1,654 matches
-
percep toate acestea ca simptome ale unei boli fără vindecare și decid să-l țină departe de ei. Ne amintim că Slavici oferise cititorului prin personajul Pupăză primul alienat de această natură din literatura română. La nivel social, Bandi și Pupăză au aceeași poziție datorată și unui statut familial identic: ambii sunt copii din flori, bastarzi marginalizați din naștere. Stigmatul nelegitimității lor dublează povara handicapului psihic, respectiv fizic pe care cei doi sunt condamnați să o poarte. "Degenerații sunt sarea pământului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
căreia îi aparțin, "rostul" lor bine precizat, anume acela de a contribui la conturarea unei imagini mult îmbogățite a personajelor din planul principal sau secund al acțiunii. Modul în care Iorgovan și Busuioc, respectiv Națl și Hubăr se raportează la Pupăză sau Bandi e determinant pentru a înțelege sfera pulsională a fiecăruia în parte, dar și profilul motivațional și volitiv cu care își construiesc aceștia coexistența. Bandi și Pupăză sunt percepuți ca roade ale păcatului direct sau indirect prin familia pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în care Iorgovan și Busuioc, respectiv Națl și Hubăr se raportează la Pupăză sau Bandi e determinant pentru a înțelege sfera pulsională a fiecăruia în parte, dar și profilul motivațional și volitiv cu care își construiesc aceștia coexistența. Bandi și Pupăză sunt percepuți ca roade ale păcatului direct sau indirect prin familia pe care o reprezintă și, de aceea, ei se constituie în imagini vii ale ratării unui ideal familial ce, odată compromis, atrage după sine pierderea onorabilității, a respectului și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e "baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara e văduva întreprinzătoare și energică, Persida/ Simina fata absolută (întruchiparea frumuseții și forței), Hubăr/ Busuioc e tatăl denaturat, Bandi/Pupăză degeneratul ș.a.m.d. Posibilitatea de a pune, ca într-o ecuație, semnul egalității între numele propriu și o trăsătură de caracter a personajului denotat constituie un indiciu că, printr-un transfer al cărui mecanism semantic este egal cu o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
iveală multdoritul adevăr ideal, visul de-a pururea mângâios al firii noastre omenești 248. Bătrânul Slavici respinge "spitalul" lui Zola cu aceleași argumente cu care altădată susținuse "spitalul" lui Caragiale. Ceea ce e surprinzător e că propriul "spital" al eroilor Iorgovan, Pupăză, Bandi, Reghina din Pădureanca sau Mara ar cădea răpus de rigiditatea principiilor estetice susținute cu atâta vervă de scriitorul anilor din urmă. Fără îndoială că Slavici a fost dintotdeauna un partizan al ideii că esteticul este congener eticului, dar amândouă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
atât auzeau: no, hai, mă! și ei Își Începeau drumul dus și Întors. La capătul brazdei se opreau la comanda hoo! Și brazdele se Înmulțeau În urma lor, lucind În soare. În pădurea din apropiere se auzea cântecul cucului și al pupezei și astfel ziua trecea mai repede. La amiază venea gospodina cu merinde, iar boilor li se dădea un braț de fân adus de cobile Într-o virincă (cearșaf din cânepă). Da ceva palincă ai adus, Năstăsie? Întreba gospodarul. Adus dară
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cele două secvențe narative din expoziție nu constituiau decât Situația inițială-Pn1 a povestirii piesei în curs de desfășurare. Se dă de această dată, cazul inserării a două secvențe într-o povestire inserantă: Urmează enunțarea Complicației-Pn2: Sylvestre: Și-acum, colac peste pupăză, întoarcerea neprevăzută a tatălui, care nu era așteptat decât peste două luni, descoperirea tainei căsătoriei de către unchi și cealaltă căsătorie pe care vor să o pună la cale cu fiica domnului Geronte de la nevasta lui de-a doua, cu care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
scos un gram de fân (și, pentru vite am strâns multe grămezi de frunze din pădure), nici un gram de grâu, orz, ovăz sau floarea soarelui. V. Marin a adunat o căruță de babe din 7 ha cu porumb. Colac peste pupăză a venit și o iarnă grea. Nu știu de unde a scos tata grâu, el care se ducea în Oltenia după boabe de porumb pentru care vindea zestrea soră-mii Constanța. În primăvară a semănat și când a dat grâul în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dar nu era nimic, peste tot numai apă și... apă. Bănuiam doar sălciile de la locul de pescuit, căci din ele nu se vedeau decât vârful coroanelor, biete sălcii bătrâne, care ne-au ocrotit atât de bine împotriva țânțarilor! Colac peste pupăză, a început să sufle vântul, un vânt persistent, cam rece, cu picături de apă. Ce-o să ne facem? Nici nu concepeam să ne întoarcem acasă! - Dacă vreți, vă debarcăm pe insulă, văd că e destul de înaltă, zise cel măricel. Și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tot pune și își scoate ochelarii peste circuitele stației de pompe, Braun studiază standarde din țară și din străinătate. Nu, Robert rotofeiul e în concediu, Robert Braun și mahmurul Mehmed și Mariana Melnik și Marcu Sidonia sunt în concediu ! Valy pupăza își corectează manichiura, nu, Sfințescu pupăza e în concediu la părinți, la Caransebeș, Lucica Zaharia : transpirată și grăbită, scoate piunezele de pe planșă, o desprinde, o rulează lent, să nu cadă, o desfășoară deasupra biroului, se așază, se apleacă, desface căpăcelul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
peste circuitele stației de pompe, Braun studiază standarde din țară și din străinătate. Nu, Robert rotofeiul e în concediu, Robert Braun și mahmurul Mehmed și Mariana Melnik și Marcu Sidonia sunt în concediu ! Valy pupăza își corectează manichiura, nu, Sfințescu pupăza e în concediu la părinți, la Caransebeș, Lucica Zaharia : transpirată și grăbită, scoate piunezele de pe planșă, o desprinde, o rulează lent, să nu cadă, o desfășoară deasupra biroului, se așază, se apleacă, desface căpăcelul sticluței de tuș, moaie tocul subțire
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ. PROZODIE ARTE. ARTA LITERARĂ ["ARTA: UN ACT DE VOLIȚIUNE... "] 2275B Arta: un act de volițiune suprimat, trecut prin sita inteligenței, răcit prin
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sun la agenție la Paris și să aflu număr hotelului, de aia trag de timp și-ți repet din când în când când faze care le știi deja, pentru că nu se poate să nu le mai fi sesizat cineva pe pupezele alea două din holul hotelului. Eu, mult mai târziu aflam că acolo le plătea Nadir vacanța, atât ei, cât și Măriucăi, Măriuca mai mult pe post de Kevin Costner din Bodyguard, decât de doică, din Romeo și Julieta. De aia
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
recunoștea că tata îl menaja uneori), stând întins la umbră pe iarbă sub un stejar bătrân, văzu o pasăre colorată, pe o creangă, chiar în dreptul unei scorburi găunoase. Îl strigă pe tata care, probabil cunoștea acea specie rară pentru el. Pupăză, sigură că n- o păștea nici o primejdie în ce-i privea pe oameni, se strecurase în scorbura nucului. Copilul își dorea tare mult să se joace cu ea. Tata se apropie de caii cu care venise, smulse un fir de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
-și văzu de treabă, nu înainte de a-i spune lui Ioan să-l cheme, dacă s-o prinde pasărea. Tare bucuros de ce avea să urmeze, foarte atent, supraveghe scorbura până adormi. Într-un târziu tata-l trezi să-i dea pupăza speriată. Mai târziu, acasă le arătase și surorilor jucăria lui nouă, numai că pe-nserat, cea mai mare dintre ele, Teodora, i-a luat pupăza, a pus-o în poalele fustei, ș-a dezlegat-o întrebând: - Da’ poate zbura? Spre necazul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
urmeze, foarte atent, supraveghe scorbura până adormi. Într-un târziu tata-l trezi să-i dea pupăza speriată. Mai târziu, acasă le arătase și surorilor jucăria lui nouă, numai că pe-nserat, cea mai mare dintre ele, Teodora, i-a luat pupăza, a pus-o în poalele fustei, ș-a dezlegat-o întrebând: - Da’ poate zbura? Spre necazul băiatului, îi dăduse drumul. A doua zi o revăzu la scorbura nucului, undeva, mai sus de capul lui. Se cățără pe tulpină, sprijinindu-se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai sus de capul lui. Se cățără pe tulpină, sprijinindu-se cu picioarele încolăcite în jurul ei. Îl ajuta la urcat și scoarța crăpată a copacului. Cuprinsese, cât putuse ajunge cu mâna stângă tulpina, iar dreapta și-o introdusese în scorbură. Pupăza nu s-a zbătut, s-a putut juca cu ea, dar fiindu-i milă de spaima pe care i-o ghicea, îi dădu drumul. Repetă joaca asta de câteva ori, până-ntr-o zi. Erau coapte cireșele și plouase puțin
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
milă de spaima pe care i-o ghicea, îi dădu drumul. Repetă joaca asta de câteva ori, până-ntr-o zi. Erau coapte cireșele și plouase puțin. Ca de obicei, era singurul paznic al grădinii. Voind să ia din nou pupăza, se cățără pe tulpina groasă. Când reuși să prindă pasărea, picioarele îi alunecară pe trunchiul umed, corpul rămânându-i atârnat de mâna prinsă în scorbură. Se înfioră, amintindu-și pocnetul pe care-l auzise atunci dinspre cot. Cu greu își
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nu făceau instrucție, să sape amplasamentele pentru tunuri, și gropile individuale, pentru protecția proprie. Întâmplător, unul dintre soldații companiei, Vasile Tofan, era fiul nașului său, cel care-n copilărie îi trăsese mâna sărită din cot, pe când voia să prindă o pupăză. Față de ceilalți, părea mai dezghețat, făcuse trei clase la Școala de arte și meserii, dar n-o absolvise. Pe 26 iunie 1940, se prezentase în fața lui: - Am auzit că-n Spania au plecat și români voluntari, să lupte împotriva fascismului
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii, brune sau negre acide), a căror culoare este dată de hidroxidul de fier. Acestea au orizontul B îmbogățit în argilă, au
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fi cuvânt slav, așa cum cred unii. Termenul buză a fost explicat de alți cercetători, mai puțin numeroși, ca fiind format din bot (< lat. botum „bot“) cu sufixul -ză de origine traco dacă (care apare și în cuvinte ca gălbează, coacăză, pupăză). Soluția nu este satisfăcătoare, mai ales pentru că se bazează pe sensul contemporan „parte superioară, vârf, culme“ din expresii ca buza dealului, buza vasului; rămâne neexplicat sensul de bază al cuvântului, care face parte din terminologia corpului omenesc. Limbile romanice occidentale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fie urmașul cuvântului latinesc *vivitia, derivat abstract al lui vivus, fie format în românește de la viu). Ca și celelalte limbi romanice, româna a și împrumutat nume de animale, mai ales sălbatice, dar și domestice, din substratul traco-dac (cioară, ghionoaie, năpârcă, pupăză, rață, șopârlă, viezure), de la slavi (bivol, cocoș, curcă, dihor, gâscă, veveriță, vidră și multe nume de pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic și din perspectiva perechilor care denumesc femela
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr. Brâncuș, cel mai bun cunoscător al domeniului, le consideră ca fiind în mod cert din substrat. La aceștia se pot adăuga
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se crede că le confirmă, Pușcariu susține că „avem un număr destul de mare de vorbe care se arată a fi împrumuturi mai nouă”, pentru separarea cărora de cele moștenite invocă motivații fonetice. Este vorba de ghionoaie, jumătate, gogă, curmeziș, coacăză, pupăză, călbează, gresie, onomatopeicul cioc ( < alb. tshok); sau a ciupi ( < alb. tshupis „ciugulesc”), „care ne-a venit însă, probabil, prin mijlocire sârbească (čupati „a ciuguli”, cf. și ung. csipni „a pișca”)” (p. 263). La fel mătrăgună, care ar fi fost împrumutat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cel pe care nu îl mai primise. Știi, nu prea suntem o familie norocoasă când vine vorba de dragoste, observă Amelie. Pe mama o bântuie problemele cu tata. Pe tine cele cu Aidan... mica încurcătură cu Neil e colac peste pupăză. Iar noi! Ridică din umeri trist. Noi suntem la pachet 2-în-1. —Dumnezeule, sper că nu! se sperie Darcey. —Nu la propriu, zâmbi Tish. Dar chestia cu gemenele ne-a cam măcinat relațiile amoroase. Știu că nu ar trebui, dar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]