4,519 matches
-
tot timpul pe poziția „neutru”; nici demaraj, nici croazieră, nici marșarier; pur și simplu deschis tuturor posibilităților, cu direcție neprecizată, momentan în repaus. Aparent. Căci proiectele cele mai temerare, cele mai încăpățânate obsesii, cele mai solide întreprinderi, cei mai încrâncenați promotori, tot în bine trucata nemișcare își află matca și se rostogolesc prin lume ciorănind, iohannisând, paul-gomând, ca să nu mai vorbim de celelalte metode de-a lua lumea-n piept, fiecare din ele ca un miniportret al Hermannstadtului, plasat în rame
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
mereu numele unor artiști evrei că de exemplu: Tristan Tzara, Marcel Ianco, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner, M.H. Maxy, Jules Perahim, Paul Celan, Sesto Pals, Paul Păun, Arthur Segal, Brunea Fox etc, toți născuți în România, toți inovatori și promotori ai schimbării și a anulării dogmelor care sufocau sufletele. Ei intuiau marea revoluție socială, mentală și ideologică, care urma ... Citește mai mult Orice studiu al Avangardelor Românești la începutul secolului XX (1918-1930) am deschide, ne duce fără greș la numele
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
mereu numele unor artiști evrei că de exemplu: Tristan Tzara, Marcel Ianco, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner, M.H. Maxy, Jules Perahim, Paul Celan, Sesto Pals, Paul Păun, Arthur Segal, Brunea Fox etc, toți născuți în România, toți inovatori și promotori ai schimbării și a anulării dogmelor care sufocau sufletele. Ei intuiau marea revoluție socială, mentală și ideologică, care urma ... ÎI. CU NICOLAE TZONE LA MAREA MOARTĂ - DISCUȚII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS , de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCU-"ACADEMICIANUL CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin Țene Ștefania Kory Calomfirescu “Academicianul CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI “ Promotor al Școlii Românești de neurologie și de geronto-geriatrie Marile personalități sunt caracterizate de multă generozitate, de iubire față de semeni, sunt dotate cu talent și hărnicie în scopul promovării capacităților acumulate de-alungul vieții, pentru a deveni tezaur de știință și cultură
ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- ACADEMICIANUL CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376210_a_377539]
-
adăugat la recunoașterea de care profesorul, cercetătorul și medicul Vasile Burlui se bucură în Franța, Italia, SUA, Grecia, Republica Moldova și în alte țări, alegerea sa ca Vicepreședinte al acestor societăți, organisme cultural-patriotice, tocmai pentru a da perspectivă acțiunii sale de promotor al Culturii și Științei Românității, de militant neobosit pentru promovarea și afirmarea idealurilor naționale, a conștiinței Unității Naționale a Românilor. Despre activitatea sa complexă, medicală-științifică, didactică-formativă, educațională, literară s-a scris în decursul vremii și alte noi file din portretul
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
așa numite proeuropene tot mai mult ne convingem că revenirea acasă în Țară prin integrarea europeană se îndepărtează cu riscul de a fi complet stopată (în cazul revenirii la putere a forțelor proruse și schimbarea vectorului). Și eu am fost promotor al ideii unirii cu România prin integrarea în Uniunea Europeană care, cel puțin anul trecut după semnarea Acordului de Asociere la UE părea mult mai aproape, mult mai reală decât unirea directă cu România neacceptată (din păcate) nu numai de majoritatea
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
culturală dedicată poetului național al României, la care au participat cei mai importanți traducători românologi, marcanți mai ales în cercetarea și traducerea operelor eminesciene, precum prof.univ.dr.Feng Zhichen, profesor-jurnalist Luo Dongquan, Xu Wende, Gao Xing și alții. Cei mai importanți promotori ai culturii românești în Chină au vorbit despre personalitatea marelui poet, despre frumusețea și sensibilitatea versurilor sale și despre România legendară pe care o descoperi, citindu-i operele. Citește mai mult Versurile marelui poet român, Mihai Eminescu au fost recitate
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
culturală dedicată poetului național al României, la care au participat cei mai importanți traducători românologi, marcanți mai ales în cercetarea și traducerea operelor eminesciene, precum prof.univ.dr.Feng Zhichen, profesor-jurnalist Luo Dongquan, Xu Wende, Gao Xing și alții. Cei mai importanți promotori ai culturii românești în Chină au vorbit despre personalitatea marelui poet, despre frumusețea și sensibilitatea versurilor sale și despre România legendară pe care o descoperi, citindu-i operele.... XXVI. REXLIBIRIS MEDIA GROUP - NEW YORK ARTIST AND FASHION DESIGNER, ALEXANDRA POPESCU-YORK
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
ascultându-l, mi-am auzit tot zbuciumul interior revărsat la momentul când am scris poezia. L-am numit de atunci “vocea sufletului meu” și a urmat un șir de surprize plăcute.Am descoperit un suflet mare de artist, un împătimit promotor al artei care, iată, și el de departe între alte granițe geografice, strigă înspre noi acasă să nu îl uităm. Culege perle din oceanul artei pe care le expune cu mare drag vizitatorilor săi din mediul online. Lucian promovează toate
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
sînt de fapt mult mai complexe: conservatorii, convinși de necesitatea industrializării, se opun liberalilor în privința modalităților acestei politici și sînt mult mai deschiși față de investitorii străini. Dorința liberalilor privește stabilirea și menținerea controlului de stat asupra bogățiilor naționale. Ei sînt promotorii controlului de stat asupra băncii, ei sînt fondatorii, în 1880, ai Băncii Naționale a României, ei sînt la originea unei politici vamale protecționiste, ei sînt inițiatorii legilor de încurajare a industriei. Deviza sub care se adună este: Prin noi înșine. În ochii oamenilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
simt că va avea un nou aspect, adică va fi un război total. Criza gîndirii românești de la începutul secolului se dezvoltă în sincronie cu o criză europeană dintr-o istorie antebelică de importanță colectivă. CAPITOLUL VIII Puterea și iluziile națiunii PROMOTORII PATRIEI Alegerea industrialistă a liberalilor, fără a fi condamnată de conservatori, începea printr-o occidentaiizare culturală. Conservatorii și intelectualii "țărăniști" respingeau o imitație de suprafață care scade importanța tradițiilor populare locale, fără a aduce prosperitatea. Poporaniștii au dorit o a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
analiștii momentului, filosoful N. Crainic evocă, în cîteva rînduri din Memoriile sale publicate în 1991, la București, portretul legionarilor și prezența șefului mișcării, Codreanu: "Preferințele mele se îndreptau spre legionari. Erau tineri, iar eu îmi puneam speranța în ei, ca promotori ai noului spirit, în 1932, Comeliu Codreanu nu avea faima mitologică de care se va bucura mai tîrziu. Primul grup de intelectuali pe care 1-am introdus în mișcare a fost grupul Axa: Mihai Polihroniade, Vasile Marin, Alexandru Constant, Victor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ucigașilor se desfășoară într-o atmosferă incandescentă. Garda de Fier, înscrisă oficial ca organizație politică, se consideră înșelată și evoluează spre un climat de violență, transformată în mistică, în jurul lui Codreanu, care se îndepărtează în parte de mișcarea intelectualului Crainic, promotorul statului etnocratic și creștin. "Eu visam un naționalism creștin scrie acesta în Memoriile sale și am luptat ani în șir pentru a-1 insufla spiritului tinerilor. Însă în locul lui s-a dezvoltat această monstruozitate a crimei. [...] în locul martorilor unei credințe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modernității. Mai mulți factori explică succesul fenomenului Noica, admirația de pe la sfîrșitul deceniului șapte pentru creația sa, ale cărei titluri de succes, Rostirea filosofică românească și Sentimentul românesc al ființei, apar în 1970 și respectiv 1978. Noica este perceput adesea ca promotorul unei filosofii care se înscrie într-o ambianță de sublimare a națiunii, de indigenism și de antioccidentalism. El redă existență filosofică specificului românesc compromis de activiști și propune o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
antioccidentalism. El redă existență filosofică specificului românesc compromis de activiști și propune o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi în felul ei de a formula existența, ființa. Noica ar fi în acești ani filosoful națiunii, promotorul unui nou model, al unei noi viziuni a lumii, purtătoare de romanitate. Noica scrie în Jurnal filosofic: "Toată problema României nu este doar de a fi, de a fi în eternitate, ci de a deveni. Dar cum se poate transforma
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de 23 August 1944. Textul creează legătura dintre un trecut militat antifascist al conducătorilor români, trecut de care Occidentul a beneficiat datorită eliberării Ungariei și Cehoslovaciei, în 1944-1945, și un prezent creator. Baza acestui spirit novator este științifică. Documentul afirmă: "Promotor ferm al concepției de societate socialistă pe baze profund științifice, tovarășul Ceaușescu a militat și militează pentru lărgirea permanentă a orizontului științific, profesional și cultural al întregului popor". Perspectivele de viitor sînt astfel formulate: "Fondator al strategiei unitare al construcției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formulate: "Fondator al strategiei unitare al construcției socialiste în patria noastră, tovarășul Nicolae Ceaușescu a elaborat o concepție înaintată asupra rolului decisiv politic și social al partidului clasei muncitoare. Partidul Comunist Român a conferit trăsături esențiale de partid de masă, promotor al energiilor creatoare ale națiunii centru vital al societății". Împotriva unei URSS care se restructurează, Ceaușescu pozează în maestru al gîndirii. Reforma care începe în URSS, România ar fi încheiat-o deja. Împotriva URSS-ului lui Gorbaciov, Ceaușescu cheamă la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
amestec, al Estului și al Vestului. Dezbaterea româno-ungară ajunge în sarcina CSCE. În acești ani, 1987-1989, interogațiile URSS-ului, care încearcă o modernizare autoritară lăsînd să se desfășoare o liberalizare anarhică, întîlnește prin evocarea comună a unui nou umanism, preocupările promotorilor dreptului din Vest. În Ungaria, dezbaterea asupra unui sistem pluripartit rămîne deschisă în perioada iernii 1988-1989. Conservatorismul autoritar al Bucureștiului nu poate repara breșa astfel deschisă. Ungurii din România fug în Ungaria. O parte a opiniei românești, depășită, susține revendicările
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
omului politic . . . . . . 123 Căutarea adevărului . . . . . . 126 Dependență mascată . Capitolul 7 Stîrșit de secol: eșec și reușită. Simbolurile incerte ale dezvoltării . . . 135 Obsesia desprinderii . . . . . . 135 Stăpînirea tehnologiei . . . . . . 140 Revolta primitivă . . . . . . . 142 Justiția socială . . . . . . . 144 Capitolul 8 Puterea și iluziile națiunii . . . 151 Promotorii patriei . . . . . . . 151 Amenințarea rusă . . . . . . . 158 Realitatea războiului . . . . . . 164 Anul 1917 . . . . . . . 167 Confruntarea cu o nouă ordine europeană . . . . 169 PARTEA A III-A LUPTELE DINTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE Capitolul l România Mare, o democrație de tip occidental? . . . . 175 Sensul victoriei? . . . . . . . 175
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pe spatele nefericitului popor românesc, apatic de suferințe și amețit de fraze, se formează un popor nou de venetici, de-o naționalitate nehotărâtă încă, o nouă rasă americană, în ochii căreia vechiul popor al lui Mircea Basarab dispare și emigrează Promotorul acestui americanism e partidul roșu, care are pretenția de-a se numi și național. Noi nu ne îndoim că și din acest aluat, în care Costineștii și Serurii joacă un rol atât de mare, se poate forma ceva; dar ceea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la 1848 ar fi avut cel mai mic efect asupra poporului românesc, ci pentru ca s-arătăm că, daca acea revoluție ar fi avut importanța pe care i-o atribuie "Romînul", conservatorii actuali au format desigur nouă din zece părți din promotorii ei. Dar adevărul istoric asupra mișcării de la 1848 e în realitate cu mult mai meschin și mai trist. Tinerimea de atunci hrănise mari idealuri naționale în inima ei, cari au fost însă reduse la rolul de-a fi o piatră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aug. 1896). Dar nu numai I. Slavici din grupul "medalionului" vienez din preajma lui M. Eminescu rămâne aproape de V. Lucaciu, ci și Nicolae Oncu (fost în conducerea societății "România Jună" din Viena alături de I. Slavici și M. Eminescu) devenit la Arad promotorul băncii "Victoria" (din 1877) și susținător al mișcării memorandiste (din 1892-1894) ca membru în Comitetul Central al P.N.R. Alături rămâne și I. Bechnitz de la Sibiu care va fi întemeietorul Institutului Tipografic și va răspunde de "maniera de redactare" a revistei
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ale lui Comarnescu sau Schileru, aduse, cumva, cu anasîna, de ape tulburi aici, altele, în elementul lor: Mircea Popescu, Radu Bogdan, Perahim, Jalea. Și, într-adevăr, te-apucă jalea cînd te gîndești că dintre aceștia, un grafician ca Perahim, fost promotor de marcă al avangardismului interbelic, după ce și-a jucat rolul de comisar al poporului pentru arte, și-a luat tălpășița, aciuîndu-se în zările de farmec pline ale Occidentului decadent, apoi un Radu Bogdan, care-l interpreta pe Dzerjinski al artelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ironie, descris în deriziune și taxat drept subcultural ca arhitectură. Organizatorii își destăinuie un prim impact cu situația ce tinde să se extindă, evaluînd-o ca "vitală, gălăgioasă, penetrantă și prolifică". Fotografiile cu "palate" sînt acompaniate de cele în care apar promotorii, proprietarii și meșterii. Excelentă idee. Cît de activă însă în masa "vitală" avută în vedere? Să revenim la Iași. Unde, prin Monitorul urmărindu-se mai ales matrapazlîcurile "înaltei societăți" locale întru înălțarea infatuatelor ei vile ni se înlesnește, prin fotografie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi oprit aici, încă am fi rămas/ am rămîne liniștiți. Dar cursul mondial al artei cunoaște acum o dinamică siderantă. Pentru noi, cei care încă mai ținem un penson în mînă. Nu și pentru frații noștri mult mai tineri, promotorii unei globalist-generalizate soluții alternative, greu a i se prevedea evoluția/involuția. Civilizația însăși, cea de ultimă oră, își modifică într-atît parametrii, încît pînă și titrații ei futurologi, lucizii, par a nu-i desluși finalități cît de cît raționale. Și cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]