KorAP: Find »[drukola/base=problematic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...159 >

3,972 matches

Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629

siguranță și-l conduce pe individ spre credința că este respectat și că devine conștient de disponibilitatea cuiva cu care poate discuta problemele sale cele mai delicate. Funcția cognitivă, informațională, utilă în special în faza de tranziție de la o situație problematică la o situație adaptativă; ea presupune a-i oferi persoanei aflată în dificultate informațiile de care are nevoie sau de a învăța anumite deprinderi ce-i sunt necesare pentru rezolvarea problemei sale; funcția cognitivă, informațională include și un sprijin care

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
diverse domenii. Funcția de suport material, instrumental, care constă într-o formă de ajutor direct și material pentru o persoană aflată în dificultate; poate ajuta la rezolvarea unor probleme practice, fiind utilă în special în faza deficitară/ cronică a situației problematice; constă în furnizarea de bani, bunuri sau servicii; funcția de suport material, instrumental presupune ca activități: * asistență pentru muncile gospodărești; * îngrijirea copiilor; * acordarea unor împrumuturi sau donații în bani; * transportul; * oferirea de bunuri materiale (mobilă, cărți, mașină de spălat, haine

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
sfârșitul anilor patruzeci și, urmând îndeaproape dobândirea independenței, elaborarea teoretică a noțiunii de subdezvoltare ca efect al exploatării fostelor colonii de către "imperialismul" colonial. În acest context, cadrul teoretic (neo)marxist apare ca un metalimbaj care unifică un evantai larg de problematici și totodată diferitele discipline ale științelor sociale și ale filozofiei. În limitele unei împărțiri a rolurilor disciplinare necontestate, asociindu-i pe antropologi cu studiul societăților "primitive" sau "tradiționale", se deschide posibilitatea pentru aceștia din urmă14, pornind de la o analiză a

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
16, E. Terray își restrânge lectura excluzând capitolele consacrate transformărilor din perioada colonială, care i se par "mult mai puțin noi și originale decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest proces de reierarhizare generală a societății implică însă o redefinire a modurilor de existență ale raporturilor de piață și circulației monetare, rareori încorporată integral problematicilor antropologice. Așadar, aprofundarea istorică a societăților de rudenie duce la neutralizarea unei părți din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
astfel respinse pe linia unei tradiții schimbătoare sau disecate de un fir ce separă modernitatea industrială "străină" de o economie "indigenă", fără ca modurile de edificare a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
acestei fisuri a dominației și reversului ei un fel de seducție inerentă tuturor fetișismelor capitalismului. Includerea cercetătorilor în acest consens încontinuu dedublat, acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O deplasare a problematicilor este deci necesară pentru a ieși din aceste forme unilaterale de diviziune. Nu se pune problema, desigur, să se revină asupra toposului unei neutralități golite de sens care să se poată ridica fantasmatic împotriva figurilor angajamentului, a cărui valorizare etică

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
sau absența ei simptomatică -, fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă, în condițiile de înflorire, insuficiențele, lacunele ei. De aceea, ea a rămas subordonată problematicilor centrale ale reflecției antropologice: etnicul, religiosul, identitatea, sociabilitatea, privilegiind așadar grupurile ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
culturală a unui grup social dat, produs de diviziunea muncii, și pe segmentarea ierarhică a societății. Dacă ele semnalează cu putere influența întreprinderii, aceasta din urmă rămâne însă îndepărtată, cu unele excepții, în virtutea poziției contingente pe care o ocupă în cadrul problematicilor. Decupajul ei latent, prin atenția prioritară acordată categoriilor inferioare, absența aproape completă a studiilor etnologice ale nivelurilor ei superioare, ignorarea frecventă a straturilor ei de mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
asupra acestei linii de conduită în 1989, când accepta "proprietatea privată" a investigațiilor, reținând în același timp clauza de a nu aduce "prejudicii" persoanelor. Această noțiune de prejudiciu, împărtășită de multe asociații profesionale de antropologi, este în mod evident eminamente problematică în întreprindere, mai cu seamă într-o perioadă de transformări cruciale în care avansul spre o hegemonie totodată reală și imaginară a întreprinderii impune reajustări constante care îi ating în mod prioritar pe indivizi în fundamentele identității lor personale și

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
societății contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în cunoașterea realității sociale. Încleștări ideologice Problematici evolutive* Antropologia urbană care privește atât studiul cartierelor specifice, cât și modurile de excludere în cartierele periferice, grupurile etnoculturale marginalizate, rudenia, schimburile comerciale etc. s-a dezvoltat considerabil în Franța în ultimele două decenii. Trebuie recunoscut că, din punct de

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
ca obiect major în peisajul contemporan, nu a beneficiat de același interes din partea antropologilor. Pe lângă dificultatea tehnică de acces la întreprindere, deja abordată, una din rațiunile acestei temeri persistente a antropologilor față de aceasta din urmă stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de vedere, lucrările antropologice focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice; mai precis

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
reală între economic și politic, în timp ce introducerea mecanismelor sălbatice de piață generează, de exemplu în Vietnam sau în China, clivaje extreme care lasă loc unor acceptări mai mult sau mai puțin cinice din partea elitelor politico-economice. Această survolare rapidă a câtorva problematici care traversează întreprinderea și i se asociază ne îndeamnă să credem că centralitatea ei obiectivă, dar amenințată duce la un ansamblu de linii tematice "clasice" ale antropologiei. Alții ar putea înțelege de aici că întreprinderea nu este prin urmare un

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
etnologului un tablou sinoptic al efectelor unei globalizări care împletește imaginarul cu constrângerile obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici, experimentarea și confruntarea unor metode de investigație care constituie tot atâtea achiziții epistemice ale disciplinei. Progresele științifice au avut loc în prelungirea unei perioade în care munca și sfera producției se impuneau cu evidență atât în ceea ce privește influența ideologică asupra cercetărilor

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
contextele socioculturale și istorice avute în vedere, transformările contemporane sunt astfel marcate în mod diferit de ajustările realității la procesele de hegemonizare a unei piețe dominate de financiar. Prin incidențele lor localizate și de amploare internațională, aceste mutații presupun reconsiderarea problematicilor științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare și

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
lipsită de perspective, cât și sociologia americană derivată din Școala de la Chicago sau diversele curente ale sociologiei franceze care se inspiră mai mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea induce confuzii oportune care maschează deseori absența unei problematici în spatele invocării evazive a originii disciplinei. Pare totuși bine stabilit (și, în perioada recentă, sociologii o recunosc mult mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
perspectivă duce însă la replierea asupra unei optici ce conferă sferei economice un statut determinant în raport cu celelalte domenii de activitate socială. Respingerea acestui economicism se manifestă foarte adesea sub forma refuzului de a lua în considerare schimbările economice în conceptualizarea problematicilor și a metodelor de cercetare. Această poziție echivalează cu postularea autonomiei ireductibile a socialului sau a unui sector oarecare al acestuia (activitatea artistică sau culturală, de exemplu) față de sfera economică. Ea se condamnă în acest fel la rigidizarea dihotomiei clasice

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
acțiunilor care urmăresc să transforme această situație, să se opună evoluțiilor ei sau să-i nege evidența. Economie și politică: metamorfoze O reflecție metodologică al cărei scop ar fi să regândească locurile de investigație și relațiile lor permite reformularea conținutului problematicilor. Conjunctura prezentă face necesară încorporarea integrală, în dispozițiile și obiectele de cercetare, a unei interogații privind mutațiile raporturilor dintre politic și economic, pornind de la pozițiile construite de actori. Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai segmentată și

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

cognitivă. Mintea noastră devine mai limpede. În felul acesta putem diminua sau elimina starea interioară de disconfort. c. O altă cauză a nevoii de afiliere o constiuie suportul emoțional prin care căutăm sprijinul celui de lângă noi, când trecem prin împrejurări problematice, când suferim o înfrângere/o pierdere sau atunci când trăim o tragedie. d. A fi alături de alții înseamnă a deține instrumentul cu care ne putem evalua pe noi înșine. Autoevaluarea este un mecanism pentru reducerea anxietății (prin raportare intersubiectivă). e. Nevoia

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
obraz" nu crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest lucru se explică prin necesitatea fundamentală a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor conflictuale, creșterea numărului de situații problematice și adâncirea situației problematice inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
autorii (ibidem). Poate că acest lucru se explică prin necesitatea fundamentală a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor conflictuale, creșterea numărului de situații problematice și adâncirea situației problematice inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele mai frecvente împrejurări) starea

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
martori, avocați. c. Apogeul conflictului Este stadiul când se manifestă confuntarea deschisă a părților aflate în conflict. d. Încheierea conflictului Este etapa când încetează acțiunile ostile ale părților. Sunt rezolvate contradicțiile și nemulțumirile apărute. Are loc schimbarea atitudinii față de situația problematică și față de conflicte, în general. Poate exista posibilitatea ca amintirea conflictului (cu emoțiile aferente) să se păstreze (foarte) mult timp; și atunci reala depășire a relațiilor conflictuale să însemne și să presupună iertarea. Prin urmare, conflictul poate fi soluționat parțial

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]