3,372 matches
-
o populație de 2.000 de oameni, răzlețiți în grupuri mici peste Câmpie, să se apuce să cultive cereale? Producția ar fi oricum insignifiantă, iar sporul natural s-ar prăbuși. Crey pluti ușor cu scaunul până la fereastra imensă, dominată de priveliștea alburie a planetei. ― Ce stupid! Sunt prizonierul propriului meu timp! Mai devreme nu mi-a stat în putere să înființez o Lume Agricolă și, dacă rezultatele ei vor fi cele pe care le aștept, voi fi prea bătrân să mă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și Kasser nu vedea de ce ar fi trebuit să spună cuiva adevăratul motiv pentru care îi lăsase pe ambasadori să plece fără să li se clintească nici măcar un singur fir de păr. Împăratul știa că acasă, pe Orion, îi aștepta priveliștea cruntă a leșurilor tuturor membrilor familiilor lor. ― Poate că de multe ori am acționat mai greu, recunoscu Kasser, dar niciodată nu am pus în pericol viața supușilor mei loiali. Și, mai mult, am căutat întotdeauna să văd ce se poate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unde fluieră scurt. Unul dintre frați îi aduse calul și se repezi să mai înșeueze unul pentru Maria. Urmă un .galop nebun, în timpul căruia gluga Abatelui căzu pe spate lăsând pletele sale albe să-i fluture pe umăr. Era o priveliște neobișnuită pentru frați, dar călugării augustinieni erau obișnuiți să nu se apropie niciodată de asemenea lucruri stranii. Toate lucrurile sfinte se cunosc deja. Nu vă amăgiți! Noul poate fi bun, dar niciodată cucernic" spusese Sfântul Augustin înainte de a muri. Îl
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
opinti din greu ca să arunce și corpul cornos în apă. Durdrin dădu să se ridice dar Oksana îl opri. - Stai acolo. O să ajungem în câteva minute și nu cred că ne vor mai ataca. Forțîndu-i mâna, Durdrin se ridică, dar priveliștea pe care o văzu îl făcu să-și fi dorit să nu se fi ridicat. Pe suprafața apei pluteau corpurile neînsuflețite a cel puțin douăzeci de meduze, toate având carapacea cornoasă despicată și lăsând să se vadă un țesut care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
extrem de bine cuvintele pentru ca Zuul să reușească să transmită părinților lui exact ceea ce dorea el. În fața ușii fură opriți de șase zeți care-i examinară cu atenție, iar apoi porniră să împingă imensul bloc de piatră, oferind ochilor împăratului o priveliște năucitoare. În fața lui se afla o încăpere de peste o sută de metri înălțime și care măsura pe latura ei cea mai mică măcar o sută și cincizeci de metri. În pofida dimensiunilor ei colosale, sala aceea nu părea defel goală. În
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
persoane esențial diferite vom putea să ne păstrăm poziția pe care ne-am cîștigat-o cu mult noroc în univers. Deși abia avantajele unei asemenea supremații merită a fi cu adevărat analizate." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 15. PRIVELIȘTEA PE CARE O OFEREA Vechea Terra privită de pe orbită rezona undeva'în adâncul sufletului lui Johansson. Pe vremea când era conducătorul celor O Mie de Voluntari, obișnuia să le spună că liderii politici refuză omenirii destinul cosmic fiindcă doresc să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ce regreți: faptul că, dacă m-ai fi ascultat, am fi putut porni mai devreme planul nostru sau că ai ratat câțiva ani buni în care ai fi putut să te joci cu ăștia, își scutură Oksana sânii, a căror priveliște aproape că îl scoase din minți pe Johansson. Aproape că o ura când făcea asta. Gestul în sine era aproape obscen și i-o spusese adeseori. Era greu să știi că femeia care urma să aducă proorocirea Noului Conducător își
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Oksana ieși din cabină, iar Johanson nu se grăbi să o urmeze. Cedă tentației de a rămâne cu aceste ultime vorbe spuse de femeia pe care o iubea într-atît. Se răzgândi brusc, dar, când ajunse lângă sas, mai prinse doar priveliștea costumului spațial greoi pe care îl purta Oksana. Încercă să-i spună prin radio câteva cuvinte, dar nu primi nici un răspuns, semn că femeia își decuplase sistemele de comunicare. Johansson privi săgetarea de foc a navetei și își fixă obiectivul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
purta Oksana. Încercă să-i spună prin radio câteva cuvinte, dar nu primi nici un răspuns, semn că femeia își decuplase sistemele de comunicare. Johansson privi săgetarea de foc a navetei și își fixă obiectivul spre piața din fața Templului de pe Laesia. Priveliștea era spectaculoasă, ca de obicei. Mii de pelerini, veniți din toate colțurile celei de-a treia Planete Agricole ca mărime din întreaga Galaxie, formau o coadă imensă pentru a privi o raclă ce multă vreme fusese ferită de priviri indiscrete
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
te captureze vie? - Probabil, răspunse Oksana nepăsător. Am avut o ocazie, mult noroc și le-am valorificat. Priviră amândoi spre racla în care se găseau moaștele. Fiindcă înghețase imediat după jertfă, mâna părea desprinsă de doar câteva minute de corp. - Priveliștea asta e mai degrabă macabră, glumi Oksana într-un târziu. - Prefer să văd în ea germenii noii noastre conduceri. - Ar fi de rău dacă ai vedea altceva. Avem profeția, știm cum trebuie să arate Mântuitorul, avem chiar și Alambicul, pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un mileniu. Femeia știa că dacă și-ar fi analizat însă mintea și starea de spirit, motivele ei de mulțumire ar fi fost cu mult mai puține. Aventura de pe Laesia o costase aproape viața, iar carnagiul din Templu fusese o priveliște pe care o visa aproape în fiecare noapte. Cea mai obositoare era însă postura care decurgea dintr-o alegere făcută demult și în care nu putea conta pe nimeni. Singurătatea începea să o apese dincolo de limita suportabilului. Se cunoștea mult
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu o căldură ocrotitoare, fără să dorească însă să îi explice în vreun fel ce semnificație aveau cuvintele acelea. Teatrul bătăliei se deschise brusc în fața lor, imediat ce ajunseră la marginea podișului. Dincolo de sat și de apărătorii lui se întindea o priveliște cum războinicii Omenori, ai lui Xtyn, nu văzuseră niciodată. Intr-un amestec terifiant, lentilele și filamentele cântătoare atacau dezlănțuit. Câmpul era brăzdat de sclipirile puternice pe care platoșele lentilelor le ridicau în aer, acolo unde încercau să-și pună în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
era acum asemenea unui vulcan pe dos, o cădere spiralată într-un abis negru. Cu un efort titanic, după ce se asigură că viziunea era destul de puternică, Xtyn abandonă vocea ly a celor din rand și deschise ochii, scuturând din cap. Priveliștea era acum chiar mai înspăimîntătoare decât fusese la început. De satul Bratti se apropiau încet sute de lentile și flori, incapabile să perceapă realitatea. Xtyn îl văzu pe Vartil, încremenit, proiectîndu-și în luptă imensa forță mentală. Se aruncă asupra lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
raportul și ajunse la un pasaj în care emoția ofițerului său nu se mai putea ascunde în spatele tonului sec. Era vorba despre descrierea nașterii a trei noi mătci din trupul celei care își condusese lucrătorii pe Alterna. Ofițerul notase că priveliștea unor trupuri atât de mari apărând deodată, fără ca mama să pară afectată în vreun fel, înspăimîntase pe toată lumea. Cu o repeziciune catalogată drept "uimitoare" de ofițerul sau, noile mătci se depărtaseră apoi urmate îndeaproape de un grup de lucrători. Bella
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Când ajunse la doar douăzeci de metri de ponton, porțile grele care izolaseră până atunci intrarea principală începură să se deschidă, iar cei trei quinți se năpustiră în psiac. După ce nava acostă în siguranță, Kasser se grăbi și el, dar priveliștea aproape că-l făcu să leșine. Era la capătul unui coridor lung, care fusese probabil alb înainte de a începe lupta. Acum era însă roșu și undeva, la cealaltă extremitate, putea distinge umbrele vagi despre care știa că era tot ceea ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unui quint aflat în modul de luptă. În acel moment, Kasser avu o viziune. Coridorul acela, menit a fi alb, dar înroșit de sânge, deschis și înstăpînit cu ajutorul quinților, semăna mult prea bine cu destinul istoric al familiei Boszt pentru ca priveliștea aceea să fie o pură întîmplare. Mintea sa fu inundată de înțelegerea profundă a timpului și mai ales a adevăratei semnificații a vorbelor lui Xtyn. Fără quinți, fără Klemplant și fără Lumile Agricole dinastia nu mai reprezenta nimic. Împăratul păși
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
orașul. Coborînd în amfiteatru și înecat în ceață, orașul se lărgea nedeslușit dincolo de poduri. Cîmpia se ridica apoi într-o ondulare monotonă, pînă ce, în depărtare, se împreuna cu dunga vagă, ștearsă a cerului palid. Văzută astfel de sus, întreaga priveliște părea nemișcată ca o pictură; într-un colț stăteau înghesuite corăbiile ancorate; fluviul își rotunjea șerpuirea la poalele colinelor înverzite și insulele lunguiețe păreau, pe fața apei, ca niște pești mari, încremeniți pe loc. Coșurile uzinelor scoteau uriașe panașuri cafenii
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din ochi chipul acestuia prins într-un nimb scânteietor. Însă privindu-l, aducerea-aminte a vizitiului este purtată către esența frumuseții, pe care el o vede iar cum, laolaltă cu înțelepciunea, stă așezată pe tronul sacru. Zărită deci cu ochiul minții, priveliștea aceasta îl sperie și, cuprins de venerație, se trage îndărăt; totodată, el e nevoit să smucească de frâuri cu atâta putere încât caii se lasă pe picioarele de dindărăt, unul de bunăvoie, celălalt cu multă silă”. Mult are de furcă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu cât pozițiile Marilor Puteri europene nu erau foarte temeinice în această perioadă: Franța și Marea Britanie erau epuizate în urma războiului, Germania era împărțită în patru sfere de ocupație militară, iar Rusia își continua extinderea spre vest, având în față numai priveliștea dezolantă a statelor balcanice sfâșiate de război și incapabile să se apere, și a Marilor Puteri incapabile să-i opună rezistență. În acest context, Truman a reușit să obțină o foarte largă solidaritate din partea statelor aliate, care aveau să devină
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu același titlu al lui Baudelaire. Aproape toată opera lui Ralea, în orice caz cea mai bună și mai personală parte a ei, e argumentarea unor invitații: la o carte, la o filosofie, la o operă de artă, la o priveliște, la o meditație, la o acțiune civică. Și în esență o invitație la cunoaștere, adică la viață. Căci fără cunoaștere, deci înțelegere, nu există adevărată viață, ci simplă viețuire, biologie oarbă. Dintr-o relatare a lui D.I. Suchianu aflăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-se că, așa cum făptuitorul aparține Întotdeauna unei familii, la rândul ei familia aparține comunității respective (regionale sau naționale), al cărei grad de sănătate și responsabilitate morală Îl va reflecta fără să vrea (sunt cunoscute, În acest sens, cuvintele marelui Platon: „Priveliștea urâtului suscită urâtul În suflet”; cu alte cuvinte, am putea spune că răul văzut la celălalt trezește răul din propriul suflet). Așadar pedepsirile individuale nu rezolvă problema, atât timp cât conștiința comunității nu are demnitatea de a resimți nevoia unei autoacuzații publice
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lîngă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii Își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocîrlă, sora și prietenele ei, să izbucnească În lacrimi. Din păcate, rușii nu erau foarte Înduioșați de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1981; Nutreț pentru demoni, Raubach, 1982; Spaima viorilor, Raubach, 1982; Clavicula mundi, Raubach, 1983; Fapta și întâmpinarea, Raubach, 1984; Judecata fără de apoi, Raubach, 1984; Piatră-apă-soartă, postfață Mihai Niculescu, Raubach, 1985; Steaua neizbucnită, Raubach, 1986; Trei poeme, Raubach, 1986; Fuga din priveliști, Raubach, 1987; Elegiile cretane, Raubach, 1989; Pardes, Aarhus (Danemarca), 1989; Cheia din miresme, Raubach, 1990; Stigmate și lauri, Raubach, 1993; Zariștea din timp, Raubach, 1994; ed. bilingvă (Zariștea din timp - En glauta ur tid), tr. Gabriela Melinescu și Bo Herlin
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
1979; Proclamația, Brașov, 1979; Călătorie în țara fiordurilor, București, 1980; Gorunul lui Horea, București, 1984; Soarele alb de la miezul nopții, București, 1985; Eroii au purtat acest nume, București, 1988; Planeta și pasărea, București, 1992; Eros prin anotimpuri, București, 1993. Antologii: Priveliști și oameni, București, 1957; Patriei, București, 1958; Lumini din august, București, 1959; Folclor poetic nou, pref. Mihai Pop, București, 1965; Spectacolul nunților, pref. Perpessicius, București, 1969; 10 poeți țărani, pref. Al. A. Philippide, București, 1973; Stare de dor. Poeți și
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
fiecare casă ar trebui să fie, În principiu, aproape identice cu celelalte și să se conformeze unui plan general. Dacă această viziune ar fi fost pusă În practică, rezultatul ar fi fost independent de orice particularități temporale și spațiale. O priveliște de nicăieri. În locul unei varietăți irepetabile de așezări bine adaptate la condițiile naturale și la practicile de subzistență locale și În loc de reacția locală - mereu nouă - la schimbările demografice, climatice și economice, statul ar fi creat sate generice inconsistente, uniforme din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]