etc. Logiile, prispele și foișoarele închise cu materiale transparente pot fi considerate de asemenea spații versatile. Spațiul care comunică este mai mult decât un simbol și implicit este încărcat de valoare ecologică non-materiala. Stradă interioară care corespunde coridorului de distribuție spre spațiile propriu-zise
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
zenitala prin luminatorul central - să se realizeze temperatura de confort interior printr-o optimă cooperare cu masa structurală interioară și o bună ventilare prin judicioasa amplasare a turnurilor termice. Microclimatul poate fi ameliorat prin prevederea spațiilor de tranziție exterior - interior (prispe, foișoare, terase deschise și acoperite, pergole) și al spațiilor exterioare din imediata vecinătate a construcției - amenajări exterioare peisagere sau arhitecturale (terase, plantații - grădină, ălei - dalaje, terenuri de sport, oglinzi de apă etc.). Fiecare spațiu care corespunde unei anumite activități din cadrul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
autovehicule și scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte, precum și circulația cu ambarcațiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizația autorității publice centrale care răspunde de silvicultura; ... e) închiderea cu garduri și prispe pescărești sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a gârlelor de legătură, a bălților și terenurilor inundabile, dacă prin această se împiedică accesul sau se pescuiesc peștii care migrează în timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
să se înscrie în caracterul general tradițional al RBDD, ținând seama de vecinătăți. ... (2) Se interzic construcțiile cu fațade din lemn, având aspect montan. ... (3) Se interzic inoxul pentru balustrade, precum și baluștrii din beton sau piatră. ... (4) Clădirile vor avea prispa sau terasa deschisă pe minimum 50% din lungimea fațadei. ... (5) Panta admisă a acoperișului clădirii este de maximum 30%, cu excepția acoperișurilor realizate din stuf, care pot avea o pantă mai mare pentru scurgerea apelor pluviale spre exteriorul clădirii. ... (6) Suprafața
HOTĂRÂRE nr. 1.516 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205667_a_206996]
-
în alb sau alte culori tradiționale. ... În zonele unde acest sistem nu este specific se va folosi numai la construcțiile parter cu suprafața construită de maximum 20 mp. (5) Lemnul se poate folosi - cu aspectul său natural sau vopsit - la prispe, acoperișuri și în decorația acestora - traforuri, timpane etc. De asemenea, șarpantele se vor executa din lemn. ... (6) Se interzice placarea cu materiale ceramice a pereților exteriori, inclusiv a soclului. ... (7) Se interzic materialele care conțin azbest, precum și materialele din poliesteri
HOTĂRÂRE nr. 1.516 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205667_a_206996]
-
Ion Roată Str. Munții Mehedinți Str. Mureșeni Str. Negostina Str. Nicolae Roșu Str. Oriav Str. Păunești Str. Peleș Ale. Perișoru Str. Pietroșelului Str. Poștașului - nr. 2 - 4 Str. Poștașului - nr. 1 - 23 Str. Poștașului - nr. 6 - 24 Str. Prigoriilor Int. Prispei Str. Pupitrului Str. Răcătău Str. Răsvani Str. Războieni Str. Rodnei Str. Rulmentului Str. Rusănești Drm. Sătenilor Str. Sebeș Str. Serg. Ioan D. Cuibaru Str. Serg. Vasile R. Siță Str. Sg. Dumitru Pene Str. Sg. Ion Ciubaru Str. Sinești Str. Sold
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
fost decît potop de ploaie, încît au luat-o casele la vale, călare pe viitură. Pluteau pe coama valului albii și blide și scoare, copaci, capre și găini moarote, saltele, și cîini, și pisici. Bătrînii stăteau temători, dar împăcați pe prispă, părea că s-a ciuruit căldarea cerului, o dată pentru totdeauna, stăteau pînă la genunchi în apă și nu îndrăzneau să facă un pas, pînă la ușă. Atunci a venit tornada ce ne-a secerat pădurea, vezi și dumneata! n-au
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
urmă dureros în stern aidoma primelor înfiripări sub crusta zăpezii, degetelor printre zăbrelele închisorii bântuindu-ne visele de copil rănit închipuirile. coșmarul. cele mărunte, cele neînsemnate limpezindu-ne în fiecare noapte ochii spre a putea retrăi ploaia verii așezați pe prispa bătătorită în postul deplin al inimii și deodată întreaga viață e pusă sub semnul întrebării DEPARTE de metropolele pleșuve se-ntinde tundra, umbrele lui El Greco unduind orizonturi: când ți se ia totul nu-ți mai rămâne decât eternitatea, tu mereu
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
un zgomot specific, datorat bătăilor ritmice ale ciocanelor pe nicovală. Deoarece familiile fierarilor aveau mulți copii și erau destul de sărace, unii mai cerșeau în special de sărbători, iar alții erau angajați la păzitul vitelor. Casele construite în Livadia aveau pivniță, prispă (târnaț) și parter, nu aveau etaj. Clădirea avea zidurile făcute din piatră, cărămidă sau lemn, iar acoperișul era acoperit la început cu șindrilă și în zilele noastre cu țiglă. Majoritatea caselor aveau două încăperi cu ferestre mai mici, o cameră
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tradiționale românești, cu tot mai evidente tendințe către edificarea de construcții contemporane cu trăsături specifice, care însă nu înlătură tradiția în totalitate, urmărind atingerea unei valori estetice superioare în consonanță cu gusturile celor care le întemeiază. Ele sunt prevăzute cu prispe care le încadrează de regulă pe două laturi, majoritatea având și cerdac cu stâlpi ornamentați, dintre motive, cele mai prezente fiind cele geometrice. Existența șurilor mari, într-o măsură mai redusă astăzi, trimit către spațiul transilvan. Interioarele din Somușca arată
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lipite cu pământ, cu câte două trei camere, destul de înalte luminate prin ferestre mari, mobile. Ele sunt în genere nepardosite cu scânduri au o tindă la mijlocul corpului.". Locuința țăranului pălmaș avea o singură încăpere, prelungită obligatoriu spre exterior cu o prispă, cu sau fără stâlpi și parapet. Pentru majoritatea săracă a satului, singura încăpere a casei ținea loc de încăpere de gătit, de luat masa, de dormit și de primit, și chiar de loc de rugăciune. La țăranii fruntași și mijlocași
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
a treia, indiferent de cât de numeroasă este familia, ea era ținută drept „camera bună”, destinată păstrării avutului și primirii oaspeților importanți, la sărbători. În perioada interbelică, o casă tipică era compusă din 2 camere pe un antreu și o prispă cu sau fără geamlâc. În partea din spate se găsea o poiată unde era instalată bucătăria. În curte mai erau de regulă un grajd și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
un grajd și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă. Locuințele ridicate după 1950 sunt ridicate din aceleași materiale paiantă cu învelitori din țiglă sau tablă. Locuințele păstrează elemente de arhitectură țărănească: prispa cu cerdac, uneori apare si pridvorul, stâlpii din lemn, benzile din lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt împrejmuite cu garduri de lemn. Pe la sfârșitul anilor 60
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
în satul Boișora. Locuințele, până la primul război mondial, erau tipul vechi din bătrâni construite din bârne de brad, rotunde, necioplite, încheiate, care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă. Populația în marea majoritate este băștinașă, familiile venite în localitate fiind puține. În cele trei sate au funcționat și
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
de câmpie. Constructorii ei, maistorii, cum se zice pe acolo, ar fi fost sârbi. Planul casei este simplu, dreprunghiular, cu două niveluri, pivniță si parter, cu câtre trei incăperi, cu zidurile groase de 50 cm. și intrarea pe la mijloc, având prispă și balcon pe toată fațada, orientată spre nord. Intrarea în pivniță se face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]