2,857 matches
-
surprinzător sau nu, relativ puțin frecventată atât în literatura română, cât și în cea universală. Motivul rezidă, probabil, în dificultatea de a întreține o atmosferă terifiantă în spațiile trasate de geometria castratoare a verosimilului. Cei mai mulți scriitori care cultivă, umoral sau programatic, terifiantul narativ se orientează fie către relativ comoda proză ancorată în supranatural, fie către ambiguizarea ontologică pe care o implică frontiera dintre natural și supranatural. De aceea, de pildă, prozele de război, care înregistrează cu acuitate un diluviu de orori
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și al Ligii Națiunilor" (enumerație menită să alunge, ca un talisman al ironiei moderne, duhurile necurate). Ca atare, codurile de lectură se modifică și ele: lectorul se confruntă cu un text hibrid, în care teroarea genuină și ironia detașată alternează programatic. Într-un studiu publicat în 1848 și devenit, între timp, un clasic al analizei aparițiilor supranaturale, atât din punctul de vedere al accesibilității, cât și din cel al copleșitorului număr de "cazuri" certificate, Night Side of Nature, or, Ghosts and
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Căci aproape nimeni nu-și mai pune întrebarea: oare averile acumulate înainte de 1944 au fost pe drept dobândite?! Ideile și sentimentele privind vechile fragmentări politice ale Europei (5, p. 37), gravele diferențe ale Estului Europei față de rest, comparate cu orizonturile programatice ale Europei Unite, rămân pregnante. Atât pentru adaptarea la noul capitalism, cât și pentru acomodarea capitalismului târziu cu schimbările continentului european și ale Rusiei, ale puterilor nord-atlantice și ale unor țări intrate mai recent în jocurile postmodernității. Criza bancar-financiară a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
epistemologic la care scrierile ulterioare (inclusiv cele de care mă voi ocupa, care vizează experiența urbană) fac constant referire. Conceptul de „experiență“, voi încerca să arăt, cumulează trăsături și gesturi pe care, în scrieri anterioare, „critica“ le asimilase în chip programatic. 1.1.3. Prologul epistemo-critic Lucrarea respinsă ca teză de abilitare, Ursprung des deutschen Trauerspiels (1925), începe printr-o sinteză a preocupărilor ante rioare de „epistemologie“. În același timp, se observă o modi fi care a reperelor care va deschide
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unui act politic, de exemplu, atât argumentul instituțional, cât și cel militant funcționează, primul determinând, s-ar putea spune, posibilitatea actului, iar cel din urmă, realitatea lui. Problema cu această diviziune a lui Böckenförde este că presupune o asumare intențională, programatică a discursului teologico-politic. Acesta din urmă este rezultatul unei raportări a subiectului politic la situație, plecând de la o „grilă“ teologică. În al doilea rând, diviziunea presupune faptul că cei doi poli ai relației (teologicul și politicul) sunt constituiți auto nom
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și frivolităților ei senzualiste, un moment de rătăcire pasager înainte de regăsirea adevăratei vocații, cred că se impune o viziune care să redea caracterul stimulativ pentru imaginație în arta plastică al simbolismului legat și de un cult al frumosului, care devenea programatic un factor modelator pentru societatea vieneză și care a modelat și societatea românească a timpului. În acest sens, o analiză a simbolismului conduce la sondarea ariilor colaterale de la ilustrația de carte, fotografie, la afiș și modă, care-l reflectă chiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a contrariilor care împing experiența umană către un climax devastator. În perspectiva lecturii decadente a lui Huysmans, tematizarea violării interdicțiilor devine la Moreau chiar sursa artei și a cunoașterii însoțită în mod obligatoriu de exacțiunile cele mai cumplite. În mod programatic, frumusețea decadentă se însoțește cu oroarea. Pe de altă parte, acest lucru este menit să prelucreze mental întreg ansamblul, operațiune sugestiv calificată de autorul romanului decadent care a făcut școală, drept "onanism spiritual". Dincolo de expresia crudă, putem descifra aici originea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
utopiilor, în atitudinea decadentă nu regăsim niciun proiect civilizațional, ci doar un refuz gândit în termeni estetici și prelucrat adeseori sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în act, acest abandon al eticii în favoarea esteticului, ca și ratarea programatică a unei împliniri în registrul convențional, burghez, conduce la un sentiment de neputință, la nevroză, adesea cultivată și întreținută programatic. O altă deosebire față de romantism o constituie faptul că figurile exemplare nu mai sunt extrase dintr-un trecut îndepărtat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub forma experimentului crud pe subiecții societății meprizate. Transpusă în act, acest abandon al eticii în favoarea esteticului, ca și ratarea programatică a unei împliniri în registrul convențional, burghez, conduce la un sentiment de neputință, la nevroză, adesea cultivată și întreținută programatic. O altă deosebire față de romantism o constituie faptul că figurile exemplare nu mai sunt extrase dintr-un trecut îndepărtat și idealizat, ci alcătuiesc un panteon propriu, din care fac parte mari artiști, campioni ai noii sensibilități, precum Beethoven, Chopin, Wagner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Aceste himere se află parcă în cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor creatoare de artă, fluide, într-o permanentă metamorfoză și în contact
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impact estetizant. Ceea ce a urmat poate fi interpretat ca o întoarcere cu 180 de grade față de ceea ce pictează Luchian acum; de aici și impresia că această perioadă constituie ceva tranzitoriu și puțin semnificativ în opera sa. Chiar dacă nu există nimic programatic la Luchian, schimbarea prin opoziție are sensul unei convertiri și poate fi citită prin revers cu acest moment de vis suspendat din la Belle Epoque, pe care Luchian îl construia cu mijloacele Art Nouveau-ului, sub semnul unui simbolism integrator. VIII
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Klimt) demisionează, urmați în curând și de alții, printre care Otto Wagner, pe 11 noiembrie 1899. Mișcarea își asumă de la început eclectismul, în ea își au locul impresioniști, naturaliști, artiști Jugendstil, cât și cele mai diverse direcții artistice. În mod programatic, se decide eliminarea oricărei discriminări între diferitele forme de artă plastică, și în primul rând, diferența descalificantă a artelor aplicate, artele decorative participând la o ordine a secundarului, socotite minore în raport cu artele majore: pictura, sculptura, arhitectura. Klimt va ilustra poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bâlinelor, fapt care prezintă similitudini cu mișcarea secesionistă românească din jurul revistei Ileana. Acest fapt se află în deplină concordanță cu prezența marcată în ilustrația și reproducerile apărute în primele numere ale revistei a stilului "Modern", "noului stil". Totodată, primele numere "programatice" evidențiază modelele exemplare ale miriskusstnicilor, și anume cei care sunt considerați ca precursori ai simbolismului: Gustave Moreau, Puvis de Chavannes, Burne-Jones și Aubrey Beardsley. În monografia pe care o consacră mișcării, Natalia Lapșina evidențiază rolul esențial jucat de stilul Modern
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o face atractivă, îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis în lumea imaterială a artei, a poeziei, exuberanța ei transmite o notă de optimism care se regăsește alături de pesimismul programatic ce însoțește modernitatea, relevabil pe un alt versant. Apariția societății artistice este dublată de apariția revistei cu același nume, (Ileana), din care nu apar, din păcate, decât șase numere, dintre care două numere duble principalul ei finanțator, Al. Bogdan-Pitești fiind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Arte Grafice Carol Göbl din București, numerele 1, 2, 3-4, iar ultimul număr este scos la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer. Directorul și proprietarul revistei, Alexandru Bogdan-Pitești, acordă o foarte mare importanță calității grafice a revistei, deziderat anunțat programatic, și anume ca revista să fie nu numai o publicație destinată exclusiv artei, dar să constituie în sine un obiect de artă. Are prețul stabilit nu doar în monedă românească, 2,50 lei în țară și 3,50 lei în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție superioară. În Bibliotecă se află cinci medalionae albe cu capete în mărime naturală, înfățișându-i pe Eminescu și Grigorescu realizați de Georgescu, pe Mincu pictat de Fritz Storck, pe Petrașcu de un "coleg" și pe doctorul C. Petrașcu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La cimitir, recuperează, de fapt, coordonatele unui climat specific, de o solemnitate de recluziune. Un discret reflex narcisic se precizează nu numai prin prezența tablourilor fratelui pictor, dar și prin bustul criticului realizat tot de Paciurea. Atmosfera crepusculară este contrabalansată programatic de deschiderea spre idilismul spiritualizat din tablourile lui Verona, spre pastoralele rococo sugerate de un tablou precum Copilul cu fluturele, pretins de Greuze, de un derivat cu parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ion Duican, "Note de artă", în Ileana, nr. 2, 1900, pp. 22-23. 504 E interesat de urmărit în paralel atitudinea lui Titu Maiorescu și Alexandru Bogdan-Pitești față de artiștii minori, fie ei scriitori sau pictori. Îngăduința lor are și un scop programatic; într-o cultură tânără, rolul pionierilor este să realizeze o misiune de propagare a gustului pentru opera de artă, pentru literatură, să creeze emulație. Mihai Eminescu făcea elogiul pionierilor literaturii române, Paris Mumuleanu, Scavinschi etc., pe care George Călinescu îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în televiziune. Cum ați intrat în această industrie, pentru că nu aveați nicio calificare, în afară de filologie? Aveam lucrarea de diplomă, pe semiotica filmului, dar care nu interesa pe absolut nimeni. Eram în 1990. Am început chiar de jos, într-un fel programatic: mi-am spus că trebuie să învăț tot ce se poate învăța. Așa că am sunat la toate studiourile din zona Frankfurt și Mainz, unde se află televiziunea ZDF, a doua televiziune din Germania. Am avut noroc, un studio, auzind că
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în care s-a stabilit că acest fragment din seara tematică îl voi face eu, mi-am pus întrebarea: cum îl voi face? Poate că e o linie mai generală a filmelor mele, o constat acum, n-a fost ceva programatic, îmi place să păstrez o anumită nevinovăție a privirii, să pornesc la drum și să descopăr. M-am hotărât să fac docmentarul sub forma unui road movie. Conținutul mi-a determinat forma filmului. Știind care sunt reperele importante ale acestui
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ideologic, modalitatea umană de a fi implicat, atitudinea interesată a subiect-obiectului față de puterea politică și rolul reglator-distributiv al acesteia în societate. Desigur, ideologiile ca atare, generate de intrarea maselor pe scena politică a modernității occidentale, coagulate în texte sistematice și programatice, există în diversitatea lor, dar fiecare dintre acestea de la liberalism, conservatorism sau socialism, până la comunism, fascism sau mai recentele ecologism, feminism, fundamentalism neototalitar se hrănește din stratul profund al ideologicului ca stare și atitudine. Ideologiile exprimă, în forme concret-istorice, ideologicul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se va baza pe rezultatele electorale, pe statistici și sondaje de opinie preluate din analize de specialitate. Datele pe care ne sprijinim sunt culese de asemenea din Barometrul Opiniei Publice, de pe website-urile diverselor formațiuni politice investigate și din documentele lor programatice. Perioada pe care ne axăm începe după 1989 și de încheie la ultimele alegeri prezidențiale din 2009. Relevanța acestui capitol constă într-o analiză a principalilor exponenți ai extremei drepte din România: Partidul România Mare și liderul său, Corneliu Vadim
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin diverse elemente: număr, ideologie, ofertă politică, putere relativă, raporturi reciproce, organizare internă, etc. În acest sens, procesul de guvernare și elaborarea politicilor sunt condiționate de partidele politice, chiar dacă nu se poate stabili mereu o legătură clară între opțiunile ideologice / programatice și acțiunea guvernamentală. O primă conexiune, susținută și documentată de multe cercetări, este cea dintre caracteristicile sistemului de partide și funcționarea diverselor formule de guvernare. Astfel, se consideră că un sistem puternic polarizat și fragmentat scade viabilitatea formulelor de guvernare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
organic". În consecință, ea traversează un proces mult mai dificil, cu implicații directe asupra activității parlamentare și guvernamentale (Lewis 2001). În ultimă instanță, acestea sunt afectate de lipsa unei identități politice și doctrinare clar definite, de incapacitatea participării la competiția programatică, de fragilitate structurală și de volatilitate. Este subliniată adesea slaba capacitate de a propune programe politice coerente și de a-și orienta acțiunile pe scena politică sau în procesul de guvernare în funcție de opțiuni doctrinare (Kitschelt 1995). În aceste condiții, este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]