1,588 matches
-
parte a mitului argentinian, în aceeași măsură în care muzica tangoului se suprapune peste un nivel de sensi bilitate identitar. Și dacă în Tango, episodul din seria lui Corto Maltese, Pratt revizita Argentina anilor nebuni și a latifundiilor, Argentina care pulsează în jurul acelui oraș-miracol care este Buenos Aires, El gaucho este versantul imagologic legat de începutul acestui nou spațiu. El gaucho este un text despre paradoxul și misterul unei istorii care se situează în ultimii ani ai intervalului colonial, cu puțin înainte de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
laboratorul. Acesta fu un al doilea puternic șoc. Cât de repede pot reacționa oamenii? Observațiile făcute cu metodele Semanticii Generale stabileau că o reacție a talamusului putea fi aproape instantanee... Mușchii se contractă când apare o amenințare. Trupul tresare și pulsează. Vocea poate rosti sunete sau cuvinte. Cât de puternice erau aceste reacții? Asta depindea desigur, de cât de multă activitate corticală era încorporată în aceste prime reacții. După câte putu constata Gosseyn, prea puțin din cortex era implicat în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ce se contura În fața lui, În aerul ce Începuse să se Încălzească. Noimann Își privi iar umbra și În locul ei văzu Întinzându-se pe stradă propriul lui sistem circular, alcătuit din vene și artere, legate strâns Între ele, În mijlocul cărora pulsau aorta și venea cavă. Pe măsură ce mergea, desenul creștea, ridicându-se pe verticală. Conștientizându-și criza, medicul mai trase o dușcă de coniac, pentru Îmbărbătare. Trupul său, Îmbrăcat În costum alb, de vară, fu străbătut de convulsii. Acum, zornăind prin venele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
întoarcere, pe fiul risipitor îl aștepta, cât cerul îl aștepta, tatăl. Căzut la pieptul tatălui, acest fiu gol de avere și de sine, dar plin de iubire, supremă recunoștință, înțelegere i-a auzit, părintelui, inima care cu așteptare și rugăciune, pulsând, îi dăltuise (în cea mai dură piatră, a ingratitudinii) spre neuitare, spre viață chipul lui de fiu binecuvântat. El s-a simțit chemat să preia nu atât averea ereditară și materială cu care doar știi, cât pe cea spirituală, ce
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
dacă emoțiile negative (furie, frustrare, depresie ...) au un impact negativ asupra inimii, atunci cineva care se bucură, folosește simțul umorului, e optimist, va avea efect pozitiv asupra inimii, pentru că în timp ce suntem într-o stare emoțională de bucurie și apreciere, inima pulsează într-un ritm coerent și armonios, deci diferența este colosală, dar modul în care vom decide să lucrăm pentru transformarea stării negative în stare pozitivă include obligatoriu, o muncă interioară și pe lângă alimentație sănătoasă, mișcare și odihnă, e nevoie ca
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ASUPRA MECANISMULUI VIBRATOR \ ȘI PĂȘI PE TRANSPORTOR. Nu mai pierdu vreme să cerceteze încăperea în care se trezi, căci îi era binecunoscută. Se afla într-o pivniță la 4 000 de kilometri depărtare de orașul imperial, plină de mașini care pulsau încet și de instrumente strălucitoare. Mîna i se strînse pe un întrerupător din perete. Se auzi un șuier de energie în timp ce-l împinse pînă la capăt. Și apoi în minte i se formă fulgerător imaginea tuturor inelelor și mecanismelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
se deplasează cu viteza luminii, cum i s-ar înfățișa oare o rază luminoasă? Altfel zis: cum, oare, acel ins ar percepe, această rază de lumină? Pentru aceștia continuă Profesorul pentru animiști, obiectele constituie entități impregnate de vrednicie, în ele pulsând o stare nondefinită, dar nu ireală, răsfirată în veridicitate. Toate acestea.... Cuvântătorul se înfurie pe pipa lui năstrușnică, dominată de acel tors al arabului de argint, care-i tresărea între dinți. -...Toate acestea le par unora o prostie, fiindcă animismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bocanci -, turuia nestingherit despre unde nocive, respirația pământului, nevoia de a rămâne în acord cu natura și de a te supune regulilor ei și alte teorii culese din broșurile la modă. Și pentru că îi păcăneau urechile și își simțea venele pulsând, pentru că undele i se încrucișau undeva prin corp, o luam de la capăt: saltele, rafturi, ficus, veioză, pește de sticlă cu botul căscat, pui de rață în jumătatea regulamentară de ou, statuetă primită la un premiu literar, o momâie gânditoare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sprijineai de ziduri... aerul nu-ți mai ajungea-n plămâni, de parc-ai fi primit un pumn în plex? Pentru ăsta nu puteai scăpa zile în șir de febră? Atingerea lui întâmplătoare făcea să-ți tremure carnea și să-ți pulseze venele-n tâmple? Pe insul ăsta îl visai cu ochii deschiși, imaginându-ți nerușinat că l-ai dezbrăca de haine? Pentru ființa asta ștearsă băteai străzile de nebună, doar-doar l-ai putea întâlni? - Povestea cu ramura înnegrită... - Da... te uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
inima bătându-mi să-mi sară din piept, ca o fată de la țară rumenă-n obraji. Însă după ceva vreme am Înțeles că era ceva mai mult decât berea Corona care mi se părea mai gustoasă. Simțeam ceva nedefinit cum pulsa repetat undeva În adâncuri, În ciuda toropelii ce-mi cuprinsese toți nervii și În ciuda impresiei că mi se dizolvaseră toate mucoasele corpului. Simțeam cum lua naștere În mine o stranie iritare, ce părea că-mi străbate Întreg sistemul nervos, În căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Lumina câteva fante vineții, violete, verzui și iarăși întuneric. A încercat să găsească un sprijin, mozaicul i-a fugit de sub picioare, a căzut din nou, și-a spart și cealaltă tâmplă, sângele i-a acoperit obrazul. Lumina, o dâră roșie, pulsa spaimă în fiecare strop: Dacă gustul morții este sărat, cum poate fi inima? Plutește într-o ocnă lichidă ghemotocul de carne, plutește precum trupul înecatului adus la țărm, fără mine. Inima nu se domolește nici în zbor, nici în cuib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cât să ne strecurăm printre oameni cu ochii deschiși. Carnea se desface precum o scoică sub briceagul pescaru-lui. Durerea, la un moment dat, nu mai este durere, ci pătimire ia forma trupului, se topește în trup; durerea curge în sânge, pulsează, se dilată din fiecare celulă până în măduva oaselor. Așa se explică suferințele apostolilor dincolo de minune. Pe Ștefan l-a durut prima piatră, poate și a doua, apoi s-a împietrit stâncă. Pe Bartolomeu l-a durut prima curea scoasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dar tu zidești cetatea, piatră peste piatră pentru dragostea ta mare și fugi de orizontala orizontului, chiar dacă ai nevoie de o justificare: iubirea. Iubirea este o sursă de existență, autoamăgire sau nebunie; tot una e când în iubirea ta respiri, pulsezi, mori fără a o face cu nimeni parte. Iubești, deci îți mori moartea, secundă cu secundă, nimic mai intim, nimic mai personal. În moarte, fără iubire, suferința este chimie Mendeleev inventează formule; eprubetele se fac cioburi, lacrimile nisip; firul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
imaginar, în timp ce tu faci tumbe într-o oglindă țăndări. Dar cine, dracu, să-ți spargă orbitele, să te trezească? Dormi cu fantoma de mână. Văd. Ce dracu este cu tine?! Iubirea trebuie să aibă trup, carne, inimă. Iubirea trebuie să pulseze, să urle, să sfâșie, iubirea este sânge în sânge, copile. Iubești? Pe cine iubești ? Tu nu deosebești umbra de om, cum să deosebești iubirea de închipuire? Uite ce ochi tulburi ai! Te deconspiră, te trădează absența. Nu dragostea lucește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
abandonat în fotografie intențiile. Iov a pătimit pe marginea iluziei până când i s-a vestejit speranța, tu nu ai ce pierde. Petre, minunile vin când nu te aștepți. Eram copil, în noaptea de înviere, primul șotron viu l-am văzut pulsând în icoană. Nene Matei, eu sunt o corabie cu venele tăiate, farul de la capătul lumii s-a făcut țăndări pe când un pescăruș a plonjat în lumină; s-a pătat marea de o hemoragie galbenă. Am naufragiat între două intenții, pânza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
neinvitați la petrecere, veselia le resuscitează invidia de oameni singuri. Casă de piatră, casă de frunză, casă de melc, pentru tristețile noastre comune! Neîncrederea putrezește tocul ferestrelor. Dansează, Genia mea, dansează! Noaptea de după nuntă sapă fântâni în icoană. Dansează! Flăcăii pulsează erecții perene scotocind ascunzișuri; fetele, umezite de rouă, după fereastră, așteaptă rândul; babele cercetează frânghia de rufe pe care soacra expune neprihănirea miresei. Dansează, Genia mea, dansează! O astfel de nuntă se va întâmplă deasupra norilor, fumul întrupă îngeri când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
că traiul în munți ți se urcă la cap, spuse el zâmbind. La vederea lui o cuprinse un acces de entuziasm și furie. Ce calm și zâmbitor era! Preț de o clipă se gândi să-l sărute, dar vena agresivității pulsa puternic înlăuntrul ei, că în loc de asta îl mușcă. Îl mușcă atât de tare de ureche, că băiatul de la Hungry Hop urlă și vocea sa străbătu orașul ca un bumerang. Era rănit. Era asasinat. — Au, vai, vai. Bulinele albe și negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
mea, nu intru din pudoare. Pentru că dacă o să pleci, nu vreau să fi asistat la ultimele bătăi ale vieții tale în situații indecente. Vreau să-mi aduc aminte de tine ca un părinte, vreau să nu-ți fi văzut creierul pulsând gol, vreau să-mi amintesc de părul tău. Părul pe care l-am mângâiat noaptea, aplecat deasupra fețișoarei tale strânse în încruntarea somnului, în timp ce mă lăsam prins de atâtea gânduri pentru tine. Unul era legat de ziua nunții tale, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
se pare chiar atât de groaznic. Absența uimirii ne dă siguranță, ne îndreptăm spre o stare de bine distribuită în manieră echitabilă. Este un adagio precis ca și ticăitul unui ceasornic pe noptieră. Trupurile sunt calde, sexele, mușchi bine educați, pulsează blând. Dar în partitura asta, iubita mea, există ceva mort, mă gândesc, în timp ce părul tău îmi intră în gură, și te strâng cu putere, pentru că în noaptea asta îmi este frică. Atingem plăcerea cu ochii închiși, singur fiecare ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de alta. La un moment dat, am simțit un contact într-un punct precis, între braț și spinare, la înălțimea primelor coaste; ba chiar două contacte diferite, la stânga și la dreapta. De partea domnișoarei Makiko era o extremitate întinsă și pulsând parcă, în vreme ce în partea doamnei Miyagi o presiune insinuantă, alunecoasă. Am înțeles că printr-un rar concurs de împrejurări mă atinsese în aceeași clipă sfârcul stâng al fiicei și cel drept al mamei, și trebuia să-mi adun toate puterile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
O să întâlnim niște olandezi mișto. Pauză. Olandezii sunt mișto? — Olandezii? Nu știam că sunt olandezi în Jamaica! țipă Leigh într-un fel care nu-i stătea în fire. Adriana pufni în râs și cele două bătură palmele. Tâmplele lui Emmy pulsau de durere și simțea că îi ia pielea foc. Reveniți-vă, oameni buni. Trebuie să plecăm de aici. Problemele au început când fetele au debarcat în Curaçao ușor amețite, dar perfect conștiente, și și-au croit drum spre ghișeul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și, pe alocuri, era zgâriată de la barba lui; avea buzele umflate; pielea gâtului era roșie din loc în loc, cu urme de mușcături; părul era încurcat, cu noduri prin el; avea vânătăi pe pulpe de cât se împinsese el. Capul îi pulsa de cât se izbise în tăblia patului, osul pelvian o durea de la atâta frecat și pilea sensibilă dintre picioare părea că fusese frecată cu șmirghelul. Până și picioarele o dureau de atâtea ore de încordare. Nu se simțise niciodată atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să se așeze În Copenhaga. Unul dintre strămoși fusese un rus alb refugiat după victoria bolșevicilor. Și nici acesta nu fusese slav pe de-a-ntregul, mama lui fiind nemțoaică, fiică de general. Thomas era cetățean al regatului danez. Amestec prusaco-slav pulsînd În sînge nordic; nemțoaica fusese blondă, fiul ei pe jumătate rus, la fel, amîndoi cu ochii albaștri, nimic nu alterase fizionomia norvegiană și, firește, nici pe cea daneză: mama lui Thomas cobora dintr-o veche familie din Odense. Metisarea aducea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
că o să regret toată viața că nu am făcut dragoste cu un bărbat răcoros, cu pielea ca pământul fertil. Sau măcar că nu am stat în brațele unuia care să-mi placă, într-o noapte fierbinte de vară, să simt cum pulsează viu lângă mine un trup mai puțin fad ca trupurile noastre de albi și răcoros ca pământul. Cu mexicanii a fost și mai simplu. Eram deja irațional atrasă de latino-americani, iar literatura lor era hrana mea de om viu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dinspre chiloții mei se aude un uruit vag. Mobilul meu. L-am băgat repede și pe el lângă BlackBerry și l-am dat pe „vibrații” ca să nu facă zgomot. — Ce-i asta ? Maya se holbează uluită la prosopul meu, care pulsează ușor. Ce naiba se întâmplă ? Ce... tremură așa ? Nu pot să recunosc că e un telefon. Nu după faza cu BlackBerry-ul. — Îhm... îmi dreg glasul. E... ăăă... jucăria mea specială pentru sex. — Poftim ? Maya pare de-a dreptul bulversată. Telefonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]