5,549 matches
-
după tradiție, el este copilul pe care l-a luat Mântuitorul în brațe spunând apostolilor: „De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăția cerurilor; Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăția cerurilor. Și cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește”(Matei 18.4,5). I-a revenit cinstea de a se număra împreună cu Policarp al Smirnei, printre
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăția cerurilor; Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăția cerurilor. Și cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește”(Matei 18.4,5). I-a revenit cinstea de a se număra împreună cu Policarp al Smirnei, printre ucencii Sfântului Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu. A suferit mucenicie în timpul împăratului Traian (98-117) care l-
ADUCEREA MOAŞTELOR SF. IGNATIE TEOFORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347728_a_349057]
-
sînt înclinate prea mult să biciuiască moravurile satiric și sarcastic. Sînt și poeme în care se vede numai exersarea în folosirea unor expresii. Voi încheia însă cu un poem care merită toate laudele: concediu altfel - cerul și marea în ochii pruncului Prima parte e calchiată pe sintagma des folosită în ultimii ani școala altfel. Substituția școlii cu concediul este extrem de subtilă. Înclin să cred că e vorba de un concediu într-un fel ratat sau interzis de ivirea pruncului. Și că
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
în ochii pruncului Prima parte e calchiată pe sintagma des folosită în ultimii ani școala altfel. Substituția școlii cu concediul este extrem de subtilă. Înclin să cred că e vorba de un concediu într-un fel ratat sau interzis de ivirea pruncului. Și că cerul și marea din ochii lui (posibil albaștri) sînt mai mult decît o compensație pentru concediul pierdut în acest an. Fără discuție, Vasilica Grigoraș își află locul între cei doar o mînă de autori cu talent evident pentru
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
Acasa > Poezie > Familie > BUCHET PENTRU MAMA... Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1527 din 07 martie 2015 Toate Articolele Autorului Icoana M-aud și azi, atât de cald, șoptind vocalele luminii, ce compun cuvântul mamă, astăzi, doar pruncii gângurind cu brațe-ntinse, mai dulce, maa-ma cheamă. Noaptea când se piteau Luceferii prin nalbe și candela se aprindea în sacru legământ, măicuța, împreuna, în rugă, ale noastre palme și amândouă Îi ceream, să fie bine pe pământ. Icoană dragă
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
rupt, nedefinit. Oglinda mamei Alunecă pașii pe drumul colbăit cu-mpietrite buze,palid pe cărare, mi-nghite satul mersul cadențat în care copilăresc amintirile. Pe prispă casei te zăresc visând La piept, ții mâinile împreunate-n amintirea unui legănat de prunc. Pe unde, pentru cine visezi, mamă? E dorul necuprins. Atâtea șoapte. Genunchii gem, inima te doare, în gând este ascunsă-ngrijorare. Am fost, îți sunt, cândva nu-ți voi mai fi. Îmi mângâi creștetul, măicuță dragă. În suflet, roiuri de
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
Domnu-mi povesteai... Atâtea nopți ai stat de veghe La patul meu când sufeream... Eu te priveam cu ochi uimiți Căci plânsul nu-ți înțelegeam... Când pe genunchi te aplecai Numele meu era rostit Și mijloceai la Dumnezeu Să-ți fie pruncul ocrotit! Ce repede trecut-au anii... Sunt mamă...am și eu copii Și eu mă rog la Dumnezeu Să-i țină în credință vii... Dar când mă uit la tine mamă Din nou mă văd copilul tău Și pentru că te
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]
-
copii au supt devenind mari și tari, mult mai viguroși decât ce hrăniți astăzi cu lapte praf vitaminizat. Când suptul nu mai este suficient dați copilului legume și fructe nu pireurile pline de E-uri periculoase. Nu uitați a spune pruncului ce îi dați nou și dacă trebuie sau nu mestecat. Copilul, deși este abia copil, înțelege mai mult și mai complet decât un om matur. Face parte din educația copilului, dar este datorată exclusiv educației pe care mama a obținut
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
perfecte 2. Pregătirea elementară: Însușirea scrisului, cititului și socotitului 3. Pregătirea medie: elemente spre a absorbi cultura. 4. Pregătirea superioară: elemente spre a găsi ce și unde ai nevoie. Prin mamă perfectă la primul punct înțeleg o mamă care alăptează pruncul și cu această ocazie, conversează cu el. O mamă care, în afara discuțiilor purtate în timpul suptului conferă progeniturii cel puțin 10 minute de lectură sau povestire. Și sugarul care încă nu vorbește are capacitatea să asculte, chiar și o lectură din
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
cred că ceva magic s-a petrecut la trecerea dintre ani. “Poarta nevăzută” a timpului a selectat, ca o sită deasă, aurul fin, al gândurilor frumoase și bune, lasând grundișul în urmă. Renaștem în fiecare an, cu frumusețea și puritatea pruncului din iesle, dar suntem așa de nechibzuiți, mereu, încât, până la Paște suntem gata să-l răstignim din nou pe Isus, pentru a ne răscumpăra. O fi doar firea noastră de vină? Ori mediul în care trăim și-n care luptăm
DESPRE SINCERITATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361788_a_363117]
-
Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge că și pumnul humei. Îngerii jelesc în cor C-a plecat Poetul lor. Plâng și pruncii ne-nțărcați, Plâng bătrânii-nfrigurați. Plânge casa-ngenuncheată După pruncul de-altădată, Plânge crucea, plânge ceară, Și-i îndoliata Țară. Plânge azima-n potire Poezia fără Mire. Trup de praf rătăcitor, Sufletul nemuritor, Moartea o a preschimbat În cunună de-mpărat, În
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge că și pumnul humei. Îngerii jelesc în cor C-a plecat Poetul lor. Plâng și pruncii ne-nțărcați, Plâng bătrânii-nfrigurați. Plânge casa-ngenuncheată După pruncul de-altădată, Plânge crucea, plânge ceară, Și-i îndoliata Țară. Plânge azima-n potire Poezia fără Mire. Trup de praf rătăcitor, Sufletul nemuritor, Moartea o a preschimbat În cunună de-mpărat, În cunună de safire, Pentru-al Poeziei Mire. Fruntea-mpodobind
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
Articolele Autorului “Și-i vei pune numele Ioan!” Așa i-a spus îngerul, celui mut în ne-credința Cuvântului... IOAN! IO-AN! Dezleagă-mi, Doamne, limba, să pot grăi cu ea, nu am crezut când Vestea i-a spus deșărtăciunii, un Prunc la bătrânețe din Duh tu vei avea, azi Fiul meu se naște din pântecul minunii. Ca el Proroc în lume, Botezător nu îi, acela care strigă, cum în Scriptură scrie- să fie netezită în veci cărarea Lui, dar cine îi
IOAN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361861_a_363190]
-
Sunt aici fruct patetic și crud tot mai mult năpădită de tandrul nisip ca un cuibar de clepsidră... Sunt porumbel rătăcit; Mă sprijin cu tâmpla de umărul casei. Cum să m-așez, o, cum? Stavilă vie infinitului dintre cuvinte? Sunt pruncul nenăscut în sân de fată stând cuibărit în pântec de cuvânt; sunt pofticios să mă mai nasc o dată cuțitul vieții-n moarte să-l împlânt. Sunt ca o Ană în drumul spre Monastire spre a o zidire... Strivesc în picioare
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
Valori > A FI SAU A NU ȘTI Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 681 din 11 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului "cine are copii pe pământ nu în gând..." scriu cu acea lumină pe care o au pe chip pruncii prea mici veniți la biserică atunci când le zâmbesc îngeri de-atâta dor de picioare mi se-anină spinii și mișeii de zbor și credință mă-ncearcă iar oamenii nu zeii un înger numai de banalitate nu poate fi acuzat fericite
A FI SAU A NU ŞTI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365794_a_367123]
-
poate fi acuzat fericite pietrele din care se pot ridica altare mândria haine deșarte peste pietre în mișcare ori păcatul care n-a încetat să se facă cine nu cunoaște hăul îngenuncherii până la înălțare prin scutecele de vis primite de prunci cu o îmbrățișare divină să tacă Referință Bibliografică: a fi sau a nu ști / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 681, Anul II, 11 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
A FI SAU A NU ŞTI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365794_a_367123]
-
de pământ, de apă, de foc nu ești străină, durere găzduită în altar. Tu suflet neînvins, materie în plâns de lacrimi parasită, renasc! Păcatul cel păgân l-ai transformat în ceară. Lumină vino tu, topind îndată răul. Tu renăscut, aievea pruncului curat din orizonturi vii culegător de slove aduni cu grijă rima, te uiți de-a lor tărâm pământ și apă cu forme ancestrale. Lumina mea creație mă cheamă. Pe lemn de cruce mă așază, în pajiști de cuvinte este al
DURERE GĂZDUITĂ ÎN ALTAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365832_a_367161]
-
părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casa părintească e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc la sânul meu hrănesc, Tot mă-ndeamnă dorul câteodată Să mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, vă mai întoarceți încă Înspre rădăcina cea dintâi, Pentru mine setea e adâncă, Sunt copilul fără căpătâi. Referință Bibliografică: Victimă colaterală / Adriana Neacșu
VICTIMĂ COLATERALĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365850_a_367179]
-
mei se luminează ,, - spune autoarea. Cu alte cuvinte, ea a învățat să privească lucrurile și oamenii, așa cum numai pe Dumnezeu știe să-l vadă; cu privirile inimii și cu inima ochilor. Artista își dezvăluie predilecția pentru icoana Maicii Domnului cu Pruncul și a Sfântului iubit, Fanurie, la ale cărei slujbe participă necondiționat. ,, Îngenunghez în fața Sfântului Fanurie, care parcă mă așteaptă să-mi spun gândurile, dorințele sau tot ce este înlăuntrul minții mele, că poate uneori am rătăcit prin fantasme sau patimile
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
biciul și-o faci și de ocară? Voi oare nu vă temeți c-o să plătiți odată? Doar știți că-n lume toate au plată și răsplată. Și-n gaură de șarpe de-ar fi să vă băgați, Voi chiar prin pruncii voștri socoată o să dați! ------------------------------------------------------------- Ion IANCU VALE Targoviște 2001 Referință Bibliografică: Ion IANCU VALE - PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
vitrină. Pe pagina a treia, sus , la dreapta, Se postează anunțul de nastere Pentru că Ziua nădușește în fulgii zăpezii Cu care un dumnezeu ghiduș a umplut Toate pernele pe care stau Că pe o tipsie de aur Capete nebotezate de prunci. SULLA TERZA PAGINA, ÎN ALTO, A DESTRA Inghiotto la pillola del giorno Con acqua né viva né morta. M'attende solo un'ombra festaiola Nella scatola dei gioielli di famiglia. Îl balsamo per i miei occhi E' più vecchio di
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
părintesc Dacă sufletul amar mă doare Când o sărutare singură primesc. Nu gândi că sunt bărbat în lege, Casă părinteasca e un cult, Inima nu poate înțelege Cum de dorul ei nu mai ascult; Sau că sunt femeie-adevărată Și un prunc la sânul meu hrănesc, Tot mă-ndeamnă dorul câteodată Să mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, va mai întoarceți încă Înspre rădăcina cea dintâi, Pentru mine setea e adâncă, Sunt copilul fără căpătai. Citește mai mult "Casă părinteasca nu
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
la culcareFruntea spre sărutul părintescDacă sufletul amar mă doareCând o sărutare singură primesc.Nu gândi că sunt bărbat în lege,Casa părinteasca e un cult,Inima nu poate înțelegeCum de dorul ei nu mai ascult;Sau că sunt femeie-adevăratăși un prunc la sânul meu hrănesc,Tot mă-ndeamnă dorul câteodatăSă mă-ntorc la pragul părintesc. Voi, părinți, va mai întoarceți încăînspre rădăcina cea dintâi,Pentru mine setea e adâncă,Sunt copilul fără căpătai.... Abonare la articolele scrise de adriana neacșu
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
el și s-o întâmpine pe Adriana. Deschise fereastra și privi afară. Natura întreagă dormea tulburată doar de zgomotul curgerii Oltului. Era liniște și pace între munți. Parcă era liniștea și pacea din pântecul unei mame gravide care-și aștepta pruncul să iasă la lumină. Se aplecă peste pervazul ferestrei și își aprinse o țigară. Nelipsita sa țigară Camel. Trase cu putere și inspiră adâncfumul țigării,apoi cu putere îl împrăștieîn natura pură de afară. Imediat simți în nări mirosul de
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
Munca fizică făcea parte din procesul de învățământ. Iar la noi televiziunea publică a luat parte unei mame care s-a plâns că fiica ei a fost pusă în cadrul școlii să strângă frunze. Mici puncte de vedere. La nașterea sa pruncul este departe de a fi „pur și nevinovat”, cu atât mai mult neștiutor. Este adevărat că fetițele se nasc virgine dar neștiutoare mai va. Parte din învățătură, pe care mulți o ignoră cu desăvârșire, este aceea primită de la „mama natură
ŞCOALA ŞI MUNCA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365299_a_366628]