239,876 matches
-
Cronicar "Un document al obsesiei românești" Editura JURNALUL LITERAR a început publicarea, în volum, a Caetelor de dor, revista scoasă în exil de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței între 1951 și 1960. Din cele 13 numere care s-au urmat la intervale neregulate, primul volum de la Jurnalul literar le cuprinde pe primele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Rodica Zafiu Se pare că se apropie de sfîrșit publicarea Dicționarului limbii române (DLR), dicționarul-tezaur patronat de Academia Română, început de Sextil Pușcariu și continuat după al doilea război mondial, cu anumite modificări în normele redacționale, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași. Fasciculele apărute în ultima
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași. Fasciculele apărute în ultima vreme sînt două: Tomul XIII, partea I, Litera V (V- veni) poartă ca dată a apariției, pe coperta interioară, anul 1997; pentru Tomul XIV, Litera Z, anul publicării este 2000. Primul volum a fost elaborat la Iași, de lexicografi de la Institutul de Filologie Română "Alexandu Philippide", iar cel de-al doilea la București, la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". În Cuvîntul înainte la acest ultim tom, semnat de
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
completarea literelor rămase neterminate - D (în 1949 apărea fascicula D-de) și L (cum se știe, seria veche se întrerupsese la cuvîntul lojniță) - și prin introducerea celor necuprinse din rațiuni de sistem ortografic (K, Q). Responsabilii actuali ai dicționarului anunță publicarea unor volume care să reia și să integreze părțile vechi (din D, J, L) și speră în realizarea unui Supliment care să unifice mai mult seria veche și pe cea nouă, adăugînd la cuvintele din primele litere ale alfabetului înregistrate
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
zi informațiile de ordin bio-bibliografic a complicat și mai mult situația (cum să-i mai strângi la un loc pe cei șaizeci și doi de mușchetari ai muncii în bibliotecă după douăzeci de ani?). S-a renunțat la actualizare, dar publicarea dicționarului tot nu s-a finalizat. în 1995 s-a luat hotărârea tipăririi în paralel a unui Dicționar esențial al scriitorilor români, realizat printr-o selectare a articolelor din Dicționarul scriitorilor români și prin actualizarea lor. Această întreprindere a trenat
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
între care Beyond Culture și The Liberal Imagination, laolaltă cu nenumărate eseuri literare despre mai toți scriitorii americani, de la Mark Twain pînă la Faulkner. Soția sa, Diana, și ea membră a grupării din jurul lui Partisan Review, a inițiat și supravegheat publicarea unei noi colecții de eseuri ale autorului, reunite sub titlul The Moral Obligation to Be Intelligent (rom. Obligația morală de a fi inteligent) și editate de Leon Wieseltier, redactorul șef al revistei The New Republic. Wieseltier însuși e un personaj
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
Nicolae Manolescu A avut un oarecare... ecou, deloc favorabil autorului și nouă, care l-am publicat, articolul d-lui Valeriu Rusu din numărul dublu (51-52) pe anul trecut al revistei, intitulat Tot despre aberații și supraintitulat de noi Ecouri. Răspunderea publicării îmi revine în întregime. Am procedat așa în virtutea principiului că opinia diferită sau opusă trebuie respectată. Mi s-a părut suficient să marchez prin supratitlu distanța față de conținutul articolului. E cinstit să recunosc totodată că n-am dat atenția cuvenită
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
Antonio Patraș Romanul Adio, Europa!, care face obiectul rândurilor de față, a circulat, în manuscris, și înainte de 1989, stârnind entuziasmul multora - "o carte importantissimă", spunea Alexandru Paleologu, căruia îi fusese încredințată spre păstrare și, eventual, publicare. De ce ar fi atât de importantă această carte? În primul rând, pentru că autorul utilizează aici satira directă, realizând poate cea mai importantă operă din literatura noastră referitoare la anii de dictatură, de opresiune, o radicală și cvasicompletă "analiză spectrală" a
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
cunoscuta manieră psihologizantă a începutului de secol, iată un fapt care își merită locul într-o istorie a mentalităților. Mecanismul generator de astfel de interpretări îmi pare destul de simplu: pactul cu "diavolul nazist" a confiscat pentru mult timp atenția comentatorilor. Publicarea în 1992 a unei părți incendiare (tocmai pentru că tratează perioada în cauză - anii '40) din Jurnal a resuscitat conflictul pe care lumea începuse să-l depășească. Blestemul lui Drieu La Rochelle a devenit blestemul exegeților săi care, nici pînă acum
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
Titu Maiorescu, care, se știe, și-a asumat el misiunea de editor. Și o face excelent, cu o antologie critică, sumarul reținînd 64 de poezii, excluzînd cele publicate în adolescență în Familia. Ibrăileanu a avut dreptate. Prin acest act de publicare a poeziilor lui Eminescu de către marele critic poetul devine, ca liric, cunoscut și recunoscut, impunîndu-se în conștiința publică. Meritul e excepțional, dacă țin seama că Maiorescu (avem, ca probă, însemnările din jurnal) făcea și corecturile la diferitele ediții (au fost
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
și mari critici literari), precum Ibrăileanu, Octav Botez, M. Dragomirescu, G. Călinescu au preferat, în edițiile lor, să reproducă textul poemului din versiunea Maiorescu, socotindu-l mai adecvat estetic. Dar glasurile răgușite de astăzi îi reproșează lui Maiorescu chiar actul publicării ediției din 1883/1884 care ar fi urmărit - supremă perversitate - să-l aducă în prim plan pe poet în dauna gazetarului, ba chiar că marele critic literar ar fi montat scenariul cu boala poetului care, de fapt, ar fi fost
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
o contribuție importantă a avut-o faptul că Stelian Popescu venea cu zestrea de director al Universului, un ziar cu tiraj, citit, și, deci, capabil de a crea o stare favorabilă de spirit și influență. Iar Stelian Popescu a reînceput publicarea Universului în 1919, făcînd din această instituție o societate anonimă pe acțiuni, cu sprijinul Băncii lui Aristide Blank, cu care a luptat, apoi, un deceniu pentru a acapara acțiunile pe care bancherul evreu le achiziționase. Și a scăpat de năpastă
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
place și îi trebuie jurnalul - afirmare de sine și armă: Adevărata perversitate e aceea de a-ți ține un jurnal la care nu te gîndești că va fi publicat vreodată. Perversitatea e și mai mare atunci cînd impui, prin testament, publicarea jurnalului tău după o anume perioadă de timp. La ce bun atîta precauție în fond și personajele tale și cei care te citesc ar trebui să vadă imediat că nu-ți pasă de ei. Cinismul mi se pare de preferat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
coincidență. [...] De fiecare dată când lucra la roman, se întâmpla ceva: i se făcea rău, apăreau complicații, avea stări de vomă, leșinuri." Editura Compania, care s-a remarcat de mai multă vreme prin originalitate și bun-gust în alegerea textelor destinate publicării, și-a reconfirmat profesionalismul tipărind în volum romanul neterminat Zodia scafandrului, și anume ultima lui versiune, datată 1996 (aproximativ 150 de pagini). Cartea prezintă interes pentru specialiști și, prin câteva zeci de pagini inspirate, pentru nespecialiști. Mircea Nedelciu, lider de
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
Cronicar Jurnalul lui Leca Morariu Centrul de interes al revistei băcăuane ATENEU continuă să fie, și în nr. 11, publicarea în serial a jurnalelor inedite ale lui Leca Morariu (text stabilit și comunicat de Nicolae Cârlan) și G.T. Kirileanu (text îngrijit și comunicat de Constantin Prangati). Păcat că nu s-a găsit încă o modalitate de editare în volum a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
al jurnalului, este evidentă: din punctul de vedere al stilului, Catalogul înseamnă ceva nou, inedit, sau doar o completare într-o manieră pe care o cunoșteam deja? Mai simplu: este catalogul un jurnal mai puțin "prelucrat" decît jurnalele propuse spre publicare decît autorul însuși? Pentru mine Catalogul a fost surprinzător: pe lîngă plusul de autentic rezultat din lipsa de șlefuire de care au beneficiat cele trei părți amintite mai sus, aflăm că ceea ce părea un artificiu livresc este de fapt un
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
și piese de teatru - Sontag și-a atins scopul. O bună parte dintre eseurile sale au apărut pentru prima oară în "New York Review of Books", principala revistă literară de peste ocean. De curind, autoarea a sărbătorit treizeci de ani de la data publicării primului său text în "New York Review of Books", un portret al lui Walter Benjamin în care Sontag descoperă o întruchipare a spiritului saturnian. Cu prilejul acestei sărbătoriri am ascultat-o pe Susan Sontag într-o înregistrare radiofonică, citindu-și eseul
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
și legătura lui cu România, urmează să apară foarte curînd, în colecția Biblioteca Polirom, o reeditare revăzută a traducerii respective. Dar legătura lui Bellow cu România nu se oprește aici. în 1979, la apariția traducerii Darul lui Humboldt și înainte de publicarea celebrei Ierni, am făcut un interviu cu Saul Bellow, prin corespondență, interviu apărut în revista "Secolul 20". }in să reproduc două dintre răspunsurile pe care mi le-a dat, unul pentru că ilustrează umorul lui Bellow, și al doilea pentru că se
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
și legătura lui cu România, urmează să apară foarte curînd, în colecția Biblioteca Polirom, o reeditare revăzută a traducerii respective. Dar legătura lui Bellow cu România nu se oprește aici. în 1979, la apariția traducerii Darul lui Humboldt și înainte de publicarea celebrei Ierni, am făcut un interviu cu Saul Bellow, prin corespondență, interviu apărut în revista "Secolul 20". }in să reproduc două dintre răspunsurile pe care mi le-a dat, unul pentru că ilustrează umorul lui Bellow, și al doilea pentru că se
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
florilor la ceasul înserării argintat/ de sunetele clopotului bisericii romano-catolice/ clipe lungi petrecute în etajul cărților/ o sonată de Telemann eventual o sonată/ de Mozart (cu Clara Haskil la pian)// ce ți-ai putea dori mai mult bătrînețe?" (p. 488) Publicarea acestei foarte consistente antologii din lirica lui Petre Stoica repune în discuție plasarea în canonul românesc a acestui foarte interesant reprezentat al "generației șaizeciste". n Petre Stoica, Carnaval prenocturn, posfață Dan Cristea, Editura Cartea Românească, 2004, 520 pag., 150000 lei
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
eleganța grafică de la Brumar! În fine, volumul lui Radu Andriescu, Punțile Stalinskaya, beneficiază și de grafica lui Dan Ursachi și conține și un ciclu în care cei doi poeți își răspund în e-mail-uri pre versuri tocmite. Nu știu cum se face dar publicarea acum trei ani a antologiei oZone Friendly (Editura T), care își propunea, în câteva cuvinte, scoaterea din anonimat a unor autori moldoveni valoroși, deschiderea orizonturilor culturale, depășirea intereselor de grup, promovarea spiritului critic, revitalizarea interesului pentru literatură ș.cl., un demers
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
l Cu toată vitejia ei expresiv-verbală, împestrițată de-a lungul timpului și de-a latul televiziunilor cu o grămadă de intonații ironico-înțelepte, Ministerul Culturii și Cultelor păstorit de către doamna ministru Mona Muscă, este singurul cu actele de predare-primire încă neperfectate... Publicarea culegerii de materiale "Cartea Neagră a guvernării PSD/2001-2004", difuzată de MCC nu va rezolva mare lucru, având în vedere regretele, înțelepciunea și bățoșenia domnului academician Răzvan Teodorescu... l De la o știre tv, Haralampy a aflat că la o pensiune
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
poezie, dar, inevitabil, ajungem să recunoaștem pînă la urmă că existența noastră se transformă, pe zi ce trece, într-o proză searbădă. La cîțiva ani după stabilirea sa în Statele Unite ale Americii, poeta Carmen Firan își redirecționează cariera literară prin publicarea volumului său de debut în proză, Caloriferistul și nevasta hermeneutului. Este o carte introspectivă, a crizelor care tulbură viața cuplului, transformînd în infern vieți ce păreau destinate unui banal confort cotidian. În viața fiecărui personaj al lui Carmen Firan apare
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
a mai înainta, promit să revin într-un viitor confortabil, pe larg, cu obiecțiile cuvenite, pe care orișice critic, respectabil, le aduce. Nota redacției: Dlui C. T. îi convine a crede că dezordinea din redacția R.l. este de vină pentru întîrzierea publicării recenziei la cartea d-sale. Să nu fie, Doamne ferește!, altceva la mijloc...
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
Este greu de crezut că autoritățile de la București, aflate în goană disperată după recuperarea onorabilității pierdute ca urmare a acțiunilor minerești din centrul capitalei, și-ar fi putut permite riscul asasinării unei somități a vieții științifice internaționale ca urmare a publicării unui interviu (e drept, incendiar), acordat revistei "22" (în momentul asasinatului, Culianu renunțase de cîteva luni la rubrica de comentarii politice din revista "Lumea liberă", dar nici aceea nu cred că ar fi putut declanșa o asemenea ripostă). Presa din
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]