1,388 matches
-
romane, drame, comedii, vodeviluri, articole de popularizare a literaturii române și străine, tălmăciri în și din limba română. A colaborat la „Albina Carpaților”, „Familia”, „Amicul familiei”, „România liberă”, „Universul” și, cu totul întâmplător, la „Convorbiri literare”. Cu mediocritate pretențioasă, versificatorul, prolific, imită și amalgamează, în Ciarda albă (1879) și în Harpă și caval (1880), orientări și motive diverse, curente în epocă. Același mixtum compositum și în romanele cu intrigă foiletonistică: Viața lui Onufriu, Ai carte, ai parte (1878), Babeta (1883), Bei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
care îmbină meditația cu irizările florale. Autorul este un virtuoz al prozodiei și al rimei, posedând, totodată, și arta condensării imagistice. Împreună cu Mihai Codreanu, el a contribuit substanțial la impunerea sonetului în literatura noastră. D. a fost și un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită (1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
publicații. Lucrarea situează biografia și activitatea lui Iosif Vulcan în contextul epocii și reconstituie rolul important jucat de acesta în mișcarea literară transilvăneană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Exegetul analizeză cu obiectivitate și discernământ critic opera prolifică, de o derutantă diversitate, a lui Iosif Vulcan, netrecând cu vederea valoarea artistică modestă a scrierilor acestuia, dar apreciind aportul la umplerea unor goluri acut resimțite în literatura și presa transilvăneană din epocă și, totodată, la menținerea idealului de libertate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
și monografii, cu peste 30 de lucrări de referință apărute până în 2010, abordând direcții de cercetare de la toponimie și geografie istorică, la istorie locală și instituțională, mișcări politice, monografii ale personalităților. Vorbim astfel de un mediu de cercetare periferic, dar prolific, în care istoria locală se scrie cu acribie și se promovează cu aceeași mândrie provincială cu care în interbelic se manifestau inițiativele de localism creator. Producția istorică aplicată ariei nord-moldovenești, chiar și atunci când se circumscrie studierii unei zone mai vaste
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
corectă într-un cadru general și o abordare comparată a localului/regiunii cu alte spații asemănătoare. O metodologie coerentă și o aplicare corectă a criteriilor științifice de investigare și redactare vor face astfel ca istoria locală să reprezinte un câmp prolific de analiză pentru cercetătorii ce își vor îndrepta atenția și spre "microcosmosuri". Lucrarea propune în preliminarii o serie de clarificări conceptuale ce vor viza noțiunea de "intelectual" și raportul acestuia cu o serie de termeni ("educație", "bunuri culturale", "munca intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acordate acestora, precum accesul în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai târziu lipsa activității culturale în Bucovina, dar și a unei literaturi a provinciei, în ciuda grupărilor culturale destul de prolifice, precum Iconarul. Replica bucovinenilor a survenit în același cotidian, înfierând literatura decadentă a capitalei și accentuând asupra sobrietății ce caracterizează spiritul și creația moldovenească: Adevărata literatură bucovineană va rămânea tot sobră, moldovenește de sobră, va disprețui surlele și își va
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar uitat de lume, de fapt, ignorat de centru. În Bucovina nu doar indiferența capitalei irita, ci și ofensiva culturală ce însoțea centralizarea politico-administrativă. De aici decurg eforturile de localism creator ca și catalizator al spiritului locului, al mândriei locale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cercetătorii săi. Marginal, inclasabil, original, inventiv sînt adjectivele folosite pentru a-l caracteriza pe Henri Laborit, cercetător ecletic care a fost preocupat de subiecte variate, precum stările de șoc, durerea, cardiologia, hipertensiunea, bolile hepatice. A fost și un scriitor prolific: L'homme et la ville (Omul și orașul) (1971), La nouvelle grille (Noua grilă) (1974), Éloge de la fuite (Elogiul fugii) (1974), L'Inhibition de l'action (Inhibarea acțiunii) (1979), La colombe assas-sineé (Porumbelul ucis) (1983), Dieu ne joue pas aux
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
penumbra unui templu valdez. Histoire d'Oh În 2012, jurații Premiului Interallié, în frunte cu Jean-Marie Rouard, au făcut o excepție de la regula care vrea ca această dis tincție să revină unui jurnalist, și au făcut asta pentru un romancier prolific și popular, deși o figură atipică în peisajul literelor franceze, Philippe Djian, autorul lui Oh. Scriitorul s-a născut la Paris, într-o familie burgheză armeană, a studiat literele, apoi a călătorit prin lume, a scris reportaje și cărți, a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cleanul și grindelul sunt considerate specii tolerante la modificarea condițiilor de mediu iar abundența lor relativă mare se datorează reducerii efectivelor unor specii sensibile ca lipanul, păstrăvul și, chiar, mreana. Dintre speciile introduse accidental, Pseudorasbora parva este tolerantă, omnivoră și prolifică; ea a devenit una dintre speciile cele mai răspândite în bazinul Jijiei, fiind prezentă și în cursul mijlociu al Siretului. Factorii care contribuie la modificările ihtiofaunei sunt multipli, mai importanți fiind regularizarea cursurilor de apă (îndiguiri, modificarea cursurilor naturale prin
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
management și arta de a conduce. Și nu am pus la socoteală miile de articole pe care le-a scris despre acest subiect. După cum remarcă Jim Collins, autorul cărții Good to Great, „Drucker are un geniu deosebit, fiind un scriitor prolific și de o rară profunzime”. Nu demult, când i s-a cerut lui Drucker să alcătuiască un compendiu al lucrărilor sale, el a Început (ajutat de Joseph Maciariello) să-și comprime cărțile În 366 de idei principale, câte una pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
only borrows a pictorial technique (i.e., the pointillism) in justifying how narration is being made, but also uses it to defend as art a bare agglomeration of episodes. Is this an explanation good enough for the unfortunate destiny of this prolific literary work? When undoing 'the whats and whens' of E. Lovinescu' s poetics, the most inviting hypothesis is to re-enact the production of a failure. In turn, one could notice the conversion of a generous idea the idea of (melo
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de tun, trupuri sacrificate, livrate apoi diabolic unei morți interesate, cu scopul precis de a discredita Securitatea, susține același Valentin Raiha. 8. Trupele USLA ne-au terorizat Ideea apare în cărțile lui Pavel Coruț. Într-una dintre ele,124 acest prolific autor (care ar face-o geloasă și pe Sandra Brown) publică un interviu de aproximativ 50 de pagini cu generalul Ștefan Gușe. Aici, Pavel Coruț acreditează ipoteza recunoașterii teroriștilor în trupele USLA. Acestea erau formațiuni specializate în lupta antiteroristă. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
W.�Treptow pentru c? a depus at�ta trud? asupra manuscrisului meu. CUV�NT �NAINTE Cu cele peste dou? mii de volume ? i dou? zeci de mii de articole, N. Iorga concureaz? cu bune ? anse pentru titlul de cel mai prolific savant din toate timpurile. �n semn de �nalt? pre? uire a meritelor sale ? tiin? ifice, l-au ales membru Academiile rom�n? , francez? , iugoslav? ? i polonez? , iar multe universit?? i, din toate col? urile lumii, au fost onorate s? -i acorde diplomă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ile sale că un tot. Ceea ce nu este o sarcin? u?oar?: opera lui Nicolae Iorga este alc? tuit? din circa 1�200 de volume ? i 20�000 de articole; el a fost un ziarist ? i un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric ? i critic literar militant, orator, lingvist, memorialist ? i profesor universitar de prim rang, care �? i fascina auditoriul. Plus activit?? ile sale politice, conferin? ele, numeroasele c? l?torii ? i volume care le descriu. S? zugr? ve
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? -mi citeasc? lucr? rile, nimeni nu este interesat de ceea ce am eu de spus�. ?eicaru glumea cu Iorga: �? ți? i, domnule profesor, ce se va spune despre dumneavoastr? peste 200 de ani? Nicolae Iorga a fost un scriitor extrem de prolific, nimeni nu va putea crede c? a fost �n stare s? scrie at�ț de multe c? r? i �n at�ț de multe domenii. � La care Iorga, cu profund? triste? e, a replicat: �Iar opera lui a fost sortit? s? nu fie citit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
intervenind intempestiv în discuție și contrazicând frecvent. Abordare: nu vă lăsați antrenat în escaladarea comunicării, folosiți metoda negocierii, nu-l lăsați să monopolizeze discuția, temperați-l prin intermediul grupului; 2. tipul pozitiv („calul”): echilibrat și cu bunăvoință în tot ceea ce spune, prolific în idei valoroase, de mare ajutor în comunicarea în grup. Abordare: acceptați-i întreaga contribuție și stimulați-l tot timpul; 3. Tipul „știe tot” („maimuța”): convins mereu că are dreptate, nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intervenind intempestiv în discuție și contrazicând frecvent. Abordare: nu vă lăsați antrenat în escaladarea comunicării, folosiți metoda negocierii, nu-l lăsați să monopolizeze discuția, temperați-l prin intermediul grupului; 2. tipul pozitiv („calul”): echilibrat și cu bunăvoință în tot ceea ce spune, prolific în idei valoroase, de mare ajutor în comunicarea în grup. Abordare: acceptați-i întreaga contribuție și stimulați-l tot timpul; 3. Tipul „știe tot” („maimuța”): convins mereu că are dreptate, nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dere practicii meditative. Ins] este cu totul opus codurilor de conduit] moral] și ritualurilor practicate prin forță convenționalismului. Atunci când o tradiție devine prea stufoas] în reguli, coduri și proceduri, „metodă” se poate transforma într-un „scop” în sine. În plus, prolifica orientare filosofic] și scolastic], pe care a cunoscut-o tradiția indian] dup] Buddha, a eclipsat într-o oarecare m]sur] tradiția profund meditativ] inițiat] de c]tre acesta. Astfel, maeștrii Zen recurgeau la istorioare, paradoxuri, parabole și exerciții meditative numite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Romă, incepand cu fosta Republic]. Dar, în contextul actual, „etică greceasc]” înseamn] perioadă de la Socrate pan] la Epicur (341-271 î.Hr.) și fondatorii stoicismului grec, Zenon din Citium (334-262 î.Hr.), Cleantes (331-232 î.Hr.) și Chrysippos (280-206 î.Hr.). Chrysippos a fost deosebit de prolific și se crede c] ar fi fost autorul a peste șapte sute de „c]rți” (manuscrise), iar Epicur a scris aproximativ o treime din acest num]r. Din p]câte, din acest efort au r]mas puține urme: nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exercițiului epistolar, de altfel atît de la modă în vreme? Nu. Angoasele olandezului aveau rostul explicitării îndoielilor. Dureroaselor îndoieli ale diletantului de geniu. Că va fi înțeles greșit de contemporani, de improbabilii discipoli. Apoi, modernii tîrzii, mai toți s-au exersat prolific în pagini de exegeză. Iar suprarealiștii, dadaiștii au practicat, dincolo de pagina scrisă, gesticulații exhibiționiste, oripilînd sau dînd de gîndit. Artele momentului? Ritos antitradiționaliste, cunosc o fascinantă ebuliție a punerii în scenă, a montării șocante. Chiar și într-un oraș "cuminte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru România al Uniunii Europene. Subiectul sîntem avertizați e tratat cu ironie, descris în deriziune și taxat drept subcultural ca arhitectură. Organizatorii își destăinuie un prim impact cu situația ce tinde să se extindă, evaluînd-o ca "vitală, gălăgioasă, penetrantă și prolifică". Fotografiile cu "palate" sînt acompaniate de cele în care apar promotorii, proprietarii și meșterii. Excelentă idee. Cît de activă însă în masa "vitală" avută în vedere? Să revenim la Iași. Unde, prin Monitorul urmărindu-se mai ales matrapazlîcurile "înaltei societăți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marii ruși s-au plasat în definitivul top mondial. Abominabila revoluție roșie a distrus criminal tot ce-ar fi putut da încă imensa vocație narativă a locului. Situație similară ca să restrîngem subiectiv a cunoscut și romanul românesc, atît de strălucitor prolific, din toate punctele de vedere, în interbelic. Distrus de importatul jdanovism. Și resuscitat, cît s-a putut înainte de '90, de cei cîțiva romancieri de marcă, deja pomeniți. Frăsuiala actuală în jurul romanului nu-și are, evident, rostul și asta nu pentru că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tematice diferite −; pe de altă parte, oximoronul (când semnificații sunt contradictorii; definește principiul coincidentia oppositorium) (Thomas 19). Imaginarul însuși este sistemic, liber să primească și să ofere noi unități semnificante; este riguros și dinamic în același timp; este "tiranic" și prolific, ordonat și eterogen, alternând schema și libertatea, fiind pulsatil între memorie și ceea ce este nou, descompunând și recompunând structuri, ordonând și creând explozii de sensuri noi, fiind fidel trecutului și rupând ideologii depășite etc. (Thomas 20). "Constelațiile imaginare", cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să aibă o origine comună, dar nu neapărat cea "târzie" să o imite pe cea "timpurie". Schema narativă comună și chiar limbajul foarte asemănător pot proveni din același prototip mitic, în acest caz veritabilul "nod" al tradiției, rădăcină adâncă și prolifică.13 Considerațiile despre imaginea medievală pleacă în schimb de la o contribuție particulară, respectiv teoria mistică a lui Johhanes Eckhart referitoare la "privirea transimaginară", a cărei virtute contemplativă constă în faptul că poate reda (face vizibile) în cadrul practicii spirituale raporturile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]