11,078 matches
-
2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cu fiecare zi nouă, prin care înaintăm în viața noastră, conștientizăm, în mod tacit și cu un aer resemnat de la începuturi, că suntem, într-o lume prizonieră ei înșiși, tot mai mult prizonieri ai trecutului, ai propriilor gânduri și frământări, între fracțiuni de liniște deplină, pe care o chemăm neîntrerupt, și glasurile celorlalți, ce ne țintesc sub ploile lor de dorințe, chemări și așteptări!... Învățăm să ne impunem nouă înșine să ne acceptăm
REALITATEA EXISTENŢEI ÎN OGLINDĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382543_a_383872]
-
stil romanic, apoi fortificată în secolul al XV-lea și împrejmuită de zidurile unei cetăți săseaști. Intrarea în cetate era apărată de turnul porții, pe care îl vezi în față. Aici se afla și administrația orașului, cu o celulă pentru prizonieri sau condamnați. În fortificație existau pe vremuri magazii, grajduri, ateliere, chiar o bucătărie comună și o crescătorie de albine. Dar au fost distruse în urma atacurilor, a incendiilor care au măcinat cetatea. Fiind aproape de zidul de incintă, clopotnița a fost și
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
ci cu altcineva. Este o formă supremă de altruism, de înțelegere,de toleranță. Dar oare ea este fericită? Nu se gândește la el în aceeași măsură? Nu ar dori să fie împreună și să-și trăiască amândoi fericirea? El rămâne prizonier în hățișul incertitudinilor și deocamdată nu are puterea să se elibereze de tirania acestora. Într-o sâmbătă dimineața, ieșind în oras, din întâmplare zărește BMW-ul pe care l-a urmărit în acea seară memorabilă. După ce parchează, Ștefan coboară și
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
de colectivitatea germană, era efectiv condamnat. În al doilea rând, viitorul lui de soldat în armata germană era mult mai bun decât în armata română. Totul era mult mai bun: îmbrăcămintea, mâncarea, cazarea, pregătirea militară, armamentul. Numărul de morți și prizonieri din armata germană era mult mai mic decât cel din armata română, pentru că erau mult mai bine pregătiți. Românii au avut pierderi mult mai mari decât germanii, din toate punctele de vedere, mai mulți morți și prizonieri, pentru că erau mai
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
de morți și prizonieri din armata germană era mult mai mic decât cel din armata română, pentru că erau mult mai bine pregătiți. Românii au avut pierderi mult mai mari decât germanii, din toate punctele de vedere, mai mulți morți și prizonieri, pentru că erau mai prost organizați, mai prost dotați, mai prost conduși. Așa că germanul avea tot interesul să servească în SS, și nu în armata română. Naționalismul a jucat un rol, dar și interesul individual. Erau și îndoctrinați, dar nu sută
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
Pe sub ploile de stele, faci prin lacrimi un tunel... Mă avânt cu tine-n noaptea care nu mai e-o eroare Un contract cu veșnicia ne așteaptă să-l semnăm Pe iubire și pe vise, pe zenituri și pe soare Prizonieri sub pleoape calde, rând pe rând, să ne luăm Eu nu vreau să mă-nțelegi, nici chiar eu nu pot s-o fac Doar așteaptă-mă-n duminici, în genunchi lângă icoane Cu-n sărut de mir și smirnă îți
EU NU VREAU SĂ MĂ-NȚELEGI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382818_a_384147]
-
Ce mare am crescut !” , își spuse Dino. „Prafurile și pastilele de aici se pare că au avut un efect miraculos asupra mea! ”. Se roti și nu găsi niciun locaș prin care ar putea ieși. Dino se sperie că a rămas prizonier în incintă pentru totdeauna. „Trebuie să găsesc o soluție. Acum sunt prea mare și nu pot să mă mai strecor prin orice orificiu. Dar pot să mă folosesc de puterea mea”. Studie pereții de lemn ai construcției și observă că
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
-n neliniști un vers nepătruns. Răpus de poveri într-un dor ne`nțeles Mai tremur în palma tăcerii ascuns, E rece pustiul în care-am ajuns Căci doar amăgirea suspină-n eres. Cum lunec spre iarnă cătând propriul Eu Rămân prizonier, iar tu un destin, Mi-e vocea străină, mi-e pasul mai greu, Noianul de frunze plânge divin. Un gând înnoptează în rugă mereu, Eu n-o să mă vindec nicicând de senin... Citește mai mult Între cer și pământ mai
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
ai alesși toarce-n neliniști un vers nepătruns.Răpus de poveri într-un dor ne`nțelesMai tremur în palma tăcerii ascuns,E rece pustiul în care-am ajunsCăci doar amăgirea suspină-n eres.Cum lunec spre iarnă cătând propriul EuRămân prizonier, iar tu un destin,Mi-e vocea străină, mi-e pasul mai greu,Noianul de frunze plânge divin.Un gând înnoptează în rugă mereu,Eu n-o să mă vindec nicicând de senin...... XIII. FĂRĂ GLAS, de Alexandra Mihalache, publicat în
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
de ani), în acel an de dureroasă amintire a fost deportată și fiica lor Elena, care avea numai 3 anișori. Drept motiv a servit, cică, fuga fratelui Dumitru, împreună cu alți flăcăi din sat, în România. Acestui Dumitru, care a căzut prizonier la Cotul Donului, i s-a pierdut urma. Astfel, oamenii fără nici o vină față de țara sovietică și noua orânduire, instalată pe vechiul pământ românesc al Bucovinei, au fost transformați în robi, în adevărate vite de muncă. Desigur, micuța Elena nu
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
să fim./ Suntem români/ Știm să jertfim/ Atunci cînd plângem/ Sau iubim./ Această dragoste și dor/ Sau crez/ Cum să o numesc?/ De mic în mine s-a născut/ Și cum? Vreau să vă povestesc! Bunicul meu-un veteran/ Fost prizonier la Comaron/ Mă voi mândri cu el soldat/ Mă voi mândri cu el, ca om/ Eram copil/ Și-mi povestea/ Prin câte chinuri a trecut/ Cum au murit/ Mulți camarazi/ Și glasu-i parcă se stingea/ Iar eu îl întrebam mereu
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
fără limite, își făcea apariția cu navă să fantomă în portul celebru din Barcelona, însoțit de echipajul sau de temut. Se spune că în acele nopți ei cutreierau tot orașul în căutare de arme noi cu care să iși chinuie prizonierii. Dacă încercai să te împotrivești lui și să nu îi dai armele, te făcea una cu pământul și acele două secunde în care erai în atenția lui, erai chinuit pentru o viață întreagă, iar scăparea de durere era în mâinile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93061_a_94353]
-
fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea decât un singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de domnitor în băncile apusene. După șase luni de chinuri, turcii au aflat ce au dorit. Imediat s-a hotărât executarea publică a prizonierilor și, ca o probă de sadism extraordinar, ziua fixată a fost 15 august, zi de mare sărbătoare a creștinilor, dar și ziua de naștere a domnitorului și onomastica soției sale, doamna Marica. Când a transmis această veste întemnițaților solul a
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
nu se mai găsește o fată dispusă să devină preoteasă. Înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, și tot fără preot se țin slujbele de Paște sau de Crăciun. Sătenii își amintesc cum atunci când erau copii și se auzeau strigătele prizonierilor pe Dunăre, părinții îi mințeau că nu e nimic, doar țipătul păsărilor. (trailer Drumul păsărilor - https://www.youtube.com/watch?v=YzmUAmnuCOI) Sunt a ta (r. Iram Haq - film în selecția oficială la Toronto IFF și care a primitSpecial Mention
Nomad IFF – cel mai în vogă cinematograf în aer liber își deschide porțile în centrul Timișoarei [Corola-blog/BlogPost/93487_a_94779]
-
despre ordinul cavalerilor-călugări templieri l-au făcut să se simtă un oștean al lui Hristos, dorindu-și să plece în cruciade, pentru a cuceri Sfântul Mormânt. Aceste vise de mărire pe calea armelor au luat sfârșit când a fost luat prizonier de perugieni, într-o luptă internă. S-a convertit la cele sfinte în perioada prizonieratului în Perugia, când, spunea el, a primit un mesaj de la Iisus Hristos, care-l chema să renunțe la stilul lumesc de viață. După eliberare, a
4 octombrie – Ziua Internațională a Animalelor [Corola-blog/BlogPost/93496_a_94788]
-
ușa, ferestrele; ventilatorul, vara. Pielea nu-ți va fi atinsă de nici o adiere. Încerci să te regăsești în Infinitul Mic. Nu spui nimănui, întrezărești ridicolul; nici nu renunți, consideri exercițiul vital. Nicăieri nu găsești un adăpost mai sigur; propriul tău prizonier, stăpânești din detenție. Surd. Numai cu gândurile. Orb. Încerci să înțelegi. Dacă această operație ar fi realizată de o mașină, s-ar isca un zgomot catastrofal: s-ar prăbuși tot orașul, toată țara ar fi o ruină. Un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
din care vrei să mă alungi; încerci să mă zăpăcești de tot, doctore - sigur că ridic glasul -, vrei să-i zăpăcești și pe cei din preajmă, să-i faci să mă evite; vrei să mă zidești, definitiv, în mine! Un prizonier surdo-mut, orb, fără auz, lipsit de membre, eunucizat pentru a nu se masturba, ultima plăcere posibilă, un boț de carne într-un pat, dar nu va fi așa, am dat informații false! Ești convins că sunt în transă, năucit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
adresate demonilor. Dante Îl lovise violent peste față, când Își dăduse seama că Își trasa Împrejur, cu sângele picioarelor rănite, un soi de hotar, ca pentru a se Închise În perversitatea lui. — Mă lovești pentru că sunt În mâna ta, susurase prizonierul Înăbușindu-și o grimasă de durere. Dar, dacă ai fi tu În mâna mea, eu ți-aș deschide ochii asupra adevărului, În loc să ți-i Închid cu focul, așa cum faceți voi cu mine. Dacă eu aș fi În mâna ta, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nici o lovitură. Era ca și când agresorul ar fi vrut doar să Își deschidă calea, Îndepărtându-l din drum. Acum, nu mai simțea acea prezență. Se luă iar la luptă cu pânza udă, spre a se descâlci din Învălmășeala căreia Îi căzuse prizonier și Încercă să se repună pe picioare. Percepu din nou o prezență alături de el și două mâini care Îl Înșfăcau. De cum se eliberă din strânsoare, Înțelese că erau soldații ce dăduseră fuga În ajutorul său. Lângă ei se afla Bargello
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
adevărat - ei, uite că există coșmaruri la fel de Îngrozitoare și În realitate, e suficientă o singură capcană a destinului pentru a fi copleșit de neputința evadării, a salvării, a izbăvirii... Mâine va avea loc, probabil, confruntarea cu necunoscuții care mă luaseră prizonier. Va fi oare tot posesorul de calviție sau altcineva, superiorul lui, bossul, stăpânul? Cum se va desfășura dialogul? Și unde? Chiar așa, unde? Aici? În altă parte, la alt etaj, Într-un birou, Într-o cameră de tortură? Sigur, exageram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
controversă În ceea ce mă privește și că unii se considerau, mai mult decât ceilalți, Îndreptățiți să creadă că avuseseră dreptate. Se pare că infirmasem o supoziție și confirmasem alta. Sigur este că ieșisem din confruntare mai bine decât intrasem. Ca prizonier, se-nțelege. Ca istoric, eram nemulțumit de modul În care prestasem, fusesem dezlânat și prolix, dar se pare că, până la urmă, izbutisem să mă fac Înțeles. Asta dacă nu cumva stimabilii Înțeleseseră mai mult și mai multe decât avusesem eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
grație, o dischetă și-un pistol pe care să le folosesc la nevoie. Care nevoie? Probabil aia de a mă vârî Într-o nouă Încurcătură. Eventual, mai mare, În măsură să mă incrimineze iremediabil: unde naiba s-au mai văzut prizonieri care se plimbă ca vodă prin lobodă si, pe deasupra, mai sunt dotați și cu pistoale căpătate Într-un mod dubios, dacă nu subversiv de-a binelea? Dar dacă Elvira urmărea, totuși, ceva cu obiectul pe care Îl mângâiam debusolat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fondul de documente ce conserva memoria Centrului. „Acum aveți dreptul”, a spus În treacăt responsabilul arhivei. „Acum”, adică spre deosebire de „mai Înainte”, când nu beneficiam de favorul respectiv. Asta Înseamnă că Între timp se produsese o modificare a statutului meu de prizonier. Probabil că avansasem la gradul de semiprizonier ori de prizonier cu supliment de drepturi. Mi s-ar fi părut normal ca schimbările care mă priveau să-mi fie aduse la cunoștință pe cale orală de către cei abilitați În acest sens, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a spus În treacăt responsabilul arhivei. „Acum”, adică spre deosebire de „mai Înainte”, când nu beneficiam de favorul respectiv. Asta Înseamnă că Între timp se produsese o modificare a statutului meu de prizonier. Probabil că avansasem la gradul de semiprizonier ori de prizonier cu supliment de drepturi. Mi s-ar fi părut normal ca schimbările care mă priveau să-mi fie aduse la cunoștință pe cale orală de către cei abilitați În acest sens, nu să fiu pus În situația de a le sesiza de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
simțurile și-i stimulează perspicacitatea. Întrevede ca iluminat o șansă de salvare de la pedeapsa capitală care Îl așteaptă. Face, așadar, apel la mila regelui, promițând că-și va plăti grațierea cu dezvăluiri devastatoare despre templieri. Filip cel Frumos ordonă ca prizonierul să fie adus la Paris și primește cu nesfârșită satisfacție prețioasele depoziții despre crimele celor pe care Îi urăște și cărora le vrea pieirea. Are acum În mână argumentul necesar și suficient pentru declanșarea represaliilor. Dispune fără ezitare ca Jacques
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]