6,888 matches
-
înrudită cu interpretarea Bibliei. Citesc Iisus din Nazaret, al doilea volum al cărții Papei Benedict XVI. Sunt nenumărate citate pe fiecare pagină, din teologi de ieri și de azi, aparținând tuturor cultelor. Răsfoiți, în schimb, studiile de citică, academice sau publicistice, și veți remarca raritatea citărilor de opinii anterioare. Criticii par a suferi de o obsesie a virginității. Dar mai este un rost al citării și anume politețea față de cei care au citit și au scris despre aceleași cărți ca și
A citi, a cita, a scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5591_a_6916]
-
nu-i o carte rea. De fapt, s-ar putea să fie cea mai bună dintre cărțile lui Daniel Cristea-Enache. Fiindcă ea justifică, mai convingător decât o făcuseră selecțiile din criticele de până acum, liniile de forță ale unei cariere publicistice întinse pe un deceniu și jumătate. N-am ținut niciodată socoteala numărului maxim de rubrici pe care încă tânărul critic le-a susținut, la un moment dat, simultan. Fapt este că, în ultimii câțiva ani, semnătura lui era de găsit
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
plăceri de a face literatură în marginea literaturii. Cu timpul, cei mai mulți dintre critici și-o pierd. (Ritmul săptămânal, exersat ani de-a rândul, conduce, de obicei, la spleen expresiv. Intervine neîncrederea, apare blazarea.) Daniel Cristea-Enache însă rezistă bine. Pe el, publicistica nu l-a epuizat. Dimpotrivă. Fascinația paginii pline a rămas nealterată. De ce? Răspunsul se formulează de la sine. Pentru că, în chip esențial, Daniel Cristea-Enache e un publicist. Cronicile lui s-au impus nu atât prin justețea verdictelor sau prin rafinamentul demonstrațiilor
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
de primă importanță. Și toate de-a lungul unui deceniu destul de nefast pentru critica literară de la noi. Așa s-a spus, cel puțin, și așa se spune încă, din amintiri, de fiecare dată când se exaltă ieșirea din criză a publicisticii. (Al. Cistelecan și Dan C. Mihăilescu fiind principalii purtători de cuvânt ai acestei atitudini optimiste.) Cât adevăr conține afirmația, se mai poate discuta. Cu cartea în față, ar fi cazul să revizităm un pic perioada. Oare chiar stăteau lucrurile atunci
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
texte nu a mai fost reeditat în volum până acum, ceea ce indică măsura necunoașterii tocmai a acelui segment al operei lui Slavici din cauza căruia omul beneficiază de o imagine defavorabilă. Este de-a dreptul bizar acest dezinteres față de o operă publicistică în care întâlnim (în articolul Politica tribuniștilor, publicat în Tribuna, VIII, nr. 5, 3/16 ianuarie 1904, reprodus în ediția de față la pp. 293-296) afirmația că „Soarele pentru toți românii de la București răsare”, atât de des citată de către toți
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
afirmația că „Soarele pentru toți românii de la București răsare”, atât de des citată de către toți demagogii ideii naționale. Chiar dacă înțelegem rațiunile pentru care, în perioada comunistă, o parte din aceste articole nu ar fi putut apărea, dezinteresul general pentru întreaga publicistică politică a lui Slavici rămâne, să recunoaștem, un mister. Chiar și numai pentru că a zădărnicit discuțiile în necunoștință de cauză, punând la dispoziția celor interesați textele, ediția îngrijită de Dimitrie Vatamaniuc este un eveniment. Însă meritele ei sunt mai mari
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
un mai vechi exeget al lui Ioan Slavici (vezi lucrările Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, din 1968, și, respectiv, Ioan Slavici. Opera literară, din 1970). Cunoașterea epocii, a ideilor și instituțiilor i-a permis să organizeze ediția publicisticii politice a lui Slavici în capitole care reflectă fidel structura gândirii acestuia. Temelia operei publicistice este convingerea junimistă că în centrul existenței naționale stă cultura, motiv pentru care activitatea de la Tribuna și din gazetele conexe, deși nu cea dintâi în
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
care a trecut, din 1968, și, respectiv, Ioan Slavici. Opera literară, din 1970). Cunoașterea epocii, a ideilor și instituțiilor i-a permis să organizeze ediția publicisticii politice a lui Slavici în capitole care reflectă fidel structura gândirii acestuia. Temelia operei publicistice este convingerea junimistă că în centrul existenței naționale stă cultura, motiv pentru care activitatea de la Tribuna și din gazetele conexe, deși nu cea dintâi în ordine cronologică, ocupă prima parte a ediției (pp. 3- 299). Căci la Tribuna Slavici promovează
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
respectarea drepturilor românilor transilvăneni, și 2) renunțarea la ideea statului național maghiar, în favoarea unei Ungarii multinaționale. Militantismul său în serviciul acestei idei va scădea progresiv, pe măsură ce se apropie Primul Război Mondial și devine evident că Austro-Ungaria a intrat în colaps. Publicistica lui Slavici din perioada neutralității, acuzată de „germanofilie”, recitită azi, e doar un îndemn înțelept la precauție. Numai miracolul politic și înfrângerea Triplei Alianțe au făcut ca previziunile lui să nu se îndeplinească în totalitate. Iar în privința colaboraționismului cu ocupantul
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
Slavici o metodă de argumentație. Contribuția ediției de față la clarificarea acestui aspect este inestimabilă. Sunt și câteva scăpări, desigur. Două erori de lecțiune (se cere, la p. 102, în loc de recere, ca sinonim al lui necesită, formă des întâlnită în publicistica ardeleană de la 1880, și Tiernagora, la p.453, în loc de Țârnagora, adică Muntenegru), câteva note imprecise și cam multele greșeli de tipar nu pot însă să clatine convingerea că ne aflăm în fața unei revelații istorico-literare, cum puține au fost în ultimul
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
document politic. La premieră, pe fondul tratativelor dintre guvernul de la București și contele Tisza, piesa a fost ovaționată la scenă deschisă. Lâncedă este Meșterul Manole din 1927, limba, prea literară ca să poată fi rostită pe scenă, caracterele, lipsite de pregnanță. Publicistica lui Goga rămâne călcâiul vulnerabil al acestui intelectual ardelean care a pariat la început pe naționalism, ca să joace mai târziu un rol politic negativ. Și-a adunat majoritatea articolelor în Precursori și în Mustul care fierbe. În cea dintâi prevalează
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
partidul căruia a fost înscris o vreme,un Hindenburg al românilor. Îl critică pe Iorga, proaspăt prim-ministru, pentru că a numit la departamentul minorităților un sas iar la secretariatul general al guvernului, un ungur. Partea cea mai urâtă a acestei publicistici xenofobe constă în atacurile contra evreilor din presă. Nu e deloc adevărat, cum a susținut primul reeditor de până astăzi al Mustului care fierbe că Goga s-ar referi doar la „gazetăria de joasă speță”. Goga îi are în vedere
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
din 2 milioane de euro investiți, "investiția în echipamente este de vreo 600.000 de euro și restul s-au dus pe programe, preproducție și salarii". În septembrie 2011, B1 TV a fost transformat într-o televiziune de știri și publicistică, format în care emite și în prezent. Crin Antonescu a declarat că are mai multe propuneri. Din primele informații, Stelian Tănase nu este agreat de PSD.
EXCLUSIV. Cine este propunerea liberalilor pentru ȘEFIA TVR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54754_a_56079]
-
cu cea de dinainte de 1989. Bizare mi s-au părut a fi unele încadrări tipologice, de specie și gen: în mod normal, un volum, precum Narcotice în cultura română... de Andrei Oișteanu trebuia plasat la „Critică-eseu”, nu la „memorii, jurnale, publicistică”, fie și sub rezerva „Premiilor speciale” (înțeleg în schimb, încadrarea aici a volumului Amor intellectualis. Romanul unei educații de Ion Vianu). Așa stînd lucrurile, mă văd nevoit să aleg din ce a fost „filtrat” în prealabil de către precedentul juriu, cu
Precizări ale juriului de premiere al USR () [Corola-journal/Journalistic/5497_a_6822]
-
cel mai recent volum. Și e, într-adevăr, destul de curios să constați că, deși a avut întotdeauna vână de publicist, Eugen Negrici s-a păstrat pe cât posibil departe de genurile fragmentare. O motivație asupra căreia criticul intervine constant e apropierea publicisticii literare din timpul comunismului de jocurile de putere. Lui Negrici îi repugnă aproape instinctiv ierarhizările, intențiile canonizatoare, valorizările emfatice. De altfel, el se și desparte de conduita critică a cronicarilor literari postbelici, refugiindu-se în „tehnicismul analitic”: „Și nu puțini
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
Volkswagen, fabricată în 2011, dobândită în sistem "buy back". Andrei Marga are deschise două conturi bancare, unul în țară, în valoare de 40.000 de euro, și unul în străinătate, în valoare de peste 26.000 de euro, bani rezultați din publicistică, conferințe și activitate didactică.
Andrei Marga, surpriza Guvernului Ponta de la Ministerul de Externe () [Corola-journal/Journalistic/45105_a_46430]
-
Editura Dacia, 1973 Viața la o margine de șosea, Editura Cartea românească, 1975 Bate și ți se va deschide Editura Cartea românească, 1978, Editura Dacia XXI, 2010 Terasa, povestiri, Editura Eminescu, 1979 Ierarhii, Editura Eminescu, 1981 Cestiuni secundare- chestiuni principale, publicistică, Editura Eminescu, 1983 Schimbarea la față, roman, 1985 Rame și destin, proză scurtă, Editura Cartea Românească, 1989 Quo Vadis, Domine?, 2 vol.,1993-1996; Editura Nemira, 2007 Reședința, 1996 Marea Miză, teme și obsesii ale romancierului român contemporan, 2003, Editura Nemira
Scriitorul Mihai Sin a murit. Dramă în lumea academică! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/32898_a_34223]
-
trebuie că îl citesc specialiștii. E cât se poate de clar că, să dau numai un exemplu, Florin Iaru și Ion Mureșan vor fi căutat în cărțile Stagiritului lucruri în chip substanțial incompatibile. Există, în prelungirea acestor considerații, un episod publicistic cu aparență de anecdotă, dar în realitate, mult mai semnificativ. În aprilie 1987 (deci la șase ani de la apariția Cărții de iarnă), revista „Săptămâna” găzduia o notă acidă care viza debutul fostului echinoxist. Departe de jocurile de putere ale Capitalei
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
Noi revelații despre publicistica lui Slavici Răzvan Voncu Ioan Slavici - Opere. X. Publicistică social-politică. Problema națională. Memorandumul, ediție critică de Dimitrie Vatamaniuc, cuvânt înainte de Eugen Simion, colecția „Opere fundamentale”, București, Academia Română/ FNSA, 2012, 1301 pag. Dimitrie Vatamaniuc continuă ediția critică Ioan Slavici, care a
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
Noi revelații despre publicistica lui Slavici Răzvan Voncu Ioan Slavici - Opere. X. Publicistică social-politică. Problema națională. Memorandumul, ediție critică de Dimitrie Vatamaniuc, cuvânt înainte de Eugen Simion, colecția „Opere fundamentale”, București, Academia Română/ FNSA, 2012, 1301 pag. Dimitrie Vatamaniuc continuă ediția critică Ioan Slavici, care a ajuns la volumul al X-lea. Acesta conține exclusiv
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
social-politică. Problema națională. Memorandumul, ediție critică de Dimitrie Vatamaniuc, cuvânt înainte de Eugen Simion, colecția „Opere fundamentale”, București, Academia Română/ FNSA, 2012, 1301 pag. Dimitrie Vatamaniuc continuă ediția critică Ioan Slavici, care a ajuns la volumul al X-lea. Acesta conține exclusiv publicistică pe teme naționale și sociale, în special cea circumscrisă momentului Memorandumului Partidului Național Român din Transilvania (1892). Este un volum care, deși cuprinde articole scrise între 1873 și 1915, respiră o evidentă unitate tematică și de idei, care vorbește de la
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
și spun liderii Partidului Național și adversarii acestora, dar mai ales este la curent cu starea de spirit a omului obișnuit. Semn că, în ciuda personalității antipatice pe care i-o atribuie unii biografi, în frunte cu G. Călinescu, acțiunea sa publicistică i-a adus nu numai adversari, ci și simpatizanți. Destui. De altfel, prezenta ediție ne obligă să revizuim câteva dintre afirmațiile cu care operăm atunci când discutăm despre Slavici. Una dintre ele privește tocmai imaginea negativă a omului Slavici, pe care
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
temeinică a Regatului României, ca bază a vieții culturale naționale, 2) alianța acestuia cu Imperiul Austro-Ungar, ca scut împotriva imperialismului rusesc, și 3) necesitatea concordiei între maghiari și celelalte naționalități din Ungaria, pentru a preîntâmpina prăbușirea Imperiului. Analiza atentă a publicisticii naționale a lui Ioan Slavici ne obligă să ne modulăm și afirmațiile cu privire la poziția lui în problema unirii Transilvaniei cu patria-mamă. În primul rând, pentru a-l scoate de sub suspiciunea că a fost un abil agent al intereselor maghiare. Există
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
Ioan Slavici ne obligă să ne modulăm și afirmațiile cu privire la poziția lui în problema unirii Transilvaniei cu patria-mamă. În primul rând, pentru a-l scoate de sub suspiciunea că a fost un abil agent al intereselor maghiare. Există două faze în publicistica sa, delimitate de Memorandumul din 1892: la început, Slavici crede în posibilitatea concordiei românomaghiare, sperând că rațiunea și propriile interese îi vor determina pe maghiari să renunțe la deznaționalizarea românilor (scriitorul spune mai plastic: a „jignirii” lor în dezvoltarea națională
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
la patria-mamă a confirmat prudența lui Slavici și avertismentele lui că Unirea nu se rezumă la discursuri bombastice. În privința celei de-a doua calități a lui Slavici, de eminent cunoscător al istoriei Transilvaniei și al relațiilor româno-maghiare, trebuie spus că publicistica lui joacă aici rolul de istorie contemporană. Nu îi scapă nimic și, mai ales, proiectându-ș i articolele pe un fundal istoric, nu îi scapă nici o semnificație. Chiar și istoricii maghiari, dacă acceptă că există și alte puncte de vedere, pot
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]