2,747 matches
-
7). După aceea, contraacțiunea începe să prindă forță, iar cauza lor începe să apună; deși ei sînt aceia care cîștigă lupta, își au fiecare partea lor de vină în catastrofă spre care i-au împins pe Cordelia și pe Lear. Privită astfel, piesa Regele Lear urmează modelul obișnuit al mișcării ascendente și apoi descendente a unei laturi a conflictului". Cît privește deznodămîntul, Bradley subliniază că în Regele Lear Shakespeare folosește un procedeu dramatic pentru a ne face să sperăm pînă aproape de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
to say. The oldest hath borne most: we that are young Shall never see șo much, nor live șo long. Exeunt, with a dead march. FINIȘ Te rog, desfă ast nastur; mulțumesc, șir. Vedeți? Priviți la ea, priviți buzele ei, Priviți, priviți! (Moare) EDGAR: El leșină! Milord, milord! KENT: Sfarmă-te, inima, te rog, te sfarmă! EDGAR: Milord, deschide ochii! KENT: Lasă-i duhul. Lasă-l să treacă. Îl urăște-acel Ce-ar vrea pe roata-acestei crude vieți Să-l mai lungească
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
say. The oldest hath borne most: we that are young Shall never see șo much, nor live șo long. Exeunt, with a dead march. FINIȘ Te rog, desfă ast nastur; mulțumesc, șir. Vedeți? Priviți la ea, priviți buzele ei, Priviți, priviți! (Moare) EDGAR: El leșină! Milord, milord! KENT: Sfarmă-te, inima, te rog, te sfarmă! EDGAR: Milord, deschide ochii! KENT: Lasă-i duhul. Lasă-l să treacă. Îl urăște-acel Ce-ar vrea pe roata-acestei crude vieți Să-l mai lungească. EDGAR
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
diagnostic al asumării religiozității în instituțiile de asistență socială din România, probând cum orientarea religioasă intrinsecă potențează perceperea suportului social sau implicarea comunitară non-formală. În cadrul demonstrației sale, autorul semnalează rolul variabilelor religioase în necesara reformă a sistemului de asistență socială. Privită ca resursă intrapersonală și relațională semnificativă, religiozitatea însoțește orice reașezare comunitară, iar activarea sa poate contribui la depășirea tensiunii tradiție-(post)modernitate într-un mod viu, creator și regenerator pentru corpul social. Alin GAVRELIUC Introducere Această lucrare reprezintă un demers
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de bere. Dacă ducem acest studiu către o sferă de problematici de care se ocupă în principal un domeniu al sociologiei și, anume, asistența socială, vedem că aici, la acest domeniu, Biserica începe să aibă un rol important chiar și privită ca simplă instituție. Oricum studierea empirică și mai sistematică a experienței sacrului, a vieții pe care credincioșii o trăiesc în comuniune cu Dumnezeu, s-a intensificat spre sfârșitul secolului trecut, dar astăzi, cercetările sociologice arată că mulți oameni se identifică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
acoperă toate ideile, de orice fel, contrastul fiind între suprastructura ideologică și baza materială: în acest sens este ideologie chiar și știința cea mai dezinteresată și mai obiectivă." (Flew, coord., 2006, p. 203). Sigur că asistența socială eclesială nu trebuie privită ca o doctrină, ca o ideologie ca ceva aparte de Biserică și de învățătura ei. Asistența socială eclesială nu este o "componentă", un capitol major al doctrinei Bisericii, ci Biserica poate fi înțeleasă prin prisma mai multor dimensiuni pe care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dimensiuni pe care le întrupează în aspectul ei ontologic de Trup tainic al lui Hristos. Dacă Biserica este privită strict din punct de vedere instituțional, atunci putem vorbi de o doctrină socială creștină, însă în acest sens pierdem esența. Biserica privită ca organism așa cum este ea definită teologic, referitor la latura ei socială, putem spune că ea deține și o astfel de dimensiune care prin excelență este ceva specific ei. Cei mai mulți înțeleg gândirea socială a Bisericii ca și ghid etic promovat
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a suportului social perceput cu implicarea comunitară nonformală pot fi calificate și drept un test în vederea studierii vocaționale a asistentului social, a celor ce lucrează într-o asemenea instituție de protecția copilului. De obicei, profesia de asistent social nu trebuie privită strict ca o simplă meserie. Angajamentul într-o astfel de lucrare trebuie să fie pe măsură. Sigur, în această profesie vorbim și de empatie. Asistentul social nu trebuie să fie unul care intră emoțional în viața beneficiarului, clientului etc. Dacă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în decursul tratării lui nu s-ar fi organizat singur sub forma ficțiunii romanțate (s.n.), fără pretenția adevărului istoric, dar cu intenția precisă și sublimată de a reconstitui adevărul psihologic în linii și mai categorice decât realitatea amorfă sau variată. Privit, așadar, sub raportul condițiilor genului epic, Bizu e mai puțin decât un roman sau, în orice caz, altceva decât un roman; privit însă prin sensul intim psihologic, prin iradierea atitudinii față de viață, vizibilă în toate episoadele și amănuntele, și convergând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui rol mult mai însemnat intrigii în angrenajul romanesc. Drept consecință firească, dispar notațiile cu caracter reflexiv, de confesiune intimă și jurnal de idei, interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca manifestare concretă a unor comportamente tipice, în maniera unui spectacol de teatru. Critica a semnalat, prompt, schimbarea registrelor ficțiunii, mai întâi prin autorizata voce a lui Călinescu, care identifica în Diana "o temă originală, nouă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
relație erotică presupune mai întâi contactul dintre două "priviri", dintre care una e menită să o subjuge pe cealaltă. Intuind pericolul servituții erotice și, subsecvent, pe acela al disoluției personalității, bărbatul preferă să privească fără să fie, la rândul său, privit, pentru a putea "poseda" în voie, imaginar, pe femeia dorită. Într-unul dintre studiile sale de tinerețe 167, Ioan Petru Culianu a explicat într-o manieră asemănătoare rostul inversării rolurilor în cuplul erotic eminescian. Plecând de la observația comună că, la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și nicidecum gospodinele "cinstite" și "frumușele". Nu întâmplător, în Bălăuca, Eminescu și-o imaginează mai întâi pe Veronica în postura compromițătoare a unei femei ușoare, însă cu suflet curat, care se sinucide din cauză că nu poate suporta rușinea de a fi "privită" ca o prostituată. În vis, poetul își mărturisește dragostea, pentru a o "ucide" apoi pe femeia care "i se dăduse fără nici o oprire", și care n-a putut suporta rușinea provocată de cuvintele grele ale portăresei (Sehen Sie noch eine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și obiceiurilor specifice orientării religioase comune. Majoritatea participanților la activitățile comunităților virtuale religioase se consideră bine adaptați comunităților locale, care le împlinesc nevoile spirituale într-o măsură mai mare decât cele sociale și care le încurajează spiritul de independență. Biserica, privită ca structură ce înglobează comunitățile religioase locale, este definită ca fiind unica adevărată, cu un mesaj relevant și cu o evoluție pozitivă de-a lungul timpului. Deși schimbarea este declarată ca fiind necesară pentru adaptarea și perpetuarea bisericii, comunitățile virtuale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a sec. XX) este de tip psihocentrist. Valorificând rezultatele psihologiei și sociologiei, se punea un accent mai mar pe predare-învățare, pe explicarea dimensiunilor psihologice și sociale implicate în realizarea funcțiilor de predare-învățare. În concepția lui J. Dewey, copilăria nu trebuie privită ca o stare de imaturitate, ci ca un moment al vieții, caracterizată prin puterea de creștere. Ca reacție la pedagogia de tip speculativ, se dezvoltă pihologia și pedagogia xperimentală. Binet și Simon au elaborat prima scară metrică de măsurare a
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
3. Calitatea elevilor și factorii care determină reușita școlară. Școală în esență, tinde să devină parte a comunității pentru care ea există și, pentru care, asigură prestații educaționale conforme cu nevoile acesteia. Noua „implicare” a comunității în viața școlii, trebuie privită ca un feed-back al funcționalității acesteia, pe un palier evolutiv al actului democratic spre care tinde societatea românească. Și, nu în ultimul rând, controlul comunității asupra actului educațional trebuie privit și ca fenomen social prin care trebuie să constatăm eficiența
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
nevoile acesteia. Noua „implicare” a comunității în viața școlii, trebuie privită ca un feed-back al funcționalității acesteia, pe un palier evolutiv al actului democratic spre care tinde societatea românească. Și, nu în ultimul rând, controlul comunității asupra actului educațional trebuie privit și ca fenomen social prin care trebuie să constatăm eficiența unui sistem finanțat din bani publici. Școala, tinde să redevină a comunității, adică a beneficiarilor direcți ai serviciilor educaționale și nu a profesorilor/dascălilor, cum încă mai este percepută pe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a managementului calității în câteva țări membre ale U.E. Concluzii Managementul calității trebuie să preocupe pe toate cadrele didactice din învățământul românesc, ca indicator al eficienței prestației didactice și a rezultatelor măsurabile ale acesteia reflectate în documentele școlare. Calitatea trebuie privită ca plusvaloarea adăugată care asigură eficiență maximă procesului didactic. Autodepășirea prin perfecționarea artei didactice, revizuirea permanentă a competențelor generale și specifice necesare îndeplinirii finalităților curriculare ale geografiei, pot asigura o importanță sporită disciplinei și vor determina modernizarea curriculei, în general
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
X-a, 2007-2011) și existente în biblioteca facultății. 5.3. PROCESUL DE EVALUARE Definiție. Evaluarea cunoștințelor/competențelor este actul didactic complex, integrat întregului proces educațional, privit sistemic, care evidențiază atât cantitatea, cât și calitatea, la un moment dat a cunoștințelor, privite valoric (nivel, performanțe, competențe, eficiență, transfer), desfășurate în mod curent, periodic și final pe principiul feed-back-ului și care oferă soluții de îmbunătățire a actului didactic (Bontaș, 2005:239). știința evaluării, numită docimologie, provine din limba greacă: [dokime] =probă, cântărire, examen
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
între care cel mai important este acela al autodeterminării popoarelor. Marile Puteri învingătoare, în tendința lor de a-și extinde sferele de influență economice și politice, au adoptat, cîteodată, o politică ce amintea de perioada anterioară. Din această poziție trebuie privită poziția lui I.I.C. Brătianu 27 și a altor membri ai delegației României la forumul păcii, care au încercat să impună forța dreptului față de dreptul forței în relațiile internaționale. Interese legate de petrolul 28 românesc și alte chestiuni economico-financiare29 au influențat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită ca un dar al harului divin ce-l sprijină pe omul căzut și pe care Dumnezeu a sădit-o pentru a ajuta omenirea să se restabilească în urma păcatului originar. Lupta dintre trup și duh are loc pe fundalul minții
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bunăvoință care vine în întâmpinarea ajutorului harului dumnezeiesc. Afirmara acelei scântei de bunăvoință Cassian o fundamentează pe autoritatea marilor Părinți ca: Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Vasile cel Mare și a Sfântului Ioan Gură de Aur. Cassian e din ce în ce mai mult privit ca ,,magistrul prin excelență al căilor ascetice și mistice”. El și-a câștigat pentru totdeauna întâietatea duhovnicească în Apus, având în vedere faptul că învățătura lui a fost încorporată în Regula benedictină. Capitolul 42 al acesteia cere ca în mănăstiri
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în lumea marilor sfinți creștini ai epocii sale, Sfântul Cassian a putut oferi creștinătății o hartă a urcușului fericit al sufletului spre zările luminoase ale împărăției cerești în rugăciune neîntreruptă și lumină dumnezeiască. În afara mănăstirilor, el a fost din ce în ce mai mult privit ca maestrul prin excelență al căilor ascetice și mistice. Lucrările sale au exercitat o puternică influență asupra dezvoltării spiritualității catolice cât și a celei ortodoxe. Ele nu încetează să fie folosite până în secolele moderne. Numeroase traduceri caută să pună la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
origine celtică se înscrie și cazul unei femei: Sfânta Natalena (Lena sau Aleno), fecioară din Aquitania, sărbătorită acolo la 10 noiembrie, care și-a ținut pe piept capul retezat de călău. Istorisirea despre Sfântul Ioan arată cu câtă evlavie trebuie privite Cinstitele Moaște. Totodată mai dovedește faima duhovnicească a învățatului monah răsăritean de la curtea papală printre călugării simpli din Occident. Condus de aceleași preocupări, Dionisie Exiguul a tradus și Pocăința Sfintei Thaisia. Tot el menționează că această piesă aghiografică „a produs
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fenomenelor de generalizare, istoricizare, organizare culturală și "oficializare" ale clasicului (subl. aut.), respectiv ale spiritului clasic",9 după cum afirma Adrian Marino în elaborata sa analiză din Dicționarul de idei literare. La fel ca și celelalte -isme și clasicismul ar trebui privit, așadar, prin prisma unei închegări ce presupune o raportare la un ansamblu cultural sau doar literar, care poate fi localizat sau nu, depinzând de semnificația mai largă care i se atribuie. Astfel, după cum am mai arătat în Preliminarii, clasicismul a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
lui Ludovic cel Mare în cheia odelor ce slăvesc imaginea conducătorului suprem nu e departe de adevăr. Totuși, dincolo de un act de lingușire ce făcea ca progresul să fie privit ca o consecință a absolutismului monarhic, textul lui Perrault trebuie privit și din perspectiva viziunii moderne pe care o deschide. Conștient sau nu, prin efectele pe care le va genera, poemul va juca rolul buturugii mici care răstoarnă, într-un final, carul mare al clasicismului. De altfel, grandiosul fenomen clasic părea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]