2,031 matches
-
251). Dar dacă acest gen de studiu este irelevant în genere pentru componentele unei limbi, în manifestările patologice cu care se repetă aceeași abatere de la normal este semnificativă din punct de vedere fenomenologic. 5.2. Determinarea statistică a erorilor de la pronunția normativă. Frecvența și ordinea frecvenței. Pentru a determina statistic erorile de la pronunția normativă în cazul acestor subiecți, am întocmit o hartă a tulburărilor fonoarticulatorii din care am extras datele statistice necesare studiului. Am precizat de data aceasta mărimea și frecvența
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
componentele unei limbi, în manifestările patologice cu care se repetă aceeași abatere de la normal este semnificativă din punct de vedere fenomenologic. 5.2. Determinarea statistică a erorilor de la pronunția normativă. Frecvența și ordinea frecvenței. Pentru a determina statistic erorile de la pronunția normativă în cazul acestor subiecți, am întocmit o hartă a tulburărilor fonoarticulatorii din care am extras datele statistice necesare studiului. Am precizat de data aceasta mărimea și frecvența acestor erori pentru fiecare fonem în parte raportat la un grup de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
factori, am luat în considerație defectele anatomice grupate în despicături totale și despicături parțiale (cele posterioare). De asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii unei pronunții cât mai bune, unde fetele întrec băieții. Datele consemnate în fișele logopedice ne-au furnizat caracteristicile pronunției fiecărui fonem, înregistrându-se 27.000 situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii unei pronunții cât mai bune, unde fetele întrec băieții. Datele consemnate în fișele logopedice ne-au furnizat caracteristicile pronunției fiecărui fonem, înregistrându-se 27.000 situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în 24%, vocala „a” în 22%, menținându-se în despicăturile parțiale la valori ușor scăzute (tabel 14). Pronunția vocalelor este defectuoasă în funcție de gradul de deschidere, în ambele forme de despicături păstrându-se același rang al formării eronate de la a la î, fiind avantajate vocalele nelabiale, simetria triunghiului gradului de deschidere fiind păstrată după cum reiese din graficul 13. Vocalele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în despicăturile întinse totale, deoarece forma anatomică este modificată prin cicatricea postoperatorie la nivelul buzei superioare care nu reușește să efectueze tubul fonetic rotunjit și alungit necesar rezonanței orale și labiale. De remarcat este faptul că se mențin dificultățile de pronunție ale vocalelor din aceeași ordine pentru ambele forme, „i” fiind elementul fonetic cel mai frecvent dislalic dintre vocale, fapt demonstrat și de alte studii de specialitate adaptate pentru fonetica limbii franceze, germane, engleze (Muriel, E. Morley, 1958; BorelMaisonny S. 1969
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se poate vedea spațiul dintre peretele posterior al faringelui și vălul palatin, punând în evidență astfel închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate sunt denumite sigmatisme și care sunt găsite într-un procent de 85,5
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
comparativ în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o diferență valorică în cele două forme de malformații, insuficiența velară determinând imposibilitatea pronunției consoanelor c-g (grafic 15). Valori crescute se înregistrează de asemenea în despicăturile totale unde se vede importanța arcadei dento-alveolare pentru consoanele t, t, r. Din punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că procentual toate valorile sunt mai ridicate în despicăturile totale decât în cele parțiale, dar cu diferențieri nesemnificative. Rezonanța nasală care predomină în rhinolalia de origine velopalatină nu afectează de obicei consoanele m, n, h, l, ele rămânând sprijinul de pronunție organic posibil pentru înlocuirea celorlalte consoane imposibil de articulat în situația anatomică a palatului despicat. Cele mai frecvente consoane de înlocuire sunt aspirata h și nasala n ușor accesibile și accidental, când alte consoane se pot emite, ele devin elemente
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari în despicăturile parțiale, aceasta fiind ușor atenuată în despicăturile totale prin defectele de buză, de prag narinar, de boltă, la nivelul cărora se pierde o mare cantitate de aer. În acest caz pronunția este compensată prin fenomene de nasonare, laringisare, faringisare, aducând vorbirii elemente parazitare care amplifică aspectul necomunicativ al mesajului transmis în astfel de condiții. Și din această ilustrare grafică deducem unele indicații terapeutice extrem de valoroase. Erorile de emisie ale siflantelor marchează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de diferiți În limba rusă dificultățile încep de la consoana „r”, în timp ce în limba cehă acestea sfârșesc cu consoana „r” și încep cu consoana „p”. Pentru limba română și limba franceză dificultățile în pronunție încep cu consoana „s”, păstrând în aceeași ordine dificultățile consoanei „p”. Frecvența manifestărilor dislalice diminuează pentru consoanele r, l, m, n, în limba română și franceză, fapt explicat prin fonetica acestor limbi. Ordinea dificultăților în limba cehă și rusă ar
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
121 și Zapan Gh. 1971, 213; p.2032), am considerat procesul învățării limbii materne în condițiile defectelor velare ca un sistem evolutiv cu evenimente preferențiale și am aplicat la datele statistice obținute din analiza cantitativă a erorilor și abaterilor de la pronunția normală, formula „gradului de organizare și progres” H’(H) a lui Gh. Zapan în scopul evaluării statistice a cantității de informație a mesajului transmis în cazul limbajului sonor afectat de tulburări fono-articulatorii. Considerând H entropia și H’(H) cantitatea de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
p”, iar celălalt nepreferențial cu probabilitatea (1-p). Numitorul din membrul al doilea al relației (2) este considerat totdeauna cu valoare pozitivă. Prin aplicarea formulei lui Gh. Zapan la studiul nostru statistic din care se desprind două evenimente posibile - evenimentul (1) pronunția corectă și - evenimentul contrar (2) pronunția dislalică necorectă, abaterea de la normal, avem: Deoarece în cazul nostru n=1 (adică avem două evenimente posibile - emisie corectă a sunetului și incorectă sau dislalică, evenimentul preferențial fiind emiterea corectă, avem: Această formulă implică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1-p). Numitorul din membrul al doilea al relației (2) este considerat totdeauna cu valoare pozitivă. Prin aplicarea formulei lui Gh. Zapan la studiul nostru statistic din care se desprind două evenimente posibile - evenimentul (1) pronunția corectă și - evenimentul contrar (2) pronunția dislalică necorectă, abaterea de la normal, avem: Deoarece în cazul nostru n=1 (adică avem două evenimente posibile - emisie corectă a sunetului și incorectă sau dislalică, evenimentul preferențial fiind emiterea corectă, avem: Această formulă implică două situații: 1) p > 0,5
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
5 și în acest caz În cazul nostru pentru toate tipurile de vocale având p 0,5 . Pentru ușurința calculelor am utilizat formula lui Gh. Zapan exprimată ca o funcție de energie informațională a unui sistem format din două evenimente posibile (pronunția normală și pronunția dislalică - eronată), adică : Această formulă implică ca și în cazul entropiei, două situații posibile (emisia corectă și emisia dislalică): 1) p 0,5 și în acest caz și formula devine: p 0,5 și în acest caz
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
acest caz În cazul nostru pentru toate tipurile de vocale având p 0,5 . Pentru ușurința calculelor am utilizat formula lui Gh. Zapan exprimată ca o funcție de energie informațională a unui sistem format din două evenimente posibile (pronunția normală și pronunția dislalică - eronată), adică : Această formulă implică ca și în cazul entropiei, două situații posibile (emisia corectă și emisia dislalică): 1) p 0,5 și în acest caz și formula devine: p 0,5 și în acest caz și formula devine
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
familie, inteligență, perseverență. În grupa I din 113 cazuri, 22% au prezentat palate nefuncționale dar care au obținut o vorbire foarte bună, ceea ce demonstrează eficiența muncii logopedice. În legătură cu aceasta s-a observat că orificiile buco-nasale de calibru mic nu influențează pronunția, în timp ce orificiile persistente la nivelul vălului moale trebuie închise chirurgical. 3. Toate cazurile din grupa I au beneficiat de lucru logopedic pe o perioadă de timp, discontinuu la cabinet însă continuu acasă. Lucrul logopedic a fost eșalonat pe etape la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diferit în lecțiile logopedice indicate. Unii sunt inactivi, neatenți, fără voință, fără perseverență în susținerea exercițiilor. Alții sunt neîncrezători în forțele și posibilitățile lor de lucru, retrași și nesociabili, timizi fără să simtă nevoia ajutorului celor din jur. Exercițiile de pronunție corectă se impun încă de la vârste de 3-4 ani, pentru a nu da timp fixării stereotipiilor verbale defectuoase. Exercițiile necesită concentrare, răbdare, energie, precizie și o bună parte de optimism pentru ca munca logopedică să fie eficace. Aceste calități nu există
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
scurt dacă la tratamentul logopedic se asociază gimnastica medicală axată în special pe gimnastica respiratorie. B. O altă activitate cu pondere mare în terapia rhinolaliei are ca scop formarea și dezvoltarea suflului bucal, fără de care nu se poate obține corectarea pronunției consonantice, a îndepărtării grimaselor precum și a deperdiției nasale și a suflului nasal. Exercițiile de suflu trebuiesc de asemenea adaptate particularităților psihoindividuale ale copilului, una din condiții fiind atractivitatea și interesul. Ele pot fi transformate într-o activitate de joc antrenant
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
decât in timpul pronunției fonemelor, iar timpul menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de stabilizare a stereotipiilor verbale. În practica noastră logopedică lecția organizată s-a efectuat în jurul vârstei de 4 ani și 6 luni - 5 ani cu maximum de realizare spre vârsta de 6 ani, când intervine conștientizarea actului fonator. Astfel corectarea pronunției consoanelor s-a efectuat în ședințe de lucru sau lecții respectând următoarele etape : 1. Etapa pregătitoare în care se creiază un mediu afectiv, prin exerciții ușoare sub formă de joc care să creeze condiția fizică a musculaturii interesată în vorbirea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]