3,405 matches
-
constituie forma de organizare socială a vieții în comun a grupului de rude alcătuind familia. Modele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup special axat pe funcțiile sale, pe realitățile dintre membrii, pe sistemul de comunicare și interrelaționare. Ca
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ofere răspunsuri cât mai adecvate dezvoltării psihice a copilului. În adolescență, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. În perioada furtunoasă, frumoasă și tumultuoasă, plină de mari inegalități psihosociale, tânărul devine un veritabil participant la dialog, de multe ori fără să comunice nimic adultului și cel mai adesea părinților.” În familie i se transmit copilului valori morale, culturale și religioase, se asigură păstrarea identității etnice, se inițiază formarea conștiinței
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Informația disponibilă trebuie să fie: completă, exactă și oportună. Succesul răspunsului la fiecare mesaj depinde de precizia mesajului original, de interpretarea și înțelegerea sa de către receptor și de către conexiunea inversă. Comunicarea profesor - elev este foarte importantă din punct de vedere psihosocial, având o puternică încărcătură afectivă ce facilitează apariția acelui climat psihosocial care poate amplifica sau diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
la fiecare mesaj depinde de precizia mesajului original, de interpretarea și înțelegerea sa de către receptor și de către conexiunea inversă. Comunicarea profesor - elev este foarte importantă din punct de vedere psihosocial, având o puternică încărcătură afectivă ce facilitează apariția acelui climat psihosocial care poate amplifica sau diminua colaborarea dintre cei doi parteneri. Prin umanizarea și personalizarea interacțiunii educaționale, profesorul „devine acea persoană care creează condițiile ca elevul să se comporte într-un anumit fel, să-și pună probleme și sarcini de cunoaștere
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viața de zi cu zi, să poată continua (de ce nu?) în orice fază a existenței sale procesul de învățare. COMUNICAREA ÎN FAMILIE Comunicarea este modul fundamental de interacțiune psihosocială, fără de care oamenii nu ar putea să devină oameni, nu ar putea să transmită de la o generație la alta marile valori social-umane. La fel ca și celelalte tipuri de comunicare interpersonală, comunicarea părinți - copii stă sub semnul unor legi, descoperite
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
reflexive sau vârsta teoriilor - perioada adolescenței. Aceste stadii sunt delimitate în funcție de perceperea obiectelor, imaginarea acțiunilor cu obiecte, dezvoltarea operațiilor logice de clasificare, ordonare, grupare și numărare, de însușirea limbajului, de formarea și dezvoltarea trăsăturilor de voință și caracter, de relațiile psihosociale cu care ia contact copilul, viața afectivă, modelele din viața înconjurătoare, persoanele apropiate sau personajele întâlnite în cărțile citite, în filme etc, de modalitatea de soluționare a problemelor ivite și calitatea răspunsurilor, de a succesele obținute în crearea de noi
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
destul de inabil. Referirile descriptive sunt mai centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării decât descrierile privind alte aspecte ale dezvoltării. Din perspectiva stadialităților clasice (Erikson, Piaget, Kohlberg), etapa amintită prezintă următoarele încadrări (Cosmovici A., 1999, p. 41): Stadiul dezvoltării psihosociale: hărnicie vs inferioritate. Este important de oferit copiilor o activitate constructivă, limitând comparațiile între cei buni și cei mai slabi la învățătură. Stadiul dezvoltării morale: tranziție de la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
depresii, nevroze situaționale, tulburări de lactație, imaturitate emoțională, schizofrenie și altele) poate omiteasigurarea condițiilor de creștere adecvate nevoilor și vârstei copilului. Neglijarea copilului de către adultul în grija căruia se află se poate datora unor reacții la factorii stresanți din mediu psihosocial. În cazul mamelor asemenea atitudine s-ar putea dator unor factori multipli: însingurarea mamei prin părăsirea familiei de către soț sau prin dezinteresul acestuia, nepregătirea psihologică a mamei pentru îndatoririle ei, adesea din cauza vârstei prea tinere, sau în urma unor tulburări de
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma că lumea civilizată s-a lansat într-o luptă zgomotoasă împotriva liniștii. Indiferent de vârsta la care se instalează pierderea sau diminuarea semnificativă a auzului, consecințele psihosociale sunt absolut devastatoare. Ca urmare se înregistrează o întârziere în achiziționarea limbajului, probleme de învățare ce reduc implicit achizițiile cognitive, izolare socială și subestimare personală precum și impactul negativ asupra inserției profesionale a acestor indivizi. Surditatea constituie astfel una dintre cele
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
nivel mondial între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează învățarea limbajului vorbit. Această diferență de viziune educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin a cărui întindere în timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului<footnote footnote>, iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
proiectată la nivelul sistemului de învățământ. Din perspectiva conținutului orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al dimensiunii tehnologice a educației care vizează formarea-dezvoltarea capacităților generale și specifice ale elevilor de aplicare a cunoștințelor științifice în diferite situații și contexte psihosociale (economice, culturale comunitare etc.). Din perspectiva metodologică orientarea școlară și profesională reprezintă un subsistem al activității de asistență psihopedagogică și socială a cadrelor didactice, elevilor și părinților proiectată și realizată la nivelul sistemului de învățământ. Principiile orientării școlare și profesionale
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Modificări existente în limbajul copiilor cu deficiențe auditive Limbajul verbal Limbajul uman constituie unul dintre cele mai complexe fenomene psihosociale. El reprezintă actul fundamental de legitimare a omului și de situare a sa pe scara evoluției și progresului materiei vii. Dealtfel, limbajul reprezintă funcția de exprimare și de comunicare a gândirii prin utilizarea de semne, care au o valoare identică
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
naștere a contribuit substanțial la prelungirea duratei de viață și, în consecință, a probabilității și realității apariției bolilor cardiovasculare. Pe de altă parte, emanciparea profesională și socială a crescut expunerea la factorii de risc cardiovasculari, unii dintre ei impliciți - stresul psihosocial -, iar alții asumați: fumat, sedentarism, obezitate. În sfârșit, nu trebuie uitat că pentru un procent important al femeilor implicate în activități de vârf a scăzut dramatic nivelul activității fizice prestate în gospodărie și în „perimetrul casei”, dispărând astfel efectul benefic
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
decât la bărbați, în timp ce consumul moderat de alcool și activitatea fizică au efecte mai protectoare. Dintre cei 9 factori de risc modificabili analizați (fumatul, hipertensiunea, diabetul, raportul talie-circumferință abdominală, dieta, activitatea fizică, consumul de alcool, valoarea plasmatică a apolipoproteinelor și factorii psihosociali), aceștia au fost responsabili în proporție de 94% pentru apariția IMA la femei și în proporție de 90% la bărbați [1]. La femeile tinere, sub 60 de ani, care au avut un profil favorabil a cinci dintre acești factori, respectiv
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ani crește substanțial (de aproximativ 3 ori) [9]. De asemenea, se pare că antecedentele heredocolaterale pe linie maternă (în special infarctul miocardic la vârstă tânără) conferă un risc mai crescut femeilor, comparativ cu istoricul pozitiv pe linie paternă [10]. Factorii psihosociali Există evidențe clare că factorii psihologici sunt implicați în apariția bolii cardiovasculare [9]. Statusul economic inferior, stresul legat de locul de muncă (sarcini stresante, lipsa recunoașterii meritelor), ostilitatea, mânia, depresia cresc riscul de boală cardiovasculară și de înrăutățire a prognosticului
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
9]. Statusul economic inferior, stresul legat de locul de muncă (sarcini stresante, lipsa recunoașterii meritelor), ostilitatea, mânia, depresia cresc riscul de boală cardiovasculară și de înrăutățire a prognosticului [9]. Totodată, studiul INTERHEART a arătat că existența unei combinații de factori psihosociali la femei, respectiv depresia, stresul la locul de muncă, dar și la domiciliu, unele evenimente majore din timpul vieții, crește riscul de apariție a infarctului miocardic de 3,5 ori față de numai 2,6 ori la bărbați [1]. Depresia În
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
rezultatul unor diferențieri în cursul dezvoltării, cum ar fi distribuția țesutului grăsos la nivelul diferitelor părți ale corpului, sau se pot datora diferențelor hormonale dintre sexe [42, 43]. De asemenea, au fost incriminați și alți factori: vârsta, obezitatea, inflamația, factori psihosociali (depresia) [8]. Airaksinen și colab. au demonstrat că la femeile cu sindroame coronariene acute, spre deosebire de bărbați, predomină activarea vagală [44]. Totodată, este binecunoscut faptul că la pacienții cu sindrom X (care în marea lor majoritate sunt femei în postmenopauză) există
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de tot mai multe evidențe care arată că există diferențe clare între cele două sexe în ceea ce privește simptomele de debut și modul de prezentare a sindroamelor coronariene acute [18]. Nu pot fi excluse, drept cauză posibilă a diferențelor de simptomatologie, particularitățile psihosociale (depresia fiind mai frecventă la femei). Ca și în cazul altor boli cardiovasculare, există un decalaj de aproximativ 9-10 ani între cele două sexe în ceea ce privește momentul apariției infarctului miocardic (balanța fiind înclinată în mod nefavorabil către sexul masculin) [18]. Incidența
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a insuficienței cardiace sunt controversate. Cu toate acestea, majoritatea studiilor pledează pentru existența unei simptomatologii mai severe la sexul feminin. Cele mai frecvente simptome întâlnite sunt oboseala și fatigabilitatea, care însă pot fi atribuite și în contextul prezenței unor factori psihosociali. Din punctul de vedere al examenului obiectiv al cordului, la femeile cu disfuncție sistolică predomină edemele, turgescența jugulară și zgomotul 3 patologic [20]. În schimb, există studii efectuate la pacienții cu insuficiență cardiacă acută în care nu au existat diferențe
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
asemenea, femeilor li se recomandă într-un număr mult mai mic, ca indicație de tratament, revascularizația pe cale chirurgicală sau terapia endovasculară. Explicația ar putea consta în vârsta mai înaintată a femeilor, prezența unor artere periferice mai subțiri, precum și diverși factori psihosociali [12]. Oricum, prognosticul după intervențiile chirurgicale este mult mai prost decât la bărbați, cu o rată mare a mortalității (în special la pacientele cu boli cerebrovasculare preexistente [12, 14]. Preoperator, la acestea apar mai frecvent infecții și sângerări [15]. În
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sau încetinirea evoluției bolii, reducerea sau optimizarea riscului, promovarea unui stil de viață sănătos și menținerea sa. Recuperarea comprehensivă cuprinde evaluarea pacientului, stratificarea riscului, sfat dietetic, tratament agresiv al factorilor de risc (dislipidemie, hipertensiune arterială, obezitate, diabet zaharat, fumat), consiliere psihosocială și vocațională, recomandări de activitate fizică și programe de antrenament fizic (figura 9.1). Programele de recuperare cardiovasculară și-au dovedit în timp eficiența în reducerea factorilor de risc, în creșterea capacității de efort, în scăderea mortalității și a recurenței
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
zile pe săptămână. Dacă se dorește și o scădere în greutate, acestea vor trebui să realizeze o activitate fizică moderată până la intensă timp de 60-90 de minute, în fiecare zi a săptămânii. O mențiune aparte se face asupra abordării problemelor psihosociale, punându-se accent pe tratamentul anxietății și depresiei, creșterea calității vieții, existența unui suport emoțional [34]. În acest sens, ele vor trebui în permanență ascultate și încurajate [36]. Se recomandă renunțarea la fumat. Ghidul de prevenție a bolilor cardiovasculare la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de educație, a cursurilor oferite, a instituțiilor de învățământ și a practicilor pedagogice ale educatorilor, prin: stimularea interdisciplinarității și dezvoltarea lucrului în echipă; încurajarea inovației pedagogice și angajarea managementului la nivelul școlii, al clasei de elevi și în planul comportamentelor psihosociale; 3. Cunoașterea mediului social și înconjurător prin: favorizarea relațiilor cu comunitatea educațională locală (familie, agenți economici etc.); apropierea școlii de mediul social (economic, politic, cultural); adaptarea la schimbarea socială și culturală. Formarea continuă implică nu numai însușirea și dezvoltarea unor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
crește. c. Dificultățile de coordonare cresc dacă grupul se mărește. d. Distragerea și supraestimarea pot conduce la diminuarea efortului individual concentrat. e. Dependența excesivă de ceilalți poate fi favorizată de activitatea de grup. Analizând dinamica grupului ca instrument de acțiune psihosocială, Dumitru Cristea specifică faptul că se constituie „un câmp dinamic, a cărei organizare, unitate și funcționalitate se bazează pe interdependența membrilor, care suportă la rândul lor toate efectele acestora. Acest fapt deschide calea utilizării grupului ca sistem de formare și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Cristea specifică faptul că se constituie „un câmp dinamic, a cărei organizare, unitate și funcționalitate se bazează pe interdependența membrilor, care suportă la rândul lor toate efectele acestora. Acest fapt deschide calea utilizării grupului ca sistem de formare și schimbare psihosocială. VI.1.3. Etapele învățării prin cooperare Etapele strategiei de muncă în echipă presupun considerarea factorilor favorizanți și defavorizanți ai rezolvării de probleme în colectiv. Prima etapă - constituirea grupului de lucru; A doua etapă - confruntarea participanților cu situația de rezolvat
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]