2,509 matches
-
prelungește tendința, resimțită încă din timpul Imperiului tîrziu în anumite regiuni, de organizare autonomă în micro-societăți locale, în jurul marilor domenii, barbarii adoptînd în general și adaptînd sistemul roman al villa-ei. Fie că posesorul său era un membu al vechii aristocrații provinciale sau descendent al cuceritorilor barbari, villa prezintă, în centrul său, o zonă cultivată, încercuind locuința stă-pînului, colibele sclavilor sau ale țăranilor și clădirile de exploatare e ceea ce se numește ager și o fîșie de pămînturi necultivate și de păduri, în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în Italia de Nord. Societatea merovingiană ca și cea a regatelor gotice, se situează în prelungirea celei a Imperiului tîrziu, instalarea barbarilor nefacînd decît să accelereze mișcarea care-i împingea demult pe cei slabi să caute protecția celor puternici. Aristocrația provincială, supraviețuind prăbușirii Imperiului, devine sprijinul regilor barbari în aflarea cadrelor administrațiilor lor, în timp ce bogăția și cultura îi permit să monopolizeze funcțiile de conte și episcop. Puțin cîte puțin, ea tinde să fuzioneze cu aristocrația germanică de origine războinică, constituindu-se
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Din ce în ce mai mult, rolul de intermediar între Orient și Occident, asigurat de Constantinopol, îi revine Veneției, port bizantin situat la întretăierea drumurilor alpine și a celor maritime mediteraneene, a cărui autonomie devine aproape totală în secolul al IX-lea. Reforma administrației provinciale este continuată de Leon III, care promulgă în 726 un nou cod juridic, Ecloga, manual practic extras din Codul lustinian și menit a ușura munca judecătorului, dar în care apar unele îndulciri față de epoca iustiniană, mai ales în materie de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
său direct, administrează circumscripția, prezidează tribunalul regal (mallus) asistat de boni homines ("oamenii buni"), convoacă și conduce armata. Contele și subordonații săi sînt remunerați prin veniturile bunirilor funciare imperiale de a căror folosință se pot bucura asemeni titularilor vastelor administrații provinciale care au fost instituite în anumite regiuni puțin sigure și la frontiere (mărci): prefecți, duci sau margrafi, investiți cu întreaga putere. Toate aceste sarcini nu privesc decît un număr mic de persoane: o mie, cel mult, în timp ce administrația unui singur
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
englez care a predat la Paris filosofia și teologia, a fost unul dintre primii care folosește traducerile arabe din Aristotel, fără a se putea prea mult desprinde de gîndirea augustiniană. Albert cel Mare (1193-1280), provenit dintr-o familie nobilă suabă, provincial din ordinul dominican și magister la Regensburg, Strasbourg, Koln și, în cele din urmă, la Paris, își petrece o parte din viață reconstituind ansamblul filosofici aristotelice, conspectînd lucrările arabilor și rabinilor care aduseseră în Occident traduceri din filosoful grec. S-
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
din franciscanii și dominicanii din Polonia. Tot astfel sunt amintiți fratele venețian Celestino, care în 1581 se găsea la Târgoviște, în Valahia, și frații noștri care, răspândiți prin centrele cele mai populate ale Misiunii, își exercitau activitatea sub ascultarea Ministrului Provincial din Polonia și sub cea a Episcopului de Bacău. În secolul al XVII-lea, așa cum teritoriul acestor două regiuni era dependent de sultanul otoman tot astfel era și Misiunea, subordonată Vicarului Patriarhal din Constantinopol (Istanbul), care până la jumătatea aceluiași secol
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
al XVII-lea, așa cum teritoriul acestor două regiuni era dependent de sultanul otoman tot astfel era și Misiunea, subordonată Vicarului Patriarhal din Constantinopol (Istanbul), care până la jumătatea aceluiași secol - prima perioadă a Misiunii, cuprinsă în acest studiu - era și Ministrul Provincial al O.F.M. Conv. pentru Orient cu reședința la Pera, în Constantinopol. De fapt, până în 1650, în afară de cele două funcții sus-amintite, mai avea și o a treia de Prefect Apostolic al Misiunii noastre din Moldova și Valahia. Din acest motiv
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
F.M. Conv. pentru Orient cu reședința la Pera, în Constantinopol. De fapt, până în 1650, în afară de cele două funcții sus-amintite, mai avea și o a treia de Prefect Apostolic al Misiunii noastre din Moldova și Valahia. Din acest motiv, fiecare nou Provincial de Orient trebuia să fie prezentat de Ministrul General al Ordinului Sf. Congregații de Propaganda Fide pentru cele două funcții adăugate, primind din partea sa numirea relativă cu diplomele și facultățile necesare acestei slujiri. Întrucât Prefectul Apostolic locuia adesea în afara Misiunii
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
La 30 ianuarie 1629, Ministrul General al Ordinului, Pr. Felice Francheschini (1625-1632), propunea Sf. Congregații a Propagandei, ca răspuns la sugestia acesteia, să-l trimită în Valahia pe Pr. M.ș Guglielmo Foca da Perugia, O.F.M. Conv., până atunci Provincial de Orient și Vicar Patriarhal de Constantinopol, cu alți doi frați franciscani, pe care să și-i aleagă el din conventul din Pera. Și, tot acum, pentru înlocuirea Pr. Guglielmo care își termina oficiul în cele două slujiri sus-amintite, era
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
trimis la Roma în vara anului 1631. III Prefectura Pr. Circhi d’Anagni (1631-1634) și activitatea rodnică a preoților Petricca, Frascella și Gregorio da Bari La scăderea trieniului Pr. Giovanni Mauri della Fratta, Pr. General l-a ales ca Ministru Provincial de Orient pe Pr. M.ș Francesco Circhi d’Anagni, O.F.M. Conv., pe care l-a propus și Sf. Congregații de Propagandă ca Vicar Patriarhal și în același timp ca Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova. Evident, după
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
timp ca Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova. Evident, după insuccesul Pr. Foca, în calitate de Prefect distins al Misiunii din Valahia, Pr. General a revenit la Sf. Congregație cu propunerea status quo ante, adică cu numirea de Prefect a Ministrului Provincial și Vicarului Patriarhal al Constantinopolului. Sf. Congregație a acceptat decizia, numindu-l pe noul ales în cele două funcții pe 7 mai 1631. Pr. Circhi a ajuns la Constantinopol însă după 7 luni, iar în ziua de Sf. Ștefan (26
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Vizani (1634-1637) Adunarea Sf. Congregații din 9 iunie 1634 l-a propus și aprobat pentru funcția de Vicar Patriarhal de Constantinopol și Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova pe Pr. M.ș Guglielmo Vizani, de origine bologneză, numit deja Provincial de Orient de către Pr. General Giovan Battista Berardicelli (1632-1647) în 1633. În aceiași adunare au fost aprobați ca misionari și Părinții Benedetto Emanuele Remondi da Milano, Giovenale Falco di Cuneo și Giovanni Marinerio Romano, toți trei licențiați în teologie. Pr.
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
nouă donație, făcută în urmă cu mai mulți ani (aceasta ă înregistrată în documentele Provinciei) Ordinului serafic; iar această Provincie le posedă în felul celor de mai sus. Iar dacă în conventele amintite se aflau misionari, aceasta se datora Părintelui Provincial care, fiind Prefect, își exercita autoritatea servind în același timp cauza Sf. Congregații... Transilvania și Ungaria sunt Provincii ale preoților amintiți, unde aceștia nu trebuiau să meargă pentru a răspândi credința. Dar, aproape imediat, adăuga într-o altă scrisoare: Iar
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Franceschi da Osimo. Însă, Sf. Congregație considerând motivațiile aduse ca fiind neîntemeiate, nu i-a dat permisiunea reîntoarcerii. În Ungaria infestată de erezii a făcut multe convertiri. Ulterior, în calitate de Comisar General al Provinciilor din afara Italiei, a prezidat în 1637 Capitolul Provincial din Moravia. După aceasta a pornit la drum spre a se reîntoarce spre Italia, dar la Veneția i s-a adus la cunoștință noua sa numire și destinație, îmbarcându-se imediat pentru Constantinopol unde a ajuns la începutul lui iulie
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de a se reîntoarce în Italia și de a-l lăsa ca Vicar pe Pr. Gregorio de Magistris d’Alatri, părtașul său de misiune. Permisiunea i-a fost acordată. Pr. General l-a propus ca succesor al său și Ministru Provincial de Orient pe Pr. M.ș Giovanni Battista da Luco, iar Sf. Congregație, în sesiunea din 1 septembrie 1643, l-a numit și împuternicit Vicar Patriarhal de Constantinopol și Prefectul Misiunii din Moldova și Valahia. La 27 noiembrie, noul Vicar
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Misiunii de Vicariatul de Constantinopol (1647-1650) În 1647 la Roma s-a ținut Capitolul General al Ordinului, în conventul Ss. XII Apostoli, în care a fost ales Ministru General Pr. Michelangelo Catalani (1647-1653). Capitolul îl desemna pentru a doua oară Provincial de Orient pe Pr. M.ș Giovanni Francesco Circhi d’Anagni, fiind confirmat și împuternicit de Sf. Congregație de Propaganda Fide, prin sesiunea din 3 iulie 1647, ca Vicar Patriarhal de Constantinopol și Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Sf. Congregație, a obținut doctoratul în Sfânta Teologie. 2. Primul Prefect rezident în Valahia (1650) Pr. M.ș Gianfrancesco Circhi d’Anagni a fost ultimul Prefect cu reședința la Constantinopol. Succesorul său, Pr. M.ș Francesco Severoli da Faenza ales Provincial de Orient pe 18 octombrie 1648 de Pr. General Catalani. La 27 septembrie 1649, Sf. Congregație a Propagandei îl numea doar Vicar Patriarhal de Constantinopol fără mai fi constituit și Prefect al Misiunii din Moldova și Valahia, asemenea precedenților săi
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a decis să separe Prefectura Moldovei și a Valahiei de Vicariatul Patriarhal de Constantinopol și de Prefectura de Orient, încredințând-o unui franciscan prezent chiar în Misiune. Mai mult chiar, a separat oficiul de Vicar Patriarhal de cel de Ministru Provincial de Orient, încredințându-l unei persoane investite cu caracterul episcopal; Pr. Severoli este considerat ultimul Ministru Provincial de Orient care a exercitat în același timp și oficiul de Vicar Patriarhal. Pentru numirea noului Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de Orient, încredințând-o unui franciscan prezent chiar în Misiune. Mai mult chiar, a separat oficiul de Vicar Patriarhal de cel de Ministru Provincial de Orient, încredințându-l unei persoane investite cu caracterul episcopal; Pr. Severoli este considerat ultimul Ministru Provincial de Orient care a exercitat în același timp și oficiul de Vicar Patriarhal. Pentru numirea noului Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova s-a ivit o ocazie fericită atunci când Pr. M.ș Bonaventura da Campofranco, numit pe 2 ianuarie
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
oficiul de Vicar Patriarhal. Pentru numirea noului Prefect al Misiunii din Valahia și Moldova s-a ivit o ocazie fericită atunci când Pr. M.ș Bonaventura da Campofranco, numit pe 2 ianuarie 1650 pentru a doua oară de către Pr. General Catalani Provincial al Transilvaniei, a cerut Sf. Congregații a Propagandei patenta misionară pentru cele două sus-amintite Provincii. Sf. Congregație nu i-a conces facultatea cerută, ci l-a numit și l-a delegat ad trienium Prefetto al acestei Misiuni, cu obligația reședinței
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
la domnitor. A avut loc un proces care s-a încheiat nefavorabil pentru Viceprefect. Chiar și Curia Generală a Ordinului a fost informată de ceea ce se petrecea la Iași, în Moldova. Pr. General Giovanni Battista Berardicelli i-a cerut Ministrului Provincial al Transilvaniei Pr. M.ș Anton Laimer să viziteze Provincia din Moldova și să-l informeze asupra incidentului cu privire la biserica și la casa din Iași. Pr. Laimer a ajuns în capitala Moldovei în iulie 1645 și s-a prezentat la
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Conventual, la Câmpulung pe nimeni, și că a pus pentru pastorația acelor suflete doi preoți Observanți din Bulgaria. Provincialul care a trebuit să-l substitue pe Pr. Bonaventura da Campofranco era Pr. M.ș Antonio de Sociis da Napoli, ales Provincial al Transilvaniei pe 20 septembrie 1652, prezentat Sf. Congregații și numit Prefect al Misiunii la 9 decembrie 1652. Datorită războaielor continue nu a reușit să mai pătrundă niciodată în Moldova și de aici la Târgoviște, trebuind să se oprească în
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
rezultat, cu adâncă plecăciune mă supun Domniei Voastre Ilustrisime implorând de la Maiestatea Sa dumnezeiască orice răsplată, din Târgoviște, 9 octombrie 1644. Al Domniei Voastre Ilustrisime și Reverendisime, Slujitor, cu toată umilința și recunoștința, Fra Venanzio Berardi, Misionar Apostolic și Comisar Provincial de Misiune Conventuală DOCUMENT III - Rugămintea Pr. Bernardino Machiloni, Procuratorul General al O.F.M. Conv., adresată Sf. Congregații de Propaganda Fide în apărarea Conventului de la Târgoviște în Valahia împotriva ingerințelor Fraților Minori Observanți din Bulgaria (circa 1644-1645). Răspunsul preoților Conventuali
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
unitară și integrată intern. Franceza era vorbită doar de o minoritate concentrată în Île-de-France, care forma o enclavă lingvistică înconjurată de o multitudine debordantă de dialecte (bretonă, gasconă, flamandă, alsaciană etc.). La fel de formidabile au fost loialitățile regionale față de care locuitorii provinciali își manifestau atașamentul subiectiv. Națiunea era, pentru marea majoritate, o categorie abstractă, absentă, absconsă. Ca atare, națiunea nu putea fi obiectul identificării subiective și sursa identității colective. Naționalizarea Franței (omogenizare lingvistică și culturală, integrare fiscală, juridică și educațională, unificare comunicațională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etichetă nominală de succes în descrierea celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea al istoriei britanice. Marele dezavantaj al acestui sistem rezidă în faptul că rămâne tributar "naționalismului" sau "imperialismului metodologic", prin aceea că descrie o istorie provincială, de regulă a unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]