3,551 matches
-
preluate diverse texte. Într-unul din ele am găsit o rubrică intitulată “Umor cu Dan Norea”, unde mi-am recitit cu plăcere câteva poezii. În altul am găsit o epigramă comentată. “Qui s'aime se taquine dintotdeauna mi-a plăcut proverbul acesta francez, însă după ce am descoperit, întâmplător, epigrama omonimă, semnată de Dan Norea (Norică), a devenit brusc una dintre vorbele de duh care-mi sunt la suflet :) Mă ia mereu peste picior Iar eu mă fac mereu că plouă Căci
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
suflete, o voce care spune SOLIDARITATE. Sperăm că Barnevernet să învețe lecția așa cum trebuie. Sperăm să vedem familia Bodnariu reunită și fericită. Ce am făcut astăzi nădăjduim că este doar o sămânță care să aducă rodul la vremea potrivită.” Un proverb african spune că e nevoie de un sat întreg să crești un copil, noi suntem expresia vie a acestui proverb, noi toți ne-am implicat în viață și soarta acestor copilași și am participat la acest protest să cerem într-
ATLANTA ESTE ALATURI DE FAMILIA BODNARIU! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369215_a_370544]
-
și fericită. Ce am făcut astăzi nădăjduim că este doar o sămânță care să aducă rodul la vremea potrivită.” Un proverb african spune că e nevoie de un sat întreg să crești un copil, noi suntem expresia vie a acestui proverb, noi toți ne-am implicat în viață și soarta acestor copilași și am participat la acest protest să cerem într-un glas ferm și fără șovăiala întoarcerea micuților copilași ai familiei Bodnariu în sânul familiei!! Dacă deseară veți intra în
ATLANTA ESTE ALATURI DE FAMILIA BODNARIU! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369215_a_370544]
-
ca acestea să fie în favoarea sa? Mircea se dovedise a fi o fire maleabilă. Trebuia doar să se arate afectuoasă față de el și devenea animăluțul său de companie. Apoi îl strunea din zgardă cum dorea, doar se pricepea la așa ceva. Proverbul românesc că atunci când „semeni vânt, culegi furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și încurcătura cu Viorel? Și ce încurcătură! Nu l-a cunoscut
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
străduiam să fiu mereu la cote nalte, Citind, scriind, uitând că am pe foc bucate. Când venea ora de română, Visam la tot raiul din lume. Idei curate de lumină, Mari fapte izvorau din scrieri. Povești și gânduri, ghicitori, Articole, proverbe, zicători, Figuri de stil și versuri înțelepte, Pe toate le făceam pe îndelete. Îți părea rău că ora e prea mică Și n-aveai timp la o adică Să îți reverși a ta învățătură Peste copilul dornic de-o minune
ŞCOALA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377780_a_379109]
-
nasului.“ vor constata la finalul vieții ca au trăit degeaba. Fermecați de nimicurile vieții ei nu observă munca furnicii spre a urma exemplul ei „Despre furnică va vorbi în viitor munca ei.“ Un alt material ce are ca titlu un proverb popular „Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.“ îndeamnă printr-o istorioară pe cei din jur să săvârșească binele pentru a a se bucura la rândul lor de roadele binelui. Dacă cei din jur vor proceda ca personajul din
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
Fii tu sigur: cum ți-e fapta bună, rea Astfel fi-va, negreșit, răsplata ta. [30] Ori: Cum este arborele, așa și fructul" (326, 17); sau: " Ce sămînță semeni, acel fruct culegi" (333, 7), care redă, cum se știe, întocmai proverbul latin: "Ut sementem feceris, ita et metes". Ba chiar uneori acțiunea ("buna conduită") e pusă mai presus de avere și chiar de știință: "Prin bună conduită devii om ales, nu prin avuție, nici prin știință" (327, 2). Nepracticarea virtuții îl
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
străduiește să facă azi ceea ce e de făcut mîine. Ori, atare atitudine numai lipsă de energie nu poate denota pentru acesta din urmă. Fără grabă în tot ce ai de făcut!" (340, 3) redă, la distanță de secole și milenii, proverbul grec: σπευδε βραδέως, tradus prin latinul festina lente!, iar de acolo repetat în variate versiuni în mai toate limbile moderne europene. Dar nu numai faptele proprii atîrnă în balanța meritelor sau păcatelor sale, ci, în măsură directă, și faptele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca și a întregului univers, planează soarta, care e "pricina atît a fericirii, cît și a nefericirii" (328, 5): "Ghirlanda de litere pusă pe fruntea lor de către destin, n-o pot șterge prin puterea lor nici cei mai învățați" (v. proverbul nostru: Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus"); Pasărea zărește prada de la o depărtate de-o poștă și nu vede lațul destinului, care se află chiar lîngă ea"; "Privind robia elefanților, a șerpilor și a păsărilor și mizeria
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio Marin a excelat. Această carte cuprinde două părți complementare: I receptarea culturii indiene în lumea cultă occidentală și II afinități elective între paremiologia indiană și proverbele populare românești. Ambele exegeze reprezintă o incitantă călătorie în universul gîndirii indiene și o meditație asupra relației dintre identitate și alteritate în cultura europeană. Aceste studii se disting, mai ales, prin patosul căutării și bucuria descoperirii, nu prin stuful erudiției
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cari să poată studia opera comisiei bugetare. Presa este asemenea în poziția anormală de-a discuta lucrurile post festa, când adecă orice discuție se face numai pentru târzia lămurire a publicului, pentru mintea cea din urmă a Românului, cum zice proverbul. Deocamdată vom releva ceea ce izbește ochii numaidecât în acest buget, rezervîndu-ne a reveni mai târziu pe larg asupra materiei acesteia. Comisia bugetară a Camerei au redus bugetul victorios prezentat de guvern de la 128 000 000 la cifra de 117 175
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și ușurința poverilor celorlalte, cari nu erau în stare să țină corabia în echilibru, încît furtunile stăteau s-o dea de mal. Acuma, la liman, nu se mai îneacă, se-nțelege, nimenea decât unul sau doi dintre miniștri, după cum zice proverbul. Dar nu parafrazarea acestor imagini medico-nautice e ținta noastră Constatăm numai că criza, deși latentă, există fără curmare și că balastul e tot în primejdie de a fi aruncat în apă. [ 1 aprilie 1880] ["POȘTA DIN BERLIN NE ADUCE... Poșta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fundamental. [ 9 aprilie 1880] ["ZILELE DIN URMĂ... Zilele din urmă s-a grămădit atâtea scandaluri în viața noastră publică încît nu știm cu care să-ncepem, cu care să sfârșim. Pe cine vrea Dumnezeu să piarză îi ia mințile, zice proverbul. Numirea d-lui Simionescu ca prim-prezident la Iași a produs o turburare în toate sferele societății de acolo. Acest tânăr, asupra inteligenței și tactului căruia nu putem avea o opinie proprie, s-a ilustrat pîn-acum prin dese conflicte cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a se amesteca în viața publică, necum să viseze la portofolii ministeriale, precum într-o zidire în care domnește sistematic curățenie nu se văd nici insecte parazite, nici animale rozătoare. Cînd pisica nu-i acasă joacă șoarecii pe masă", zice proverbul. Când controlul de jos a încetat prin falsificarea sistemului parlamentar, iar cel de sus nu se exercită deloc, e natural ca orice carne cu ochi să-și facă de cap în socoteala țării și a intereselor ei, e natural ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orice limbă străină, răpea timpul altor învățături folositoare, al treilea - pentru că în multe cazuri nici dascălul nu știa înțelesul cuvintelor nouă, necum școlarul; și, în sfârșit, pierderea cea mai mare era că întreaga comoară a limbei, ce sta din zicători, proverbe, inversiuni, adecă în fraze gata moștenite din neam în neam de la strămoși, se arunca în apă, pentru că-n ele erau și cuvinte de origine nelatină. Pare că cine știe ce nenorocire ar fi fost aceasta, pare că n-am trăit alături cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici un corelat real, căreia i-am consacrat atîte critice e și aceea inventată de "Romînul" și afiliații săi, că dreapta conservatoare din România ar fi reacționară, frază care s-a repetat de atâtea ori în viața noastră politică încît, conform proverbului latinesc calumniare audacter semper aliquid haeret, mulți o repetă fără să-și fi dat vreodinioară seama de înțelesul cuvântului ce-l întrebuințează, fără a se întreba cel puțin daca o reacție, în sensul apusean al cuvântului, singurul adevărat, e măcar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la Iași, nu știm. Și, cu toate că nu știți, discutați trei coloane de polologhie. Nu-i vorba, cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste s-au ajuns de cătră marele partid numai prin vorbe! Patrie, libertate, egalitate, fraternitate - iată capitalul pus la mijloc de douăzeci și patru de ani de când exista ziarul, astăzi guvernamental. Cine poartă plosca cu minciunile n-o duce mult, zice un proverb, dar rău zice. Se vede că a ieșit în lume pe alte vremuri, când vorba nu se trecea cu una cu două, pe când patriotismul nu era lucrativ și martiriul nu devenise reversibil. În vremea noastră, cine știe s-o ia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe cei mai binevoitori. Astăzi îndoiala nu mai este, căci urechile există! Și noi mulțumim trestiilor de baltă pentru c-au făcut să dispară o prejudecată mai mult. Românii, mai primitivi și mai puțin poetici decât civilizații eleni, au un proverb popular care zice: "Nici din răchită cerc de bute, nici... om de frunte! " Și, de vreme ce proverbul a ajuns până la noi, se vede că bătrânii [î]l întemeiau pe rațiune și pe fapte. Ar fi fost curios să vedem demonstrată această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de baltă pentru c-au făcut să dispară o prejudecată mai mult. Românii, mai primitivi și mai puțin poetici decât civilizații eleni, au un proverb popular care zice: "Nici din răchită cerc de bute, nici... om de frunte! " Și, de vreme ce proverbul a ajuns până la noi, se vede că bătrânii [î]l întemeiau pe rațiune și pe fapte. Ar fi fost curios să vedem demonstrată această teorie pe rațiuni pozitiviste de către d. Conta, în cartea sa despre fatalism. Sânt mistere în organismul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
respectivă, vom deveni geniali. Cu cât stimulăm mai mult acea inteligență cu atât vom obține mai mult dar și reciproca este la fel de valabilă, dacă lași mintea - te lasă. Ea devine din ce în ce mai puțin performantă. De ce se întâmplă acest lucru? Există un proverb: cu cât știi mai mult cu atât îți dai seama cât de puține știi. Cunoașterea are o structură arborescentă. Un nou domeniu deschide alte semne de întrebare, alte idei, alte perspective iar cu cât te adâncești în studiu cu atât
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2981]
-
cifrare se poate accede la "modelul absolut", muma cărții, prototip al cunoașterii. "Des/cifrare", pentru că Eminescu și Borges pun cartea sub pecetea unui mister accesibil doar inițiaților. "Cifrele de maur" (Memento mori), "cu semnele strâmbe întoarse arăbește" (Povestea magului...) sau "proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii" (Sărmanul Dionis), felul de a citi cartea "meșterului" Ruben, din 7 în 7, spun suficient despre "ars regia" (G. Călinescu), arta alchimiștilor și a științelor ezoterice pentru care Eminescu dovedea interes. Această "filieră" ezoterică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de marketing, inițiate de conducerea școlii, va fi foarte aproape de zero. Chiar dacă clienții școlii sunt conștienți de caracterul sau de problemele acelui cadru didactic, ei sunt tentați să-l creadă și să generalizeze afirmațiile acestuia. Se vor lua după acel proverb românesc ,,gura păcătosului, adevăr grăiește!”. Trebuie să recunosc că într-o atare situație nu știu cum aș putea să mă descurc. Pentru că o asemenea persoană fie se victimizează, fie se consideră ,,un geniu neînțeles”. Orice dialog inițiat cu persoana respectivă se transformă
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
cît de ingenioasă pare soluția tipografică, pe atît de problematică alăturarea faciesurilor pictate de diagnosticele medicale. Oricum, Bosch nu a avut în vedere o investigare... maxilo-facială. A pictat și atît. Cît privește soluția tipografică, e de recurs mai degrabă la proverbul flamand circulînd în vremea pictorului și chiar ilustrat de acesta: "Lumea e un stog de fîn; fiecare ia cît poate". După ce, prin anii optzeci, strada de promenadă dus-întors din Dorohoi a fost rasă, au rămas în picioare spatele unor clădiri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cunoștințe literare, istorice, civice, ex. Piranda și Pirandello; * titlul citat - o afirmație folosită ca titlu, ex. Exilul ca instrument de cunoaștere; * titluri care exploatează valori stilistice ale semnelor de punctuație, ex. Salvarea are nevoie de ... ambulanță! * titluri care parafrazează versuri, proverbe, expresii celebre, titluri de film, opere literare; * titluri care folosesc rime, ex. Unii cu faima, alții cu spaima; * titluri asociate cu supratitluri sau subtitluri. Titlul poate fi urmat de șapou (fr. chapeau), un text plasat între titlu și articolul propriuzis
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]