1,633 matches
-
națiunii moldovenești: aceasta s-a format până la revoluția din Octombrie, sau procesul însă nu era încheiat în 1940, an după care constituirea națiunii moldovenești se încheie. Pentru istoricii sovietici, încheierea formării națiunii moldovenești burgheze, prin cele două clase ale sale, proletariat și burghezie, până în 1918 era vitală, altfel, prin constituirea sa în perioada dintre 1918-1940, ea ar fi devenit națiune română. Astfel că monografia Formarea națiunii burgheze moldovenești a apărut abia în 1978, la 12 ani de la începerea cercetărilor, având
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că ținutul, situat la hotarul de sud-vest al Imperiului Rus, a parcurs în perioada de până la octombrie stadiul capitalismului dezvoltat, în pofida politicii coloniale, promovate de autocrația țaristă față de periferiile naționale. În Moldova s-au format clasele societății capitaliste, burghezia și proletariatul, care, împreună cu țărănimea, au jucat un rol hotărâtor în transformarea părții de răsărit a poporului moldovean în națiune burgheză independentă, cu toate trăsăturile caracteristice acestei comunități etnice. Procesul etnosocial menționat s-a încheiat la începutul secolului al XX - lea (...) În ce privește
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de state. În opinia lor, conflictul și rivalitatea între statele-națiune nu se terminaseră, însă principalele linii de demarcație din viitor păreau că vor gravita în jurul celor două clase sociale principale: burghezia națională, care controla diferite sisteme de guvernare, și un proletariat din ce în ce mai cosmopolit. Conturul unui experiment social absolut nou deja era conținut de cele mai avansate mișcări politice ale clasei muncitoare industriale. Prin acțiune revoluționară, proletariatul internațional urma să înscrie idealurile iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
celor două clase sociale principale: burghezia națională, care controla diferite sisteme de guvernare, și un proletariat din ce în ce mai cosmopolit. Conturul unui experiment social absolut nou deja era conținut de cele mai avansate mișcări politice ale clasei muncitoare industriale. Prin acțiune revoluționară, proletariatul internațional urma să înscrie idealurile iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială cu totul nouă care avea să elibereze toate ființele umane din exploatare și dominație (Marx și Engels 1977). Numeroși teoreticieni clasici ai relațiilor internaționale au
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
muncitorii în anexe ale mașinii (Marx 1977a: 477). Capitalismul, după cum considera Marx, reușise să avanseze enorm în ceea ce privește reducerea sentimentului de înstrăinare între societăți. Naționalismul, gândea el, nu are ce să caute în inima și mintea celor mai avansate secțiuni ale proletariatului, care erau angajate într-un proiect politic cosmopolit. Însă capitalismul era un sistem de exploatare, într-o mare măsură nesupus niciunui control, în care burghezia controla puterea de muncă a membrilor proletariatului și profita de pe urma muncii acestora. Era cauza primară
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inima și mintea celor mai avansate secțiuni ale proletariatului, care erau angajate într-un proiect politic cosmopolit. Însă capitalismul era un sistem de exploatare, într-o mare măsură nesupus niciunui control, în care burghezia controla puterea de muncă a membrilor proletariatului și profita de pe urma muncii acestora. Era cauza primară a unei condiții de alienare în care rasa umană burghezia și proletariatul deopotrivă se găsea la mila structurilor și forțelor pe care le născuse. Filosofii oferiseră doar interpretări ale lumii, scria Marx
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un sistem de exploatare, într-o mare măsură nesupus niciunui control, în care burghezia controla puterea de muncă a membrilor proletariatului și profita de pe urma muncii acestora. Era cauza primară a unei condiții de alienare în care rasa umană burghezia și proletariatul deopotrivă se găsea la mila structurilor și forțelor pe care le născuse. Filosofii oferiseră doar interpretări ale lumii, scria Marx, pe când principala problemă era schimbarea acesteia (Marx 1977b: 158). Sfârșitul alienării, exploatării și înstrăinării era principala aspirație politică a lui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apărut gusturile cosmopolite, cum ar fi dorința de a consuma produse din societăți îndepărtate și de a consuma o "literatură mondială" din ce în ce mai vastă. Însă forțele care au unificat umanitatea au controlat și creșterea solidarității umane prin asmuțirea membrilor burgheziei împotriva proletariatului (precum și unul împotriva celuilalt) și prin forțarea membrilor clasei muncitoare să concureze unul cu celălalt pentru locuri de muncă puține. Cu toate acestea, chiar tensiunea dintre bogăția generată de capitalism și sărăcia multor vieți individuale a determinat noi forme de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
burgheze ele însele. Într-un cuvânt, creează o lume după modelul său". (Marx și Engels 1977: 224-5) Acestă afirmație remarcabilă avea implicații clare pentru strategia revoluționară. Simțul "naționalității" poate să fi "murit" deja în rândul celor mai luminați membri ai proletariatului, însă umanitatea rămânea încă împărțită în state-națiune, iar burgheziile naționale rămâneau sub controlul structurilor statului pe care le utilizau pentru a promova pretinse interese naționale. Marx și Engels considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deja în rândul celor mai luminați membri ai proletariatului, însă umanitatea rămânea încă împărțită în state-națiune, iar burgheziile naționale rămâneau sub controlul structurilor statului pe care le utilizau pentru a promova pretinse interese naționale. Marx și Engels considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria burghezie națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria burghezie națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977: 230, 235). Realiști precum Waltz au susținut că membrii proletariatului au ajuns, în timpul Primului Război Mondial, la concluzia că aveau mai mult în comun cu burghezia națională proprie decât cu clasele muncitoare din alte țări. Argumentul era că nimeni
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977: 230, 235). Realiști precum Waltz au susținut că membrii proletariatului au ajuns, în timpul Primului Război Mondial, la concluzia că aveau mai mult în comun cu burghezia națională proprie decât cu clasele muncitoare din alte țări. Argumentul era că nimeni care poseda o înțelegere bună a naționalismului, a statului și a războiului, nu
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
era că nimeni care poseda o înțelegere bună a naționalismului, a statului și a războiului, nu ar fi trebuit să fie câtuși de puțin surprins de această întorsătură de situație, și cu toate acestea numeroși socialiști erau consternați de acțiunile proletariatului european. Pentru realiști, eșecul de a anticipa acest rezultat demonstrează principalul defect al marxismului reducționismul său economic, așa cum se manifestă el în convingerea că înțelegerea capitalismului ar putea explica misterele lumii moderne și oportunitățile sale politice fără precedent (Waltz 1959
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ei au scris că irlandezii și polonezii erau victime ale dominației naționale mai degrabă decât ale exploatării de clasă și au adăugat că eliberarea de sub dominația națională era esențială în cazul în care popoarele subordonate urmau să devină aliați ai proletariatului internațional (Marx și Engels 1971; a se vedea de asemenea Benner 1995). Aceste remarci indică faptul că, deși Marx și Engels erau în primul rând preocupați de structura de clasă a societăților capitaliste, ei erau pe deplin conștienți de persistența
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conducătoare au creat legături naționale care țineau în frâu formarea identităților de clasă separatoare. Mai târziu, capitalismul a izbucnit din granițele sale naționale. Exploatarea sporită în epoca globalizării capitaliste a dat naștere la sentimente internaționaliste și la alianțe în rândul proletariatului industrial. Asumpții oarecum simpliste despre modul în care internaționalizarea capitalistă ar fi urmată de internaționalismul socialist au fost regândite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, din cauza revirimentului naționalismului și a pericolului ridicat de război major. În
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reducționismului său economic însă, în ciuda lipsurilor sale, aceasta privea întrebarea principală despre modul în care comunitățile politice s-au autoizolat în acea perioadă o preocupare inevitabilă, dată fiind asumpția marxistă anterioară că tendința dominantă era aceea de cooperare sporită între proletariatul diferitelor națiuni (Linklater 1990b: Capitolul 4). Teoria imperialismului a dezvoltat analiza lui Marx și a lui Engels asupra relației dintre naționalism și internaționalism, și dintre globalizare și fragmentare. În acest fel, a pus în evidență tensiunea dintre forțele care promovau
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că "rolul jucat de ele în politica imperială era neînsemnat în comparație cu daunele provocate de război" (1972: 167). În loc să se "agațe de caracterul îngust al statului național" și să sucombe la idealul patriotic de "apărare sau lărgire a granițelor statului burghez", proletariatul avea să revină la proiectul principal de "desființare a granițelor statului și înglobare a tuturor popoarelor într-o singură familie socialistă" (1972: 167). Cum am notat mai devreme, Marx și Engels credeau că toate premisele de extindere a loialității umane
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Aceasta era o temă centrală în analiza lui Troțki privind "dezvoltarea combinată și inegală" a capitalismului precum și în cadrul fenomenului ulterior al marxismului de Lumea a Treia (Knei-Paz 1978). Conform celei de-a doua perspective, societățile capitaliste metropolitane din centru, inclusiv proletariatul, exploatau societățile periferice care fuseseră aduse sub controlul lor. Răspunsul de înțeles oferit de acestea nu era căutarea dezvoltării de alianțe cu clasele muncitoare din societățile bogate, ci lupta pentru independența națională. Lenin știa că grupuri speciale, precum evreii, erau
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
urma să se elibereze de formele de dominație și discriminare care cultivau vrajba națională sau neîncrederea. Pe termen lung, secesiunea națională ar urma să permită dezvoltarea solidarității între diversele proletariate naționale. Această abordare a naționalismului a fost destinată să oprească proletariatul de la fragmentarea în "curente separate naționale" (Stalin 1953: 343, 354). Lenin, ca și numeroși alți marxiști, vedea fragmentarea națională ca pe o consecință inevitabilă a răspândirii globale a capitalismului, însă, spre deosebire de austro-marxiști, ei considerau esențială evitarea unui compromis al socialismului
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și 1980, însă ele continuă să rămână semnificative în epoca contemporană a inegalităților globale crescânde (Thomas 1999: 428). S-a remarcat în cele de mai sus că mai mulți marxiști încadrați în curentul marxist din Lumea a Treia susțineau că proletariatul din lumea industrială este unul din beneficiarii neoimperialismului; ei sprijineau revolta națională a periferiei, mai degrabă decât idealul socialist occidental de internaționalism proletar (Emmanuel 1972). Marxiștii occidentali nu reușeau să se pună de acord dacă ar trebui să susțină sau
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a rasei umane și au scos în evidență rolul jucat de capitalismul modern în accelerarea acestui proces de dezvoltare. Aspirația sa etică era înlocuirea alienării, exploatării și înstrăinării cu o formă de cooperare universală care ar promova libertatea pentru toți. Proletariatul internațional era socotit subiectul istoric care avea să realizeze aceste obiective, însă naționalismul în expansiune și pericolul din ce în ce mai mare reprezentat de un război în Europa i-au determinat pe Marx și pe Engels să reconsidere natura drumului spre emancipare universală
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au afectat niciodată în istoria pământului și a umanității atâția oameni". În timp ce apără "spiritul" marxismului, Derrida (1994a: 56) argumentează în favoarea revizuirii idealului lui Marx de "dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de ideile anterioare privind internaționalismul socialist și dictatura proletariatului. "Noua Internațională" ar trebui să protesteze împotriva "situației dreptului internațional, a conceptelor de stat și națiune" și să se desprindă de ideile moștenite privind suveranitatea exclusivă și concepțiile naționale de cetățenie. Derrida (1994a: 56) preconiza forme noi ale comunității politice
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
83, 109, 156, 174, 268 democrație liberală, 72, 78, 118, 216, 217 descentralizare, 258, 259, 264, 265, 268, 271, 272, 273, 277 destabilizare, 187 devoluție, 95 dezvoltare, 264, 260 dezvoltare durabilă, 263 dialog, 148, 173, 174, 176, 177, 223 dictatura proletariatului, 151 diferențiere culturală, 106, 107 diferențiere spațială, 195 dilema prizonierului, 52, 53, 56, 269 diplomație, 20, 21, 45, 75, 103, 109, 122, 128 discurs securitar, 194 diviziunea muncii, 135 dominație, 25, 26 domnia legii, 76, 83, 103, 193 drept drept
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
263 poststructuralism, 179, 278, 279 pozitivism, 16, 43, 159, 168, 207, 278 predicții structurale, 54, 55 preocupări normative, 65, 278 principiul non-intervenției, 111, 113 privatizare, 92 "problematica anarhiei", 188, 189 Productivism, 266 Producție, 40, 84, 88, 95, 128-137, 145, 153 Proletariat, 127, 130, 134, 137, 138, 139, 142 proprietate privată, 75, 149, 166, 267 proprietate comună, 149 prostituție, 238, 240 protecționism, 87, 89, 92 psihologie, 33 purificare etnică, 119 putere putere limitată, 78 putere suverană, 191 relații de putere, 208 quaker
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu creșterea nivelului de școlarizare și de pregătire profesională"215. Totuși, "perioada anilor '50 a fost marcată, pe plan politic, de ceea ce a fost definită de însuși limbajul ideologic comunist ca lupta de clasă, încadrată în regimul politic al dictaturii proletariatului. Ceea ce a însemnat consolidarea continuă a unui sistem de guvernare și organizare a societății în chip totalitar, partidul politic unic, comunist, tinzând să controleze și chiar controlând societatea pe toate planurile"216. De fapt, monopolul major pe care îl manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]