2,739 matches
-
știe și pretinde! Măi da’ mam cam săturat de-atîta analizat! Acum care ce mai vrea de la identitatea mea? Eu mi-s leuștean bazat, n-am chef de portretizat! Ia mai lăsați analiza că pierdeți acuși deviza! Să poți fi și pui de hrean și frunzar de leuștean! Leușteanul crește bine nu ești de acord cu mine? Multe alte asemenea izvoare de înțelesuri cu sau fără alte versuri pot fi găsite mai dihai printre foile de pai, acel leuștean anume care le
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
celorlalți, dacă ei depind de tine sau tu depinzi de ei, dacă ei te imită pe tine sau tu îi imiți pe ei, și dacă îi imiți pe ei nu înseamnă că ești gândit de creierul lor? și încerci să pui capăt acestui joc primejdios de care ți s-a făcut frică. Dar cauți să fii, totuși, calm: „Domnilor, îmi pare rău că vă produc necazuri. Nu vă puteți odihni din pricina mea”. Nu, stratagema nu ți-a reușit. Ceilalți își exprimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
uriașă. Să rescrii Terra cum ai scrie Tora. Să muți Japonia În Golful Panama.“ „Panică pe Wall Street“. „Altceva decât scutul spațial. Altceva decât să preschimbi metalele În aur. Dirijezi salva trebuitoare, aduci În stare de orgasm viscerele pământului, le pui să facă În zece secunde ceea ce au făcut În miliarde de ani și tot bazinul Ruhr Îți devine un zăcământ de diamante. Cunoașterea mareelor fluidice și a curenților universali, spunea Eliphas Levi, reprezintă secretul atotputerniciei umane.“ „Așa e, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de rost Într-o oră, dar celălalt m-a făcut să trudesc două zile. A trebuit să mi ți-l studiez pe Trithemius la Biblioteca Ambroziană și la cea Trivulziană, și știi cum sunt bibliotecarii, Înainte să te lase să pui mâna pe o carte veche se uită la tine de parc-ai vrea s-o mănânci. Dar povestea e extrem de simplă. Mai Întâi, și asta trebuie s-o descoperi singur, ești sigur că „les 36 inuisibles separez en six bandes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de diriguire profundă dinspre curenții subterani. Pământul se desfăcea În felii În starea aceea de somn-veghe, și schimba o suprafață cu alta. Unde odinioară pășteau amoniții, sunt diamante. Unde mai Înainte Înmugureau diamantele, podgorii. Logica morenei, a avalanșei, a apei. Pui o pietricică altfel de cum trebuie, din Întâmplare, se agită, coboară la vale, lasă loc coborând (eh, acel horror vacui!), o a doua cade după ea, și iată Înălțimea. Suprafețe. Suprafețe de suprafețe peste suprafețe. Înțelepciunea Pământului. Și a Liei. Abisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ascundeau discret firme ca Boots și Body Shop, păstrându-și însă farmecul și o neașteptată puritate. Chelnerul de la Bengal Bertie’s era un vechi prieten de-al lui Ralph. Nici măcar nu se osteni să le arate meniul. Fran alegea întotdeauna pui Dopiaza, iar Ralph curry-ul cel mai picant pe care-l aveau. Odată mielul Vindaloo fusese atât de condimentat, încât bucătarul și întreg personalul veniseră să-l ovaționeze pe Ralph în timp ce golea farfuria fără să scoată o vorbă. Chelnerul insistă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Sophie, șuieră Henrietta ca o cobră, sper că încerci doar să șochezi, ca de obicei. În ochii mari și luminoși ai lui Sophie se ivi o sclipire sfidătoare, tipică vârstei de șaisprezece ani. — Cum o să-ți dai seama? O să-mi pui întrebări din Kama Sutra? Henrietta hotărî s-o ignore. — Și la ce oră vine să te ia mâine de-acasă? — Ne întâlnim acolo. — Cât de modern. Nu uita să iei mărunțiș pentru telefon și pentru taxiul de întoarcere, asta-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cresc puii mai bine ca o femeie. O femeie își mai neglijează copiii, dar animăluțele astea, nu. Sunt foarte atente și, totodată, și-i apără. Sunt în acvariu, dar, dacă bagi mâna la ei, te mușcă. Mai ales când au pui. Și, ca să fac curat, îmi ia 10 minute ca să spăl după ei. Și bag mâna cu frică, că mă mușcă. Am avut atâtea mușcături p-aicea. Nu mușcă așa tare, dar teama aia, senzația... Țuica, după Gavrilă Din cauză de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mâncării, sunt lucruri pe care nu poți să le ai niciodată și lucrurile pe care le poți avea peste - poate - un an, doi, nu? Cam atât durează până ajung noutățile la noi. Și trebuie să înveți să renunți, să nu pui suflet, să nu le dai atenție. Visul, după A. E. Mi s-au dus și visele. Ușor-ușor, mi s-au dus și visele. De multe ori mă visam acasă, mă visam pe litoral, pe plajă, pe mare. Mai visez, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sunt Părticele de cuvânt. Nu se pune-n farfurie Fiindcă nu e prăjitură, Dar se mestecă în gură Și se spune și se scrie. Dacă vrei să le asameni, Niște cuiburi sunt și ele, Însă sunt dintre acele Unde-nvață pui de oameni. Trebuie să știți, copii, Că nu-i carte de povești; Ea te-nvață cum să scrii Și corect cum să vorbești. Împărați, oșteni, eroi Stau cuminți în a ei file, Întâmplări de ani de zile Umplu-ngălbenite foi Tocmai
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
pare că ar trebui să-i plâng de milă celui cu care o să te măriți tu... Bați omul la cap și când mănâncă. Takamori și-a scos pachetul de țigări. — Un chibrit, te rog! — Sunt lângă tine... Ai grijă să pui scrumul în scrumieră. Mama iar s-a plâns azi dimineață, mi-a spus: „Takamori crede că toată casa e o scrumieră.“ Ca majoritatea bărbaților, Takamori nu prea se sinchisea unde scutură scrumul de țigară. Totul servea drept scrumieră: vaza cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cuvânt. S-a înroșit până la rădăcina părului și s-a prefăcut că citește în continuare. Puțin timp după aceea mi-a răspuns: - Până acum câțiva ani era un soi de joc, acum nu mai e același lucru. De ce-mi pui o asemenea întrebare? Și-a ridicat privirea din carte, fixându-mă bănuitor și jenat. Mi-am dat pe loc seama că fusesem un prost, drept care am încercat să mai repar ceva cu trucul obișnuit: - Rotari, tu poți să-nțelegi chestiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
singură dată pe zi, în asfințit, pentru mâncare și nevoile fizice. Avarii, dacă n-ar fi fost la mijloc caii, nu ne-ar fi îngăduit nici măcar acel popas, obișnuiți cum erau să facă toate cele de-a călare. Ne aruncau pui de găină vii, care uneori ne scăpau. Trebuia să le sucim gâtul, să-i jumulim de pene, să-i curățăm și să-i perpelim cât durează un foc de crengi. În momentele respective ne strângeam laolaltă, și Rotari putea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
suc de mac alb, o plantă care se găseau în puține locuri: în văile de munte la sud de ținuturile slavilor și, mai din abundență, în Persia și mai departe spre Soare-Răsare. - Tu o să iei hotărârea când dezlegi frânghia și pui capăt acestui tratament. Durerea va reveni și va fi atât de puternică, încât o să-i oprească inima. S-ar putea întâmpla ca menstruația să nu se oprească, caz în care folosește vipera ca s-o oprești. Te sfătuiesc însă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru el vorbe de laudă, vecine cu adulația. Giuliano însă nu izbutea să-și ascundă prea bine antipatia. Cu glas femeiesc, Flaviano a spus: - Nobile senator, tu, care ai o atât de mare trecere la împăratul Heraclion și care îți pui înaintea lui pecetea pe condamnările la moarte, de ce continui să-mi fii dușman? Mă poftești în casa ta și uiți să presari petale de trandafir pe divanul ăsta pe care abia de pot să stau! Te rog, spune să mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Iacob au devenit curând ținta invidiei celorlalți și mulți s-au oferit să-i cumpere. Dar în loc de asta, Iacob cerea o zi de muncă în schimbul seminței câinelui cu ochi de lup. Când cea mai mică dintre cățelele noastre a făcut pui cu acest câine-lup, Iacob i-a dresat pe cățelandri și a vândut patru din cinci pe o mică avere, pe care a transformat-o repede în daruri, de unde se vede cât de bine ajunsese să le cunoască pe fiicele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mai puțini biștari decât Bill Gates, dar le excita mai mult pe fete. Doi parametri, nimic mai mult. Sigur, s-ar fi putut scrie un roman proustian jet set În care celebritatea să se confrunte cu bogăția, În care să pui În scenă antagonisme Între o celebritate pentru gloată și una mai discretă, pentru happy few; ar fi fost Însă lipsit de orice interes. Celebritatea culturală e doar un erzaț derizoriu al adevăratei glorii, gloria mediatică; iar aceasta, legată de industria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mea personală e importantă. În clipa în care rostesc aceste cuvinte, mă ambalez și-mi vine să-i zic despre priorități, despre echilibru... Însă Trish e deja absorbită de un articol despre „Dieta cu vin roșu - cum poți să-l pui să lucreze pentru tine”. Nu sunt prea sigură că i-ar plăcea să fie întreruptă. CINCISPREZECE Pe la ora șapte seara, dispoziția lui Trish s-a schimbat ca prin farmec. Sau poate nu chiar ca prin farmec. Când ajung jos în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Vrei Tokeba, pui la cap. Iar celălalt: - Vrei Tokeba, pui la umăr. Vishu căscă ochii mari și, deodată se ridică În picioare. Scoase, de nu știu unde, o nuia plină cu țepi și-l izbi cu toată puterea pe cel ce spusese pui la umăr. - Ce-ai făcut azi-noapte, porcule? Iar te-ai gândit la netrebnica aia de Fala, iepuroaica aia care se Întinde cu tot satul, că nu vă mai satură Tatăl de carnea ei, netrebnicilor! Iar Îl plesni pe tânăr peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fi datorat bogatului dineu pe care ni‑l oferise cu o seară Înainte, o petrecere extraordinară În Place de la Madeleine, la „Lucas‑Carton”. Digestia tuturor acelor feluri de mâncare era menită să te scoată din tine Însuți. Felul principal fusese pui preparat cu miere și copt Într‑o formă de lut. Antica rețetă grecească fusese recent descoperită de arheologi cu ocazia unor săpături la Marea Egee. Am Îngurgitat delicioasa mâncare, serviți fiind de nu mai puțin de patru chelneri. Le sommelier, purtându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sfat. Așa se face că avea mereu prin buzunare pâine uscată. ─ Cuțu, cuțu, întinde el covrigul, aplecându-se înspre arătarea lihnită. Nu, îl oprește Iulia, punându-i o mână pe braț. Nu te apropia de ea. E slăbită, a fătat pui mulți și are mințile rătăcite. Acum omul n-o mai poate ajuta. A ajuns la Dumnezeu. Cățeaua cotește pe linia tramvaiului și la chioșcul S.C. Tundra SRL, dispare. Atunci, întreabă Sandu, ce ni se întâmplă nouă acum cu adevărat, Iulia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Domnului că cineva înțelege engleza, zise el. Am înnebunit tot încercând să găsesc pe cineva cu care să vorbesc. — Chiar așa? m-am mirat eu. — Ce părere aveți de toate astea..., începu el, sau nu cumva nu e bine să pui asemenea întrebări? Ce înțelegeți prin toate astea? am întrebat eu. — Ce se petrece în Germania, zise el. Hitler și evreii și toate lucrurile astea. — Sunt treburi asupra cărora n-am nici un fel de control, am zis, așa că nu mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
degete, e tocmai partea finală, „Visul unei nopți de Sabat“, o încolăcesc vițele și pe bătrână, ea țipă speriată, „vai de madam Mavrodini, săraca“, gândește îngrozită, simțind cum bătrâna horcăie în strânsoarea degetelor, „ce-i cu mine, doamne, ce mă pui să fac“, întoarce cu vițele ei câteva file de album, poze cu Tomnea și profesoara, tineri, ea în costum de baie, undeva pe un deal, printre niște gropi, Cetatea Nouă, o știe, mergea cu Stelian acolo, era o stupină mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ți-am adus cărțile. Și, așa cum îmi închipuisem, mi-a întins peste masă trei cărțulii cu coperți roase, Noica, Cioran și Țuțea. De Nae Ionescu uitase, nu i-am mai adus aminte. În timp ce mi le întindea, la noi se uita Pui, vădit stingherit, n-avea el ce căuta într-un mediu în care oamenii își trec unul altuia cărți. Se lăsa pe spate și-și tot cerceta haina. - Vă grăbiți? am întrebat. - A, nu, m-a adus Bogdan cu mașina, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
respectiv, spuse Hazel cu simplitate. Și nu mă șochez așa de ușor. Violet făcu ochii mari, cu empatia înăbușită în fașă. Hazel, chemată de Sophie pentru măsurători, traversă camera, iar Violet șuieră către noi: — Incredibilă fata asta! Până nu-o pui să spună cuvintele altcuiva, lemn. Extraordinar. Să știi, Hugo, că e nemaipomenit de bună. Va trebui să fiu la înălțime. —Să nu-ți vină rău, acolo sus, Vi, spuse Hugo. Cred că e rândul tău. Îi făcu semn cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]