8,125 matches
-
nimicuri ruine trăim cum căutând fericirea pe pământ viața dintr-o poveste iertare să sting lumini nenoroc rugăciuni bob de rouă sărut alinare nu uitarea o altă lacrimă ce te cheamă înapoi omule mamă fiu iubită acorduri de nai suflet pustiu de-atâta dor târziu pentru cuvinte s-a făcut târziu peste morminte lumina mai arde cum în durerea sufletului se năruiește cine o țară. Referință Bibliografică: Timp în lume este îndeajuns / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459
TIMP ÎN LUME ESTE ÎNDEAJUNS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384584_a_385913]
-
-mbrățișez cu-atingeri de cascadă Munte sub munte, icnetele noastre Alungă zorii, nimeni să ne vadă. *** Dar, orice început are în el și sfârșitul: A fost să fiu. Tu mi-ai fost stea La ceas târziu, La moartea mea, Drumul pustiu, Vei lumina Cu dragostea. *** Finalul? Fiecare din noi ducem povara unei tăceri ... ... și Dumnezeu mi-e martor că nu am rostit nici o altă rugăciune decât numele tău! NOTĂ: toate versurile îmi aparțin și au fost selectate din ciclurile volumului “Ucenic
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
până și cohortele romane, în drumul lor spre Orient, își puneau străji la acel ceas de noapte. Apoi, veacuri de-a rândul atâtea oștiri călătoreau cu săptămânile, poate cu lunile, peste aceste ținuturi muntoase, sub cerul și constelațiile acestor locuri pustii. Iar noi trecurăm de toate aceste ținuturi doar în câteva minute! M-am trezit din aceste meditații zărind ivirea unei diademe uriașe de lumini, cu adevărat maiestuoasă, atunci când avionul nostru, în mod intenționat, cu aripile înclinate, a dat un ocol
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
care chinezii nu le-au lăsat pustiului, ci au făcut acolo terase, pe care sădeau ce avea șansă să crească, vița de vie, pomi, uneori chiar orez! E minunat, cum acest popor chinez, prin hărnicie și tenacitate, reușește să smulgă pustiului pământ acolo unde alții s-ar lăsa păgubași. Mai aveam puțin de zburat până la Beijing. Deja zburam peste un fluviu uriaș, strălucitor în soare. Era fluviul Huang He (Fluviul Galben). Curând au fost semne că am coborât deja în Câmpia
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
e sumbru. Tabloul de gheață voi să îl topesc cu căldură lirei, ce vibrează tainic ... Sufletul se-nalță ... totu-i nefiresc, scriu un imn iubirii ... gândul da năvalnic ... Umplu astfel spațiul ... sunete-scântei timpane-or străbate, sângele și cordul ... Din golul pustiu, tristul lacrimei, am să mă proclam, simplu - iconodul. Am să trec prin sunet marele extaz, ce pe toți ne prinde, ne umple de vraja ... Versu-mi evadează dintr-un Alcatraz ... Vom găsi palatul care e de glaja ... Far de judecată, doar
TABLOUL PORTATIVULUI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384645_a_385974]
-
voi lua și un sacou de culoare închisă. La cravată am renunțat, ar fi fost prea protocolară o ținută la “patru ace” cum se zice, pentru o întâlnire la o cafea, în compania unei tinere doamne, pe o terasă aproape pustie, cum erau toate terasele în acea perioadă. Doar turiștii le mai abordau, să profite de razele soarelui blând al lunii mai. Localnicii, mai ales cei obișnuiți să frecventeze birturile, se mulțumeau cu interiorul restaurantelor, unde se serveau și băuturi mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
l-au exclus și l-au exilat prin condamnarea la moarte cu executare reală și concretă , de aceea evreii au fost fără țară aproape două mii de ani , exat așa cum a profețit Hristos , când a spus că : ”vi se lasă casa pustie”. Evanghelia după Ioan , parcurgând-o de mai multe ori , am ajuns la concluzia așa cum am arătat și mai înainte , că e cel mai frumos și mai gingaș poem ce există în ptrimoniul literaturii universale , deși foarte mulți oameni l-au
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
răscoală , ba încă evreii au strigat :” sângele Lui să cadă asupra noastră și asupra copiilor noștri” , și a și căzut însăși după prorocia făcută de Isus Hristos când a zis în Matei 23 cu 38 :” Iată că vi se lasă casa pustie ”, iar despre asaltul Ierusalimului , în Luca 19 cu versetul 43și 44 Domnul Isus , Mesia și Creatorul universului iată ce zice plângând : Vor veni peste tine zile când vrășmașii tăi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura , și te vor
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
direct și mai viu omenirii întregi pe care nu numai că a iubit-o , ci El o iubește, și o iubește în veșnicie . Doar aici Isus ne spune clar : Eu sunt . Așa cum cel care l-a trimis pe Moise din pustie la poporul lui Israel s-a prezentat lui Moise spunându-i , Cel ce numește :” Eu sunt” , iată Eu te trimit ca să scoți poporul lui Israel din mâna faraonului și a Egiptului și să-i duci în țara pe care Eu
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
cer de nevăzutul zid fonic se sparg risipind așchii de slove nisip pe nisip liantul din care - n tăcere Lumi Noi iarăși fac și desfac. LA RĂSCRUCEA VÂNTURILOR Prin orașul așezat la răscrucea nebunelor vânturi ce-aleargă hai-hui pe străzile pustii, pășesc ținându-mi țipătul bine lipit de coaste, pentru că altfel cu degetele lor abile, mi-l vor smulge pentru a se juca cu el, pasându-și-l din mână-n mână pentru a-l lipi ca pe un afiș avangardist
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
de mila-mi, strângându-mă la piept, cu surde-gemete-mi mângâiau în alint fruntea. Eu, însă, fulg de pământ, mă topeam. Rănile-mi plângeau astă-noapte-n palma ta... în focul acesta lumesc topindu-mă-n lacrimă, strălucind sidefie, în a Lunii lumină, pustie, agățată în barbă de cer, când tu..., tu plecai. În urma-ți urla vântu-n mine, ca o fiară. Stârnind furtuni, năvalnice urgii... când versul trist se zbătea, încă,-n călimară, strigându-ne c-o voce, parcă, înecată-n fum: - Pribegi prin
BĂIERILE DURERII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382389_a_383718]
-
POEMELE IUBIRII 9 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului E noapte...târziu și te-aștept... E iarnă, e frig și e noapte Mă-nvăluie umbre și șoapte Iar serile-s lungi și pustii Și doru-mi te cheamă să vii... Sunt gânduri tăcute ce plâng, Dorințe ce iar mă ajung În noaptea de iarnă și frig Te caut printre vise...te strig... Departe...așa de departe Pierdut, rătăcit ești în noapte Spre tine străbate
POEMELE IUBIRII 9 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382416_a_383745]
-
nostalgii. Înaintă spre lac. Descoperi sălciile păstrând ceva frunze pe crengile delicat plângătoare. Pe lac, rațe sălbatice zăboveau a odihnă și așteptare. Doar puțini trecători matinali le aruncau resturi de pâine! Era prea devreme, aleea ce da înconjur apei era pustie. Își continuase promenada apucând spre podețul ce ducea pe insulița din mijlocul lacului. Îl aburcase mai greu decât în alte dăți, dar dăduse vina pe ceață. Noroc că se disipa, observase. Se pătrunsese de sentimentul solitudinii, când, deodată, privirile-i
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
Calea-Lactee, de pulbere drum. Îmi caut iubita, rătăcită printre aștri Și steluțe mici, ca ochii ei albaștri. În pulberea de stele plutind liniștită, Fiecare stea - o dragoste neîmplinită. Îmi caut iubita din visele târzii, Din nopți de neliniști, de dragoste pustii. Iubirea - oare după care stea-i ascunsă Și mă cheamă de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, de pe cărări infinite, Cu pași timizi, ochi verzi și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Uitându-se mirată și...cumva ironic, La
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
Cântece fermecătoare? Unde-s greierii din seară Care în apus de pară Ne cântau, plini de candoare, Cu viori și cu chitare Și apoi întreaga noapte Petreceau în lanuri coapte, Ori în iarba foșnitoare Privind luna visătoare? De ce toamna e pustie? Ce se-ntâmplă pe câmpie? Unde s-a ascuns albina? De ce s-a-ntristat grădina? De ce frunza se usucă? De ce are dor de ducă Chiar și rața din ogradă? Vine iarna cu...zăpadă! Referință Bibliografică: CE SE-NTÂMPLĂ? / Gheorghe Vicol
CE SE-NTÂMPLĂ? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382440_a_383769]
-
-n pustiu mă umbli, să n-am stare? De ce în clocote mă cazi și mă suspini? De ce am bătucit cutreierând a ta carare? De ce azi sub desculți am numai spini? De ce m-ai blestemat să-mi caut fericirea Peste cărări pustii de timpuri colindate? De ce-n pădure fără pas mi-ai dus iubirea? De ce doritu-ți-ai de ea să n-am eu parte? De ce să îți dorești tu, dragoste nebună, Să-mi caut dorul sec în noaptea oarbă? De ce întrebat
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382498_a_383827]
-
în când. 22. Reperaj: acordurile de jazz îmi stârnesc amintirile, prin fumuri de alcool visez stând treaz, rememorându-mi pe rând toate iubirile devin un melancolic lucid, cu haz. 23. Reperaj: însingurata și neliniștita piesă de șah așezată pe o pustie tablă cu pătrate albe și negre, alienată și tristă fredonează o fugă de Bach anticipând astfel mutările alegre. 24. Reperaj: fotografiile pentru uzul burților sătule mă intrigă, mă răvășesc, mă dor, foametea, suferința și moartea pare că nu sunt destule
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
închiși totuna-mi arată! Sârmulițe gălbii, lucitoare cu forme atât de curioase! Mișcătoare, mai lent, mai rapid, se trădează. Litere sunt! Câteva. Aaa! Patru la număr! Iar a cincea e dublată. Sunt asaltată de ne-nțeles. În noapte strada-i pustie. M-așez repejor. O bucată de bordură mi se oferă drept scaun. Ce somn mă cuprinde! Și-aud parcă șoapte! Mă furnică-n urechi și mintea îmi cheamă. Să le-adun mă îndeamnă. Cuvânt potrivit să-nseileze cineva din ele, o
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ISPITIREA VREMELNICULUI Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ispitirea vremelnicului Din zodii profane am venit să fiu cuvânt întrebător și strigat de ispita demonului din pustie. Călător în nemișcare : văd cu ochii închiși ascult lucrurile vorbind vrăjit de luminile veșniciei. Anotimpuri vin să se repete. Zile trec fără nume, fără semne. Merg tăcut spre mine. Spre Lumină. Spre lume. Undeva, la capătul drumului Cel-Prea-Inalt, așteaptă... Referință
ISPITIREA VREMELNICULUI de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382568_a_383897]
-
mare devorator de timp, când dorm, nu vine somnul, când vine somnul, nu dorm, mi-am făurit o armură împotriva spaimei și, când mă privește din subterane, o lovesc, așa e lumea, un deșert circular cu cerul închis și infernul pustiu, împreună cu speranțele cresc și iluziile optice, împreună cu iluziile, cresc și deziluziile, wels credea atunci când picta lumea că ar putea încape într-o singură palmă și totuși artiștii caută lumea într-o altă direcție, ca și poeții care caută cuvântul prin
POEMUL DESPĂRŢIRII DE TATA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382653_a_383982]
-
pe a cărui rafturi se odihneau niște cărți foarte vechi. Am înțeles că acele cărți erau comori neprețuite. Pe unul din rafturile acelui dulap era un loc gol, un loc în care s-a aflat cândva o carte, singurul loc pustiu din toată biblioteca. Bătrânul mi-a spus o poveste. Cândva, în copilărie, crezând că-și apără fratele i-a dat unui copil o palmă. Acel copil s-a uitat cu nevinovăție și blândețe la el neînțelegându-i gestul, n-a
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
Nu-i reproșa iubitei defectele! Află un nume măgulitor pentru fiecare defect. Nu întreba de ani, nici sub ce consul s-ă născut.” El dă și sfaturi femeilor. Zice că cine refuză un cavaler va tremura babă în patul ei pustiu. ,,Șarpele își schimbă pielea, cerbul înnoiește coarnele, tinerețea femeii nu mai vine înapoi.! Femeia să fie elegantă,să uzeze de toate mijloacele ei pentru ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă pieptănătura la mijloc, cea cu
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
piară... Stropi de ploaie să ne bată, Să spargă chipul de gheață Fluturii să prindă viață... Să înnădim dor, cu speranță Să țesem pânză pe ceață, Să coasem vise cu ață... Pașii să-i purtăm prin ploaie, Pe cărarea cea pustie Ce trece peste câmpie, Unde nimeni să nu știe, Că eu sunt a ta minune, Ce-o iubești cu pasiune! Referință Bibliografică: PLOAIA / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor
PLOAIA de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383900_a_385229]
-
menit să-i asigure alinare și învățămintele muncii. Dumnezeu ajută numai oamenii care se ajută singuri, iar rugăciunea și postul sunt departe de munca de asigurare a „pâinii cea de toate zilele”. Dumnezeu a oferit mana cerească și roua în pustie poporului ales în perioada fugii din robia egipteană. Dar fiecare era obligat să le ducă singur la gură după culegere. Prin rugăciune oricât de adâncă roua se evaporă iar mana se usucă astfel că ”smeritul credincios” nu mai capătă pâinea
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
I (1342-1382), ci mult mai înainte, în 1285 în timpul regelui ungar Vladislav al IV-lea supranumit Cumanul. Astfel, potrivit Cronicii Anonime a Moldovei legendarul „descălecător” Dragoș ar fi intrat în aceste ținuturi mai târziu, ca voievod real și, găsindu-le pustii, i-au plăcut și le-ar fi populat cu oamenii săi. Nu lipsește comentariul și propria opinie a autorului, totdeauna bazată pe confirmarea simultană a mai multor dovezi: „fapt incredibil, după umila mea părere, deoarece spun copiile unor cronici ale
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]