1,976 matches
-
materialismul dialectic marxist, atrage atenția Petru Ioan309. De aceea, logica dialectică a lui Hegel nu a putut revoluționa logica lui Aristotel. Din nefericire, acest deficit ontologic se manifestă și-n filosofia și psihologia secolului al XX-lea, de la fenomenologie la psihanaliză, iar acum în filosofia diferenței, care, paradoxal, sfârșește prin a fi omogenizantă prin exaltarea potențializării. Majoritatea oamenilor, precizează Petru Ioan, invocând textele lupasciene, fug de libertatea psihică a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de către G. Ibrăileanu, Mihai Ralea și G. Călinescu. Interdisciplinaritatea și-a croit o altă țintă, vizând "transferul metodelor dintr-o disciplină în alta", în trei trepte: aplicativă, epistemologică, generatoare de noi discipline.314 În spațiul artelor, am putea exemplifica prin psihanaliză, aplicată, inițial, de Freud, doar în psihopatologie, apoi la literatură și artă, apoi creatoare de noi discipline ca teoria arhetipurilor lui C. G. Jung, psihocritica lui Charles Mauron, poetica elementelor lui Gaston Bachelard, hermeneutica lui Paul Ricoeur etc. Defectul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Perpessicius (care semnează și Pentapolin). Rezultatele sunt remarcabile și în domeniul esteticii, al științelor socioumane proxime, al istoriei literaturii și al celorlalte arte, în paginile revistei întâlnindu-se Mihail Dragomirescu (cu secvențe din Știința literaturii ori cu „dialoguri”), Tudor Vianu (Psihanaliza și morala), Lucian Blaga (Polivalența estetică a naturii, Weltliteratur și Daimonion), Scarlat Struțeanu (Arta nouă, Clasicism și romantism, Hedonismul estetic, Este arta un joc?), F. Aderca (Mic tratat de estetică literară și o suită de interviuri care vor intra în
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
redactor-șef al Revistei de informatică socială. Anca Munteanu este profesor universitar doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara și decanul acestei facultăți. Predă cursurile de psihologia vârstelor, psihologia creativității, psihanaliză, psihologie transpersonală etc. În anul 2005, a obținut specializarea de psihoterapeut după absolvirea stagiului de formare din cadrul Societății pentru Psihoterapie Experiențială din România. De asemenea, în perioada 2002-2005, a efectuat un stagiu de formare în psihologie și psihoterapietranspersonală la Institutul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
redactor-șef al Revistei de informatică socială. Anca Munteanu este profesor universitar doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie de la Universitatea de Vest din Timișoara și decanul acestei facultăți. Predă cursurile de psihologia vârstelor, psihologia creativității, psihanaliză, psihologie transpersonală etc. În anul 2005, a obținut specializarea de psihoterapeut după absolvirea stagiului de formare din cadrul Societății pentru Psihoterapie Experiențială din România. De asemenea, în perioada 2002-2005, a efectuat un stagiu de formare în psihologie și psihoterapietranspersonală la Institutul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Naturale, al cărei membru fusese ales În anul 1908. Acest lucru nu Îl Împiedica să facă și politică națională românească, după cum Îi permiteau, Între anumite limite, legile și rânduielile din monarhie. Fiul protopopului Dimitrie, Valer Barbu XE "Barbu" , sedus de psihanaliza la modă În școlile budapestane pe care le-a frecventat, a fost atras atât de puternic de Apusul spre care Îl dirija magnetismul Europei Centrale, Încât nu s-a mai oprit decât peste ocean, la Universitatea „John Hopkins” din Baltimore
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
discriminarea una dintre cauzele prejudecății, ele stimulându-se, cel mai adesea, În mod reciproc, În cadrul relațiilor și al reprezentărilor interetnice. Problema cauzelor prejudecății și ale discriminării conduce la alte aspecte interesante. Un prim set de explicații, inspirat mai ales de psihanaliză, insistă asupra surselor individuale ale celor două fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat de Th. Adorno. Conduita etnocentrică s-ar datora conflictelor afective survenite În timpul copilăriei, care vor dezvolta mai apoi un stil cognitiv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de valori și la reprezentările care ghidează conduita umană; psihoistoria, influentă mai ales În istoriografia americană, având În vedere sondajul psihanalitic al personalităților istorice, i-a distanțat, de asemenea, pe mulți istorici europeni, prin confuzie, inclusiv de psihosociologie, chiar dacă, bineînțeles, psihanaliza nu avea nimic de-a face cu psihologia socială; chiar și teoria „personalității de bază”, care venea de fapt din spațiul vecin al antropologiei culturale, a provocat reacții adverse față de psihologie și studiile sociale, În general, reacții vizibile și În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de sânge pe batistă, semn că Simon era În primejdie. Urmând același traseu, ajunge la Simon și Îl salvează. c. Legături incestuoase Ursitorile decid și legături incestuoase În narațiunile populare românești, reiterându-se astfel mitul lui Oedip. Se știe că psihanaliza freudiană a exploatat această situație, generalizând-o și făcând din ea tipul relațiilor dintre părinți și copii: fixația amoroasă pentru părintele de sex opus, agresivitatea ostilă față de părintele de același sex, care trebuie distrus pentru atingerea propriei maturități. Există narațiuni
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
frontal (sălașul logicii) în somnul REM. Ciudățeniile visului, datorită ignoranței oamenilor, au dat naștere de-a lungul secolelor la "oneiromanie". "Oneiromania" este o denumire atribuită lui Carl Gustav Jung (vezi Cap. III, nota 138), care a văzut în ea o psihanaliză mistică a viselor (mancia -divininație, oneiros - vise). Termenul este preluat din drama Choephores, scrisă cu cinci secole înaintea erei noastre de dramaturgul Eschil 25. Tema este pomenită, de asemenea, de Aristotel si Platon, în cartea de vise Oneirokritika a lui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
totuși ,,descifrarea” structurilor gramaticii limbii române și accesul la structurile de bază ale acesteia. Reprezentări sociale ale persoanelor cu deficiențe de auz prof. Ady Cristian Mihailov Reprezentări sociale. Delimitări conceptuale. Conceptul de "reprezentare socială" a fost introdus de Moscovici (1961, "Psihanaliza, imaginea și publicul său") , RS fiind văzută de către acesta ca un mod particular de cunoaștere, o formă intermediară Între concept și imagine, o reconstrucție a realitatii concrete la nivel mental. Obiectul unei reprezentări sociale este asimilat sistemului de valori și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
atenuat, cu conservarea capacității cognitive. În anii ‘ 50 începe în SUA o perioadă în care psihanaliza cunoaște o puternică dezvoltare. Autismul este și el interpretat în acest context într-o manieră psihanalitică de autori precum M. Mahler si B. Bettelheim. Psihanaliza a găsit etiologia patologiei autiste în trăsăturile de personalitate ale părinților copiilor afectați, responsabilizându-i pentru afecțiunea copiilor. Din nefericire, înțelegerea autismului a luat o întorsătură nefavorabilă în lucrările lui Bruno Bettelheim. Potrivit teoriei lui B. Bettelheim copiii devin autiști
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
însă contestată la mijlocul anilor ‘ 60. Înainte ca autismul să fie privit ca o patologie neurologică, a existat o teorie a psihologului American Bender ( 1959 ) care considera autismul o reacție defensivă și nu o disfuncție înnăscută a Sistemului Nervos Central. Deoarece psihanaliza nu a adus rezultate pozitive în studiul autismului, s-a dezvoltat în anii ’60 un curent diametral opus , comportamentalismul. În faza incipientă, comportamentalismul explică autismul tot din perspectiva interacțiunii părinte-copil însă găsește o altă motivație. Conform teoriei comportamentaliste din acea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
descoperit, spre deplina ei satisfacție, că plexul solar este locuința trupească a sufletului și centrul prin care impulsul interior a fost transpus în mișcare”. În aceeași ordine de idei, l-am menționat pe D.H. Lawrence, care, în broșura sa despre psihanaliză și subconștient, afirmase că centrul primar afectiv al subconștientului este localizat în spatele ombilicului, în plexul solar. Acestea sunt prin urmare încercări de a găsi originea nu numai pentru natura materială a omului, ci și pentru aceea spirituală, în centrul aflat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
trăsături secundare. Ierarhia trăsăturilor variază de la un individ la altul, ceea ce la unul este dominantă la altul poate fi nesemnificativ subordonat. Elemente specifice ale acestor perspective sunt date de caracterul global și unitar al personalității și de dinamica acestui întreg. Psihanaliza consideră că modalitatea cea mai utilă pentru cunoașterea personalității umane este analiza elementelor profunde ale funcției sale și a elementelor superficiale ușor accesibile. Psihologia socială se orientează asupra a două aspecte: modul în care personalitatea se raportează și relaționează cu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
concrete, iar semnele sunt utilizate ca simboluri în artă. Astfel, simbolul presupune interpretare, afectivitate, dinamism, acționând asupra structurilor mentale. Cunoașterea simbolică nu e dobândită și nici identică pentru toți. Simbolurile sunt utilizate în diverse domenii de activitate cum ar fi: psihanaliza, religia, arta, cultura, antropologia, hermeneutica, istoria religiilor, având mai multe caracteristici: Simbolul sugerează în mod constant un anumit raport dintre simbolizant și simbolizat. Interpenetrarea se referă la existența relațiilor între simboluri; pluridimensionalitatea simbolurilor exprimă relații de tipul: pământ-cer, spațiu-timp. Orice
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și profunzimea sa. Depășind psihanaliza freudiană și având ca punct de plecare psihologia, Jung restaurează semnificația spirituală a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția simbolică a imaginii și profunzimea sa. Depășind psihanaliza freudiană și având ca punct de plecare psihologia, Jung restaurează semnificația spirituală a imaginii. A traduce imaginile, cu funcțiile sale cosmologice, antropologice și psihologice, în termeni concreți, este o operație lipsită de sens; acestea înglobează, desigur, toate aluziile concrete, evidențiate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
magice ferestre spre-nspumate, / Periculoase mări, în țări de basm uitate, </nota> 130 într-un mod care sugerează o oarecare cunoaștere a psihologiei clinice. Proust are, desigur o întreagă teorie psihologică a memoriei, importantă chiar și pentru organizarea operei lui. Psihanaliza freudiană este folosită în mod absolut conștient de romancieri ca americanii Conrad Aiken sau WaMo Frank. *23 Firește, se poate pune întrebarea dacă autorul într-adevăr a reușit să încorporeze psihologia în personajele lui și în relațiile dintre ele. Simpla
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
numai că atrage atenția asupra premiselor și implicațiilor unei anumite poziții ideologice, dar accentuează și convingerile și înclinațiile ascunse ale cercetătorului însuși. Astfel, această teorie este autocritică și lucidă până Ia morbiditate. Ea este, de asemenea, mai puțin înclinată decât psihanaliza să izoleze un singur factor pe care să-1 considere unicul determinant al schimbării, în ciuda faptului că nu reușesc să izoleze factorul religios, studiile lui Max Weber privind sociologia religiei sunt valoroase pentru că încearcă să analizeze influența factorilor ideologici asupra evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de științe naturale. Domeniului naturii, observabil prin metode științifice, i s-ar opune domeniul imaginarului, al miturilor și superstițiilor. De atunci, Occidentul are câteva dificultăți în a înfrunta partea irațională din om. Reușește să o facă datorită artiștilor, câtorva filosofi, psihanalizei și altor forme de raționalitate propuse de antropologie. 5. Antropologia performanței. În antropologie s-a produs o cotitură la sfârșitul anilor 1970: s-a trecut de la o știință a faptelor, a normelor, a structurilor la o știință a proceselor. Etniile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu cât, odată "profesionalizat", un colaborator va accepta bucuros acest rol de atașat cultural. Cercetătorul va prefera înregistrările brute ale declarațiilor spontane ale personajelor în acțiune, chestionarelor, care prezintă incovenientul de a formata răspunsurile. Ca și spusele unui pacient în psihanaliză, ceea ce spune informatorul completează tabloul făcut de antropolog. Ultimul nu rezistă întotdeauna dorinței de a obține informațiile pe care le primește pe propriul său teren intelectual, de a le transforma în semne pe care le interpretează în funcție de ceea ce el știe
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la rândul lor, să formuleze păreri, opinii, critici. Antropologia va fi și pluridisciplinară, ea va adăuga perspectivei proprii pe acelea ale celorlalte științe umane și ale literaturii, cu care ea intră "în conversație". Antropologia are nevoie de filosofie, de psihologie, psihanaliză, lingvistică, științele politice, economie, geografie, istorie și ea participă la dezbaterile publice, cu ziariștii, scriitorii, cineaștii și artiștii. Marile traume ale istoriei contemporane (Holocaustul, crimele în masă ale "Kmerilor roșii", genocidul din Rwanda) au dat naștere la opere literare și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
indiene sub diferite aspecte: rudenie, cosmologie, migrații, ecologie, economie politică. La scară mai mare, o întreagă serie de cercetări se referă la prejudecăți rasiale, ierarhie, individualism, antropologia orașului, formele familiei, educația, drogul, violența, raporturile dintre știință și societate, relațiile dintre psihanaliză și antropologie, înnoirile religioase, cultele afro-americane. Dar specificitatea acestor antropologii se referă mai ales la o teoretizare a conflictului, a "frontierei", a contactului, a "fricțiunilor etnice", a integrării naționale, a indigenismului. Nu ne mai putem gândi astăzi la antropologie ca
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ce se traduc prin depresie, spirit de revanșă și revalorizare, manifestări de provocare, dispreț reorientat către alții, lipsa de interes față de viață În general. Dinamica specifică relației profesor-elev poate fi Înțeleasă și dacă apelăm la perspectiva psihanalitică asupra educației. Reprezantanții psihanalizei sunt de acord că la baza oricărui proces educativ stau factorii represivi, care se opun tendințelor pulsionale ale copilului; procesul educativ include un nucleu care constă În reprimarea instinctelor primare și În dezvoltarea valorilor morale care să le Înlocuiască, contribuind
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]