4,919 matches
-
importante asupra comportamentului. (de exemplu: mediul defavorizant, situații materiale precare, medii În care predomină violența și insecuritatea, etc.) S-a constatat că motivația elevului pentru Învățare, perseverența acestuia În activitate, atitudinea sa față de școală sunt În strînsă relație cu realitatea psihopedagogică din școală, cu climatul afectiv din familie, cu gradul de dificultate al activității școlare impuse de profesori sau părinți. Familia, prin atmosfera sa afectivă, dimensiunea sa culturală și gradul ei de integrare socială, constituie un mediu educativ determinant, astfel Încât orice
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cu Învățătorul În legătură cu utilizarea timpului liber al acestuia. Familia este o matrice de viață fundamentală pentru existența și formarea personalității elevului, ca mediu educativ determinant, dar și ca sursă de dezadaptare școlară și de comportament deviant al elevului, prin factori psihopedagogici, cu efect cauzal negativ. Atitudinea elevului față de muncă și față de Învățătură este rezultatul influențelor educative exercitate de familie și de școală asupra lui. Dacă părinții și educatorii se preocupă nu numai de suma cunoștințelor pe care și le Însușește elevul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
pregătește temele din proprie inițiativă În baza unor deprinderi de muncă bine consolidate și a obișnuinței de a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine că munca educativă a școlii și a familiei a fost Încununată cu succes. VI. Factori psihopedagogici de ordin școlar ce influiențează fenomenele de inadaptare Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psihopedagogice negative, care să determine fenomene de inadaptare școlară la elevi. Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o istorie proprie, care impune o interpretare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
obișnuinței de a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine că munca educativă a școlii și a familiei a fost Încununată cu succes. VI. Factori psihopedagogici de ordin școlar ce influiențează fenomenele de inadaptare Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psihopedagogice negative, care să determine fenomene de inadaptare școlară la elevi. Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o istorie proprie, care impune o interpretare psihogenetică, dinamică și funcțională. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
este veriga de legatura Între familie și școală. Problema este de a sincroniza contribuțiile diverse, de a le corela și direcționa pentru Împlinirea obiectivelor educaționale comune. Este importantă optimizarea comunicării dintre profesor elev, profesor (diriginte) familie, Îndrumarea elevilor spre asistență psihopedagogică și medicală. Părinții trebuie atrași ca parteneri În prevenirea devierilor de comportament ale elevilor, prin dezvoltarea Încrederii În posibilitățile acestora, În autocontrolul pe care ei și-l pot manifesta, În trăsăturile pozitive ale propriilor copii. Se poate sugera părinților ca
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
emancipare și valorizare. Să-l ajutăm, pentru aceasta, orientându-l spre un ideal În viață, nu numai profesional, ci și un țel duhovnicesc, spre Împlinirea lui sufletească. Educația religioasă poate ajuta foarte mult spre aplanarea acestor comportamente deviante, supărătoare. Studiile psihopedagogice recomandă profesorului modern să fie o personalitate pozitivă, care să dispună de metode de predare eficace, să stabilească și să mențină standarde comportamentale coerente, să aplice aceleași standardele de comportament cu consecvență, tuturor elevilor. Sprijinul managerul școlii / liceului pentru măsurile
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
consecvență, tuturor elevilor. Sprijinul managerul școlii / liceului pentru măsurile disciplinare pe care le ia În cazul elevilor cu comportament deviant este esențial. În plus, profesorul modern are nevoie și de sprijinul părinților elevilor, de cunoștințe psihologice solide și de intuiție psihopedagogică, pentru a putea diagnostica și trata comportamentele inadecvate Preocuparea psihopedagogilor de astăzi este În primul rând de a preveni devierile de comportament, lucru mai eficient decât terapia lor. Pentru a preveni, profesorul are nevoie de cunoașterea elevilor, a mediilor lor
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
psihopedagogilor școlari); ¾ O prevenție terțiară (ce are În vedere sprijinul direct acordat elevilor care manifestă comportamente violente). În condițiile În care situațiile de violență școlară nu pot fi rezolvate În mod direct prin intervenția profesorului, se impune lucrul În echipe psihopedagogice, care să includă mai multe persoane (profesorul diriginte, profesori ai clasei, părinți, medicul școlar, psihologi și pedagogi), capabile să analizeze datele problemei (forme de violență, cauzele acestora) și să găsească soluții. La nivelul școlii, activitatea profesorilor va trebui perfecționată prin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
să-l ajute să vadă În viitor, să anticipeze, să prevadă și să creeze calități care să-l ajute să se adapteze societății. Necesitatea dialogului În activitatea educativă cu adolescenții este o problemă care ocupă un loc larg În literatura psihopedagogică și sociologică. Numeroși sunt specialiștii care subliniază că este necesar să se evite atitudinile intempestive, indiscreția, autoritarismul cât și familiaritatea excesivă -, Înlocuind toatea acestea cu dialogul bazat pe Încredere. Acestea trebuie să fie caracterizate prin sinceritate, sprit inovator, dialog real
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
familia prin implicarea acesteia În cadrul diferitelor activități extrașcolare. Înființarea, În cadrul școlii, a unui centru de consultanță cu părinții. Organizarea unei asistențe și a unei protecții adecvate pentru victime prin colaborarea cu psihologul școlar, medicul școlii și cu centrele de asistență psihopedagogică. Structurarea unor parteneriate (școală, poliție, justiție, comunitate). Implementarea proiectelor de tip Școala părinților, “Să exmatriculăm violența, “Să spunem NU consumului de alcool, tutun, droguri, “Singur acasă, etc. implicarea elevilor În concursuri și proiecte pe teme de educație Împotriva violenței, respectarea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ce provin din mediul școlar: organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elev și învățător - profesor - educator; schimbarea frecventă a unității școlare sau a profesorilor; insuficiențe din partea personalului didactic - slaba pregătire psihopedagogică, lipsa experienței didactice, utilizarea unor metode de lucru neadecvate (abuz de metode verbale, lipsa materialului didactic, agresivitate verbală); stressul școlar prelungit; c) Cauze sociale sau care țin de comunitate: neasigurarea pentru copii a condițiilor de frecventare regulată a programului școlar
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
critic si creativ. Dacă elevii manifestă un asemenea comportament este pentru că așa au fost învățați să o facă, fiindcă le lipsesc modelele și deprinderile necesare unei activități creative. Pentru educarea creativității elevilor pledează cel puțin un important motiv de ordin psihopedagogic: învățarea creativă „este un mod de a asigura sănătatea psihică a elevilor” (Rogers, C.R., 1959), iar siguranța psihologică resimțită de elevi, eliberarea de blocaje sunt premise esențiale ale manifestării creatoare (Amabile, T.M., 1997). Bagajul de cunoștințe însușit la un anumit
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
1997). Bagajul de cunoștințe însușit la un anumit moment nu determină creativitatea, dar o pot favoriza daca sunt însușite în mod creativ corelate cu interesele intrinseci ale elevilor pentru învățare, cu profilul intelectual și cu abilități de gândire creativă. Cercetarea psihopedagogică, documentele oficiale abordează sistematic statutul și sarcinile școlii creative. Dar, la nivelul tehnologiilor didactice, școala nu răspunde printr-o practică propriu-zisă în acest sens. Unii elevi, parafrazând pe T.M. Amabile, sunt norocoși să aibă în preajmă un profesor sau un
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
deprinderi elementare, socializează mai greu, sunt timizi, lipsiți de inițiative, necomunicativi. Din aceste considerente sarcina educării și formării acestor copii revine școlii. Una din preocupările mele de cadru didactic a fost tratarea diferențiată a elevilor, Încercând să-mi Însușesc noțiuni psihopedagogice pentru cunoașterea capacităților și aptitudinilor psihosomatice ale elevilor, cunoștințe de biologie prin raportarea la particularitățile dezvoltării fizice și ereditare și noțiuni sociologice pentru cunoașterea particularităților mediului socio cultural din care provin precum și relațiile interumane. Coraborând toate aceste, la care se
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
În consecință, calitatea acestor performanțe, măsurate și evaluate cu ajutorul diferitelor instrumente docimologice, constituie criterii de apreciere a procesului de Învățământ și cadru de referință pentru analiză succesului (insuccesului) școlar. Aceleași performanțe, desemnând un anumit grad de eficiență, vor avea semnificații psihopedagogice diferite din punct de vedere al reușitei școlare. Nuanțarea este impusă de diferențele care există Între elevi În ceea ce privește posibilitățile lor interne de a răspunde la solicitările externe, succesul (insuccesul) școlar presupunând cu necesitate raportarea performanțelor la aceste posibilități. Așa de
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
În considerare doar criteriul eficienței exprimat În calificativele sau notele elevilor. Succesul sau insuccesul școlar Îmbracă forme concrete de manifestare, diferite de la o situație la alta sau de la un elev la altul. Criteriul eficienței urmează să fie Întregit cu manifestările psihopedagogice pe care le implică asemenea stări. După cum se observă și din schemă, circuitul ce reprezinta succesul (insuccesul)școlar angajeză În relație directă “solicitările obiective” și “elevul”. În consecință, personalitatea elevului conferă specificitate manifestărilor de succes sau insucces În activitatea de
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
viață școlară În ansamblu, care nu fac față baremurilor minime la majoritatea obiectelor de Învățământ. În cea de-a doua categorie sunt incluși elevii ce Întâmpină greutăți la unele obiecte de Învățământ sau pentru o anumită perioadă de timp. Analiza psihopedagogica a problemelor pe care le generează asigurare succesului la Învățătură al elevilor implică, Între altele, precizarea sensului și semnificației conceptului de “succes școlar”. Conceptul, În evoluția să, a fost Înțeles În moduri diferite, determinat și de stadiul cunoașterii particularităților psihologice
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
ale elevilor. Această evoluție Înregistrează, În linii generale, trecerea de la departajarea elevilor “buni”, care fac față cerințelor activității școlare, si a elevilor “slabi”, cu nivel scăzut de dezvoltare intelectuală, care nu satisfac exigențele școlare, catre o delimitare În funcție de profilul lor psihopedagogic, de numeroase trăsături de personalitate, pe lângă nivelul dezvoltării lor intelectuale și a performanțelor școlare obținute. Cercetări privind identificarea factorilor care explică nivelul rezultatelor școlare au condus la determinarea capacității de Învățare a elevilor, ca ansamblu de Însușiri individuale variate: -nivel
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
cu deosebire a funcției pe care definirea obiectivelor concrete, comportamentale, asociate scopurilor instructiv - educative de perspectivă și raportată la conținuri mai cuprinzătoare, le Îndeplinesc În realizarea și evaluarea succesului școlar. Conceptul de succes școlar, sub incidența acestor teorii și orientări psihopedagogice, sia conturat conținutul și totodată și-a delimitat sensul și semnificația față de alți termeni care definesc nivelul rezultatelor obținute de elevi În activitatea școlară. Astfel, succesul școlar cuprinde următoarele criterii: -nivelul elevului față de rezultatele precedente; -nivelul elevului față de nivelul clasei
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
școlară, ci are caracter de progres, se află În continuă devenire,ceea ce Înseamnă că rezultatele obținute de elev se raportează În orice moment atât la obiectivele stabilite, cât și la posibilitățile proprii Într-un moment al dezvoltării sale. O problemă psihopedagogica importantă, circumscrisa problematicii succesului școlar, o constituie sancționarea insuccesului prin repetarea clasei.În teoria pedagogica contemporană sunt adoptate poziții divergențe, fie susținându-se repetarea clasei, fie eliminarea acestuia prin promovarea tuturor elevilor, independent de nivelul performanțelor acestora. realitate negativă a
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Învățătură este deci, o formă a insuccesului școlar care se manifestă fie printr-o “pierdere a ritmului” de muncă, printr-o Întârziere În raport cu alții, În acțiunea de Însușire a cunoștințelor TRATAREA DIFERENȚIATĂ ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIONAL ACTUAL Tratarea diferențiată În literatura psihopedagogica În 1907, dr. Montessori a inițiat un centru de zi „Casă dei Bambini” pentru copiii săraci și lipsiți din mahalaua zonei Sân Lorenzo, Romă. Munca ei a stârnit interesul În 1908 când a publicat rapoartele despre copiii mici care au
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
pregătire a elevilor. Pentru succesul activității la clasa, mai ales În condiții de simultan, Învățătorul trebuie să ia măsuri de organizare după cum urmează: să studieze lucrări de specialitate În vederea eficientizării muncideorganizare și planificare aîintregii activități; să studieze lucrări de specialitate psihopedagogice pentru desfășurarea activităților pe baze științifice; să analizeze efectivele de elevi pe clase și să le combine respectând principiile pedagogice; să cunoască foarte bine programa școlară; să-și aleagă foarte bine manualele În funcție de nivelul fiecărei clase’ să-și procure materiale
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
preșcolari. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament este dificilă pentru orice cadru didactic și aproape imposibil de realizat fără sprijinul unor programe de consiliere a specialiștilor În domeniu. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament presupune aplicarea unei strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și contactării comportamentelor dezirabile mediului școlar și social, consolidarea unor atitudini favorabile ale copiilor În cauză. Pentru corectarea tulburărilor de limbaj am folosit jocul didactic, jocurile de creație, care prin specificul lor oferă fiecărui copil posibilitatea de a
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
și majoritatea colegilor. Cel mai adesea aceste manifestări sunt consecințele unei insuficiențe mintale dobândite printr-o stimulare deficitară. Diagnosticarea acestor copii este foarte importantă deoarece copilul cu dificultăți de Învățare poate fi recuperat În totalitate În urma unui tratament medical și psihopedagogic adecvat sau prin Înlăturarea condițiilor care au condus la instalarea retardului. Dificultățile de Învățare se manifestă, cu predilecție În zona capacităților instrumentale: vorbit, scris, citit, calcul. Literatura de specialitate arată cauzele multiple care determină În mod semnificativ apariția dificultăților de
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
Adepții sistemului integrat postulează ideea renunțării la clasificarea rigidă și stigmatizată pe grupe de handicap a elevilor, Înlocuind-o cu sintagma ”copii cu cerințe educaționale speciale, (C.E.S.)”, considerată ca având implicații psihopedagogice mai nuanțate. “Cerințele educative speciale exprimă trebuința fundamentală a unor copii de a li se acorda o atenție și o asistență educativă suplimentară, fară de care nu se poate vorbi În mod efectiv de egalizarea șanselor de acces la participarea
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]