4,129 matches
-
tatonat Mihnea. „Te-ascult.“, l-a bătut Maria pe umăr. Știa că nu suport să pună mâna pe-altcineva, nici măcar o atingere. „Varianta patru. Ultima. Asta chiar o să vă placă. Paul există, dar numai virtual.“ „Cum adică?“, am făcut pe prostul. De regulă, îmi reușea: zăpăceam pe toată lumea. „Simplu. Paul e-un avatar, o construcție neuronală care face legătura între două puncte ale vieții tale: studenție și catedră, Adina și Maria.“ „Nu pune sare pe rană!“, l-am avertizat. „Și, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
toți? Simulam ca să mă protejez, să mă feresc de ceilalți (prieteni, vecini, colegi, iubite, șefi, Anticari sau Editori), să nu fiu descoperit, utilizat și-apoi șters din memorie printr-o simplă apăsare de tastă sau atingere a privirilor. Făceam pe prostul, mimam copilăria (uneori și-adolescența, cu golănia ei cinică), patinând printre vârste. Corpul se pervertise, fusese cedat și anexat de mai multe ori, dar mintea rămânea în proprietatea mea: întreagă și divizată. Oricând aș fi fost identificat sau fixat, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care ar putea lăsa indicii despre trecut sau vreo acțiune murdară. Compania dorește să le achiziționeze, pentru a șterge toate urmele. Iar dacă achiziția nu e posibilă, aplică alte metode. Ca pe vremuri, Securitatea.“ „Cum ar fi?“, am făcut pe prostul. „Eliminarea fizică.“, a spus scriitorul, fără vreo ezitare. „Substituția memoriei. Trucarea legăturilor neuronale. Te-ai căsătorit cu cine nu trebuie, ai alți părinți sau bunici, te-ai născut într-o altă localitate. Memoria poate fi rearanjată, schimbată cu totul, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nu fusese deja angajat de nemți, înainte să-l răpească englezii?“ „Ba da, opera pe Zuse, făcea codări și decriptări. Ce nu știi dumneata e că Fast era un agent dublu, angajat de MI 6. Povestea cu răpirea e pentru proști: în realitate, Arnold Fast a lucrat tot timpul sub acoperire pentru englezi. Cum crezi că a ieșit Colossus, din neant? Și, mai ales, cum a fost spart codul Enigma: dând peste niște acte într-un submarin nazist, cum ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acolo, la etajul opt...“ „N-are.“, i-am confirmat. Scriitorul nu mișca un deget. „Ucrainenii lui Andrei. În frunte cu Bumbaru, Spumă și Ciocăzanu. A venit și echipa care lucrează pe Rădăuți: Vilaia, Giugula și Frigescu. Nici noi nu suntem proști: cât și-a plictisit scriitorașul nostru audiența la Neptun, am umblat puțin la geografie. Mai nou, Prutul se varsă-n Marea Neagră, pe la Vama-Veche. Dar pun pariu că amicul nostru habar n-avea de-asta?“ Toată lumea știa de echipa lui Vilaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ultimele speranțe. Mihnea zâmbea și el, rezemat de tocul ușii. Știam amândoi ce urmează. „Apropo de uitare. Ai uitat și tu un lucru, tovarășe ESCU sau cum ți-o fi spunând...“ „Cum?“, s-a mirat scriitorul, „Cine?“ „Iar face pe prostul!“, a oftat Mihnea. M-am apropiat și mai mult de prizonier. „Economia Minții e variabilă. Chiar tu ai zis-o.“ „Da. Și?“ „Și-asta înseamnă că jocul nu se încheie niciodată, că tranzacțiile au loc până în ultima clipă. Corect?“ „Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
străjuit de puhoi de oșteni poloni și că se pornise năvală asupră-mi, să mi se ia viața acolo, lângă tatăl meu Înjunghiat pe la spate. Și vedeam numai sânge și răzbunare și muream acolo, ca un nevolnic și ca un prost, dacă nu sărea Oană cu tine, Petrule, și cu voi, Albule și Toadere, dacă nu sărea Oană și nu striga, cum a făcut nu mai departe de ieri, pe dealul Tudorei, Zid În jurul Măriei Sale, până la moarte! și dacă sabia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
observă Ștefănel. De unde știi că Înțeleg mongola? - Asta Își poate da seama orice prost. Toată lumea strigă pe aici, toți au de arătat ceva. Ai trecut fără să tresari pe lângă negustorii chinezi, dar ai ascultat cu atenție ce spuneau negustorii mongoli. - Proștii de aici n-au altă treabă decât să urmărească tresăririle unui străin? Călugărul nu păru supărat de Întrebarea obraznică. Dimpotrivă, fața i se lumină Într-un zâmbet. - Așadar, spuse el, se dovedește nu doar că știi mongola, dar și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nemișcat, cu mâna dreaptă pe umărul Însângerat al căpitanului Oană. La mijlocul distanței dintre el și Ogodai, Yves se ridică și Îl ajută pe Alexandru să se ridice și el. - Iartă-mă, spuse francezul. N-avea rost să mori ca un prost. Nu e lupta ta. -Ba da, Yves, răspunse Alexandru În franceză. E chiar lupta mea. Nu Înțelegi limba mongolă, de aceea te iert. Omul acela legat de șa este cel care l-a torturat pe tatăl meu. Și doar cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
copilul dispărut acum optsprezece ani la Albești, crezi că s-ar implica În lupta din Moldova? Și dacă, da, de ce? Ca să-și salveze tatăl? Nu e cazul. Tatăl lui se află În mâini bune. Altfel ar fi murit ca un prost la Valea Albă. Ca să salveze țara? Greu de crezut. Nu e țara lui, căci copilăria și tinerețea și le-a petrecut În alte părți ale lumii. Să-l salveze pe Ștefan? Neverosimil. Aproape că nu-l cunoaște. Mă rog, cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
facem? Mergem mai departe, ori nu mergem mai departe? - Poate fi o patrulă a spahiilor, cum am văzut atâtea până aici... răspunse, tot În șoaptă, voievodul. O fi spus Sihastrul să ridicăm poporul, dar sigur n-a spus să fim proști. - Mai bine proști cu măria ta, decât deștepți cu Mahomed, răspunse Alexandru. Eu unul mă declar primul prost al Moldovei și ies din pădurile astea. Parcă mi-era dor de soare. Tânărul dădu pinteni și ieși În poiana largă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
atâtea până aici... răspunse, tot În șoaptă, voievodul. O fi spus Sihastrul să ridicăm poporul, dar sigur n-a spus să fim proști. - Mai bine proști cu măria ta, decât deștepți cu Mahomed, răspunse Alexandru. Eu unul mă declar primul prost al Moldovei și ies din pădurile astea. Parcă mi-era dor de soare. Tânărul dădu pinteni și ieși În poiana largă a obcinei Suceviței. Gestul lui era unul de apărare. Dacă cineva Îl urmărea pe voievod, avea să sară asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
că a ajuns să nu mai aibă ce mânca de multă grijă ce are cei mari. În chestia rachiului ce am raportat, el spune că a venit garda financiară și a găsit rachiu într-o damigeană de 10 litri și proștii nu i-au făcut nimic, așa că are curaj să adică cantități mai mari și are să aducă și la lucru și în atelier ca să vadă lucrătorii că lui nu-i este frică. Acest montator nu este zi în care să nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
flămând și necăjit ca vai de el. - Ce este? Ce v-au găsit? Atunci ele, mai venindu-și puțin în fire, începură a-și șterge lacrămile și a-i povesti despre întîmplarea neîntîmplată... Omul, după ce le ascultă, zise: - Bre! mulți proști am văzut eu, dar ca voi n-am mai văzut. Mă... duc în toată lumea! și de-oi găsi mai proști decât voi, m-oi întoarce acasă, iar de nu, ba. Așa zicând, ofta din greu, ieși din casă - fără să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lui Brătianu de-a organiza armata. Între altele generalul Macedonski zicea: Să nu crează d. Brătianu și Rosetti cu ogeacurile dumnealor că vor putea aduce la venetici cari să ducă la măcelărie pe copiii și frații noștri tratîndu-i de proști din țara proștilor... Aci nu mai e vorba să dăm câteva parale pe la scăpătăciunile din Germania; este vorba de țara noastră, de onoarea noastră, de sângele nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a organiza armata. Între altele generalul Macedonski zicea: Să nu crează d. Brătianu și Rosetti cu ogeacurile dumnealor că vor putea aduce la venetici cari să ducă la măcelărie pe copiii și frații noștri tratîndu-i de proști din țara proștilor... Aci nu mai e vorba să dăm câteva parale pe la scăpătăciunile din Germania; este vorba de țara noastră, de onoarea noastră, de sângele nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii ofițeri) sânt plini
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câteva parale pe la scăpătăciunile din Germania; este vorba de țara noastră, de onoarea noastră, de sângele nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li s-ar părea oamenilor cu capetele de urs de la nordul Germaniei, sânt între acești juni mulți cari la timp vor putea proba unor semeni venetici cine sânt cei proști. La 1869 cabinetul Dimitrie Ghica-Cogălniceanu îl reprimește pe generalul Macedonski
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li s-ar părea oamenilor cu capetele de urs de la nordul Germaniei, sânt între acești juni mulți cari la timp vor putea proba unor semeni venetici cine sânt cei proști. La 1869 cabinetul Dimitrie Ghica-Cogălniceanu îl reprimește pe generalul Macedonski în activitate, numindu-l șef al diviziei I. Atunci d. Candiano se ridică în Adunare si, întemeiîndu-se pe scrisoarea publicată de cetățeanul simplu demisionat, protestă contra reprimirii în activitate, rostind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Fellini o scrisoare în care ne felicita pentru deschiderea spre libertate de la noi și ne-a spus că acum, iată, a venit momentul să vă întoarceți la neorealism. Ne-am uitat unii la alții și am început să râdem ca proștii. Am crezut că domnul Fellini își bate joc de noi. Dar iată că, după anul 2000, acești tineri regizori s-au întors la neorealism. Există vreo deosebire între narațiunea din filmul de ficțiune și cel documentar? Narațiunea din filmul de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela Curierul diplomatic, Mihai Baciu Idei de schimb, Sorin Adam Matei Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
-l fac atent, să vadă, să priceapă, să înțeleagă primejdia, care ne păștea pe-amândoi; când mă răsuflam, încercam să-l chem lângă mine, să-i întorc botul spre arătarea care venea pe urmele noastre; dar el, o făcea pe prostul, nu reacționa nici într-un fel, nu înțelegea, nu vedea, nu pricepea nimic; și faptul acesta mă scotea din sărite! Cine mi-a spus mie că el simte primul, după miros, apropierea dihaniei, că dă alarma cu mult înainte ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Eminescu și, fiind ei înșiși oameni de cultură, prin formație și atitudine, au cum s-ar zice, temeiul-temeiului, dincolo de care interpretarea cu speculații rămâne un discurs discutabil (și câteodată, șubred). De aceea, mulți dintre cei și mai mulți (și nu proști la grămadă!) se cam arată cu lipsă de interes. Fie în apel numai câteva din numele mari, amintite mai sus, în rândul cărora se include și Th. Codreanu cu ultima carte din cele vreo cinci care au în miez fenomenul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și metodă. Pentru asta, istoria modernă (și contemporană) a adus prezentului (nu "tutulor"!) un binom de profunzime și răutate, eficient ca plural de metode, în stare să producă, pe lângă alte inducții, o stilistică a mesajului subliminal, care îl face pe prostul cuminte să se sperie de câtă deșteptăciune este în stare după două drumuri cu avionul. Într-un asemenea context (cu oameni "minunați" de ce-au văzut pe-afară) vine Th. Codreanu cu ultima carte Mitul Eminescu. Curajos, dar și pesimist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a-i prețui pe mincinoși", " Nicăieri nu se greșește mai mult decât în viața sentimentală", "Dacă suptul copiilor nu ar crea plăcere, multe femei ar uita să-i mai alăpteze", " Chiar în zdrențe poți fi bun de ceva: de sperietoare", " Proștii au un defect își subapreciază prostia", "Poate că geniul nu-i decât mediocritatea conștientă de sine". Câteva pagini aparțin umorului negru, urmuzismului, acel râs galben, ceea ce ne îndeamnă să credem că Theodor Codreanu are disponibilități multiple de exprimare și ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Boala scrisului vindecă celelalte boli". Sau: " Fără iluzii suntem cadavre". Sau: " Unui om inteligent nu-i strică și puțină deșteptăciune". Încă două întru totul remarcabile: "Pentru ca să te aprecieze la justa valoare, oamenii așteaptă răbdători să pleci dintre ei" și atenție! "Proștii sunt pe cale de dispariție. Azi, toată lumea e deșteaptă". Oare noi, ceilalți, cum de n-am aflat asta?! "Pro Saeculum", nr. 5-6, 15 iulie-1 septembrie 2009 Mircea DINUTZ 15 Ce se află la capătul labirintului Volumul al II-lea al Numerelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]